Știri
Știri din categoria Economie
Comisia Europeană nu cere, deocamdată, măsuri suplimentare pentru deficitul excesiv al României, dar menține avertismentul că economia rămâne vulnerabilă, cu „dezechilibre excesive”, potrivit Economica. Mesajul are miză directă pentru politica fiscală: România primește un semnal de continuitate în procedura de deficit excesiv, însă presiunea rămâne pe corecția dezechilibrelor macroeconomice.
În pachetul de primăvară al semestrului european 2026, Comisia a evaluat statele membre care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de șapte ani (în loc de patru) în cadrul planurilor pe termen mediu. România este în acest grup, alături de Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Austria și Finlanda.
Executivul european apreciază, în ansamblu, că statele vizate și-au respectat angajamentele „în mod satisfăcător”, pe baza informațiilor din rapoartele anuale de progres, notează Agerpres, citată de publicație.
Comisia indică posibilitatea unei flexibilități bugetare limitate pentru statele care iau măsuri ce consolidează securitatea energetică și accelerează tranziția de la combustibili fosili, în cadrul clauzei derogatorii naționale pentru cheltuieli din domeniul apărării.
La cererea statului membru, domeniul clauzei poate fi extins pentru a include măsuri începute din februarie 2026, care reduc dependența de combustibili fosili importați. În cadrul plafonului existent pentru cheltuieli suplimentare de apărare (1,5% din PIB), Comisia menționează limite dedicate pentru 2026–2028:
aplicabile specific măsurilor de „reziliență energetică”. Comisia precizează că garanțiile privind sustenabilitatea finanțelor publice rămân în vigoare.
Separat de evaluarea pe deficit, Comisia a analizat și dezechilibrele macroeconomice pentru statele selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026.
Concluziile citate indică faptul că Grecia, Țările de Jos și Suedia nu ar mai avea dezechilibre, în timp ce Italia, Ungaria și Slovacia „continuă să se confrunte cu dezechilibre”. Pentru România, evaluarea rămâne mai severă: țara „continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive”, deoarece vulnerabilitățile sunt considerate „grave”.
Documentele din pachetul de primăvară al semestrului european 2026 intră acum în discuție la nivelul Eurogrupului și al Consiliului Uniunii Europene, care urmează să dezbată și să aprobe orientările.
În același pachet, Comisia invită statele membre să ia măsuri de politică publică într-o listă largă de domenii, de la sustenabilitatea finanțelor publice și investiții în cercetare-dezvoltare până la simplificarea reglementărilor, tranziția energetică și digitalizarea serviciilor publice.
Recomandate
Comisia Europeană vede România aproape de stagnare în 2026, iar ajustarea fiscală rămâne lentă , într-un context de inflație ridicată alimentată de energie și de consum intern în scădere, potrivit prognozei de primăvară citate de Economedia . Mesajul central pentru mediul de afaceri este că frâna pusă cererii interne și costurile încă mari vor domina 2026, în timp ce consolidarea bugetară nu coboară deficitul sub 5,8% din PIB nici în 2027. Comisia estimează o creștere reală a PIB de 0,7% în 2025, urmată de o stagnare în 2026 (0,1%) și o revenire moderată în 2027 (2,3%). În paralel, inflația ar urca la 7,0% în 2026, după 6,8% în 2025, înainte să încetinească la 3,7% în 2027. Cererea internă, sub presiune în 2026 Executivul european leagă încetinirea din 2026 de două canale principale: consolidarea fiscală și inflația persistent ridicată, alimentată de scumpirea energiei, care reduc venitul disponibil real. Efectul așteptat este o scădere a consumului intern și a importurilor de bunuri. În plus, sentimentul economic – în special încrederea consumatorilor – s-a deteriorat de la începutul lui 2026, iar indicatori de frecvență ridicată ar indica o scădere semnificativă a vânzărilor din retail, a producției industriale și a turismului intern. Pe partea pozitivă, investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete ar urma să contribuie la creștere, chiar dacă exporturile sunt așteptate să încetinească, rămânând totuși pe plus. Investiții: publicul ține ritmul în 2026, apoi încetinește Formarea brută de capital fix este proiectată să continue recuperarea în 2026. Comisia notează revenirea construcțiilor rezidențiale și creșterea investițiilor publice în infrastructură, pe măsură ce se finalizează proiecte din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) . În același timp, incertitudinile geopolitice și politice interne ar urma să afecteze investițiile private în prima parte a anului, deși încrederea este așteptată să se îmbunătățească treptat, cu efect inclusiv asupra investițiilor străine directe. Pentru 2027, Comisia anticipează o încetinire a investițiilor publice după finalizarea RRF, cu o preluare a dinamicii de către investițiile private, pe fondul unor condiții de finanțare mai bune și al unui sentiment investițional mai favorabil. Inflație și piața muncii: energie scumpă, șomaj ușor mai mare Inflația armonizată (HICP – indicator comparabil la nivelul UE) este prognozată la 7% în 2026, în condițiile în care creșterea prețurilor la energie a frânat dezinflația așteptată inițial pentru a doua jumătate a anului. În 2027, inflația ar coborî la 3,7%, apropiindu-se de intervalul țintit de BNR (2,5% ±1 punct procentual). Comisia menționează că unele măsuri guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețului gazelor pentru gospodării, au atenuat parțial presiunile. Pe piața muncii, după ani de tensiuni, ocuparea ar fi început să scadă în 2025 și ar continua în 2026, cu o rată a șomajului estimată la 6,3% în 2026 (de la 6,1% în 2025), înainte de 5,9% în 2027. În contextul înghețării salariilor din sectorul public în 2025–2026, creșterea compensațiilor nominale a încetinit, iar în termeni reali costurile unitare ale muncii sunt așteptate să scadă, ceea ce ar sprijini competitivitatea. Deficitul coboară, dar rămâne ridicat; datoria urcă spre 63% din PIB Deficitul bugetar general este prognozat să scadă de la -7,9% din PIB în 2025 la -6,2% în 2026 și -5,8% în 2027, pe fondul pachetelor de consolidare fiscală adoptate în 2024–2025 (inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor și majorări de taxe). Comisia indică pentru 2026 investiții publice „aproape de 7% din PIB”, concomitent cu scăderea cheltuielilor curente ca pondere în economie, iar veniturile bugetare ar crește cu 1,4 puncte procentuale din PIB ca efect al taxelor adoptate. Datoria publică este estimată să urce de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, în principal din cauza deficitelor primare ridicate și a costurilor cu dobânzile. În plan extern, deficitul de cont curent ar urma să se reducă treptat la 6,4% din PIB în 2027 (de la 7,9% în 2025), însă Comisia avertizează că riscurile interne rămân „înclinate în jos”, pe fondul instabilității politice care poate afecta încrederea în traiectoria de ajustare fiscală. [...]
BERD a revizuit România la contracție în 2026, semnalând o deteriorare rapidă a cererii interne , după ce a tăiat prognoza de la creștere la un declin de 0,2% al PIB, potrivit Economedia , care citează raportul „Regional Economic Prospects ” al instituției. Estimarea BERD indică o recesiune în 2026, după ce în februarie banca anticipa o creștere de 1,2%. Revizuirea vine pe fondul unei contracții în primul trimestru din 2026, pusă de BERD pe seama scăderii consumului gospodăriilor și a producției industriale. Ce s-a schimbat în prognoza BERD Pentru 2027, BERD vede o revenire modestă: PIB-ul României ar urma să crească cu 1,8%, sub prognoza anterioară de 2,2% . Raportul notează că în 2025 economia a crescut cu 0,7%, evoluție „în linii mari” similară cu 2024, însă cu o structură diferită a creșterii. De unde vine presiunea: consum, salarii reale, industrie Potrivit BERD, consumul privat a stagnat aproape complet, în contextul în care creșterea salariilor reale a încetinit puternic: de la 8% în 2024 la o contracție de 5% începând cu jumătatea lui 2025. În același timp, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 11% față de aceeași perioadă a anului anterior în ultimul trimestru din 2025, afectând cifra anuală a creșterii. Ca elemente de sprijin, BERD menționează investițiile publice, care au totalizat 7% din PIB, și exporturile nete, susținute de exporturi mai mari de capital și bunuri intermediare. Inflație ridicată și dobânzi menținute sus BERD arată că inflația a accelerat în a doua jumătate din 2025 până la aproximativ 9,5%, după eliminarea plafoanelor la prețul energiei electrice în iulie 2025, măsură implementată împreună cu majorări de TVA și accize. În aprilie 2026, inflația a urcat din nou la aproape 11%, pe fondul prețurilor mai mari la energie. În acest context, Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% până la începutul anului 2026, potrivit raportului. Deficitul bugetar: în scădere, dar încă ridicat Deficitul public general s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar BERD anticipează o scădere la 6,2% în 2026. În concluzie, BERD leagă direct revizuirea prognozei de contracția din primul trimestru al lui 2026 și de slăbirea consumului și a industriei, ceea ce mută scenariul de bază pentru 2026 de la creștere la o ușoară scădere economică. [...]
Comisia Europeană avertizează că sute de mii de locuri de muncă din UE ar putea fi puse în pericol în următorii ani, pe fondul costurilor ridicate la energie, al restructurării industriale și al tranziției verzi, potrivit unui document văzut de Politico , care va sta la baza recomandărilor economice din cadrul Semestrului European , așteptate să fie prezentate miercuri. Riscul este legat direct de presiunea prețurilor la energie în 2026, pe care Comisia o conectează și la evoluțiile geopolitice: în contextul războiului SUA–Israel în Iran, care continuă să influențeze prețul petrolului, executivul european estimează că tensiunile din energie ar putea pune în pericol până la 560.000 de locuri de muncă. Printre sectoarele considerate cele mai expuse sunt construcțiile, metalurgia, industria chimică și transporturile. Unde vede Comisia cele mai mari presiuni pe ocupare Documentul identifică mai multe industrii în care tranziția tehnologică și concurența externă se traduc în risc de pierdere a locurilor de muncă: Industria auto: 600.000 de locuri de muncă „la risc”, pe fondul trecerii de la motoarele cu combustie și al competiției puternice din China; Industria bateriilor: aproximativ 85.000 de locuri de muncă în pericol; Producția de panouri solare: aproape 59.000 de locuri de muncă afectate de presiuni de piață; Oțel (măsuri cu emisii reduse): încă 4.500 de poziții ar putea fi afectate. Comisia plasează aceste riscuri într-o dezbatere mai amplă la Bruxelles despre pierderea de teren a Europei în industrii strategice în fața Chinei și a Statelor Unite, în pofida planurilor de stimulare a producției interne. Context macro: șomaj ușor mai mare și deficite mai adânci Pe fondul unei activități economice mai slabe, Comisia și-a revizuit în sus proiecțiile privind șomajul: dacă în toamnă estima 5,9% în 2026 și 5,8% în 2027, acum consideră că șomajul va fi de 6% în ambii ani . În același timp, executivul european se așteaptă ca guvernele să acumuleze mai multă datorie, iar soldul bugetar agregat al celor 27 de state membre să se deterioreze de la -3,1% din PIB în 2025 la -3,5% în 2026 și -3,6% în 2027 , potrivit cifrelor citate. Miza Comisiei: capitalul uman intră în centrul guvernanței economice Pachetul Semestrului European încearcă să mute accentul spre forța de muncă, argumentând că agenda de competitivitate a UE nu poate funcționa fără a aborda penuria de personal și deficitul de competențe. Comisia indică faptul că angajatorii raportează tot mai des dificultăți în recrutare: 68% dintre companiile mijlocii au semnalat lipsuri de competențe în 2023, iar în 2024 77% dintre firme au spus că deficitul de forță de muncă și competențe a devenit o barieră pentru investiții. În premieră, recomandările care însoțesc pachetul vor include un capitol dedicat educației, formării profesionale, învățării pe tot parcursul vieții, competențelor STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) și recalificării, integrate mai strâns în cadrul de coordonare economică al UE. Efecte sociale: presiune mai mare pe gospodăriile cu venituri mici Dincolo de riscul de pierdere a locurilor de muncă, Comisia avertizează că gospodăriile cu venituri mici ar putea suporta o povară disproporționată din scumpirea combustibililor pentru transport, cu un cost suplimentar estimat la 1,4% din venit . Documentul mai notează inegalități persistente pe piața muncii și probleme de calitate a joburilor: unul din cinci lucrători ar fi „blocat” în locuri de muncă slab plătite în sectoare cu productivitate redusă, iar unul din 12 se confruntă cu risc de sărăcie deși are un loc de muncă. În acest context, Comisia intenționează să împingă statele membre spre reforme care să vizeze creșterea competențelor, îmbunătățirea calității locurilor de muncă și întărirea protecției sociale. Separat, ca parte a pachetului de miercuri, Bruxelles-ul va semnala cu „steag roșu” situația financiară a Bulgariei, după o analiză a cheltuielilor publice, în timp ce Germania, Estonia, Letonia și Slovenia au trecut printr-o evaluare similară fără consecințe imediate, potrivit informațiilor din document. [...]
România ar urma să treacă de 500 mld. euro PIB în 2028 , pe un scenariu de creștere care accelerează spre 3% pe an până în 2031, într-un context în care ierarhia globală a marilor economii se reconfigurează, cu India drept principalul „câștigător” de poziții, potrivit unei analize publicate de Economedia , pe baza estimărilor FMI din actualizarea „World Economic Outlook” (aprilie 2026). România: pragul de 500 miliarde și ritmul de creștere până în 2031 Pentru România, estimarea indică un PIB de 480,83 miliarde în 2026, cu o creștere de 0,7%. În 2028, PIB-ul ar urma să depășească 500 miliarde (506,16 miliarde), pe fondul unei creșteri de 2,7%, iar până în 2031 ar ajunge la 553,63 miliarde, cu un ritm anual de 3,1% în 2030 și 2031. Conform datelor prezentate în material, traiectoria anuală estimată este: 2026: +0,7% | 480,83 mld. 2027: +2,5% | 492,85 mld. 2028: +2,7% | 506,16 mld. 2029: +2,9% | 520,84 mld. 2030: +3,1% | 536,98 mld. 2031: +3,1% | 553,63 mld. Notă: în text apar atât euro, cât și dolari în secțiunea despre România; materialul nu explică explicit conversia sau unitatea unitară pentru toate valorile din această subsecțiune. Reconfigurarea economiei globale: India urcă, SUA și China rămân „în liga lor” La nivel global, SUA și China sunt așteptate să rămână pe primele două locuri până în 2031, cu economii semnificativ mai mari decât restul. Estimările indică o majorare a PIB-ului fiecăreia cu aproximativ 6,6 trilioane de dolari (6.600 miliarde de dolari), echivalentul unei creșteri de circa 20% pentru SUA și 32% pentru China. Schimbarea majoră de ierarhie este proiectată în dreptul Indiei: FMI estimează că India va depăși Japonia și Regatul Unit până în 2028 (când ar trece de 5 trilioane de dolari), iar până în 2031 ar urma să depășească și Germania, ajungând la un PIB de 6,8 trilioane de dolari (6.800 miliarde de dolari). Pe intervalul 2026–2031, India ar avea cea mai rapidă creștere dintre economiile mari, de 63,5%. Analiza citată de Economedia folosește și o sinteză realizată de Visual Capitalist , care agregă date din surse precum FMI și Banca Mondială: economii emergente precum India, Brazilia și Mexic ar urma să câștige poziții în clasament. Rusia, singura mare economie cu scădere nominală estimată În proiecțiile până în 2031, Rusia este indicată drept singura economie majoră care ar urma să înregistreze o scădere a PIB-ului nominal (-1,6% între 2026 și 2031). În acest scenariu, Brazilia, Canada și Mexicul ar depăși Rusia în clasamentul global. Printre explicațiile menționate se numără dependența de exporturile de petrol și gaze, productivitatea slabă și efectele sancțiunilor economice impuse de SUA și Uniunea Europeană, pe lângă declinul demografic accentuat după izbucnirea războiului din Ucraina. [...]
Guvernul pune accent pe echilibre bugetare și energie, pe fondul riscului de stagnare în 2026 , după ce Comisia Europeană a avertizat că economia României ar putea intra în stagnare anul viitor, iar premierul interimar Ilie Bolojan a legat încetinirea de șocurile externe și de corecțiile interne, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă, Bolojan a spus că războiul din Golf a împins în sus prețurile la combustibil, ceea ce a frânat economiile „din toată lumea”, inclusiv România, și a contribuit la menținerea inflației peste traiectoria anticipată la începutul anului. „Creșterea prețurilor la combustibil este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică (...) contribuind, din păcate, și la creșterea inflației (...) prognozele de reducere a inflației nu s-au respectat (...) neluând în calcul această situație excepțională.” De ce contează: riscul de stagnare se suprapune peste o „reașezare” internă Premierul interimar a susținut că încetinirea nu ține doar de contextul extern, ci și de ajustarea unei economii care „ani de zile” a funcționat cu deficite mari, alimentând consumul și, implicit, importurile și deficitul comercial. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari (...) banii duși pe consum (...) au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor și acum economia noastră se reașează.” Bolojan a mai arătat că România este puternic corelată cu evoluția economiei Uniunii Europene și că tensiunile geopolitice (inclusiv războiul din Ucraina ) și „problemele tarifare dintre blocurile economice mari” nu creează un mediu favorabil pentru relansarea creșterii. Ce direcții indică Guvernul: buget, fonduri UE, energie și piața muncii În acest context, premierul interimar a indicat câteva priorități pentru perioada următoare, cu miză directă pentru costul finanțării și pentru activitatea companiilor: păstrarea echilibrelor bugetare , pentru un rating „predictibil” și menținerea încrederii investitorilor; accelerarea absorbției fondurilor europene , în condițiile în care bugetul de investiții „anul acesta” este de 8% din PIB , iar atragerea banilor ar susține fluxurile din construcții și sectoarele conexe; reducerea costurilor cu energia , văzută nu doar ca problemă socială, ci și ca factor de competitivitate pentru firme; creșterea participării pe piața muncii , Bolojan afirmând că România este „pe penultimul loc în Europa” ca pondere a cetățenilor activi pe piața muncii din populația activă. Contextul prognozei Comisiei Europene Potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi, economia României este așteptată să stagneze în 2026 , după o creștere de 0,7% în 2025 , urmând să își revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3% . Executivul european avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflația ridicată și scumpirea energiei vor lovi consumul intern și nivelul de trai. [...]
Concordia cere măsuri urgente și un guvern stabil pe fondul unei creșteri economice slabe, pe care o descrie drept „un semnal de alarmă puternic”, potrivit G4Media . Confederația Patronală Concordia avertizează că ritmul redus al creșterii economice impune intervenții rapide și pune presiune pe decidenți să asigure stabilitate politică, ca premisă pentru „revitalizarea economică”. În materialul publicat pe G4Media , mesajul Concordia este sintetizat în două cerințe principale: formarea urgentă a unui guvern stabil; adoptarea de măsuri urgente pentru relansarea economiei. Articolul nu include detalii despre indicatorii economici invocați sau despre ce măsuri concrete propune confederația, menționând doar poziția generală de avertizare și solicitarea de acțiune rapidă. [...]
