Știri
Știri din categoria Economie
Comisia Europeană avertizează că sute de mii de locuri de muncă din UE ar putea fi puse în pericol în următorii ani, pe fondul costurilor ridicate la energie, al restructurării industriale și al tranziției verzi, potrivit unui document văzut de Politico, care va sta la baza recomandărilor economice din cadrul Semestrului European, așteptate să fie prezentate miercuri.
Riscul este legat direct de presiunea prețurilor la energie în 2026, pe care Comisia o conectează și la evoluțiile geopolitice: în contextul războiului SUA–Israel în Iran, care continuă să influențeze prețul petrolului, executivul european estimează că tensiunile din energie ar putea pune în pericol până la 560.000 de locuri de muncă. Printre sectoarele considerate cele mai expuse sunt construcțiile, metalurgia, industria chimică și transporturile.
Documentul identifică mai multe industrii în care tranziția tehnologică și concurența externă se traduc în risc de pierdere a locurilor de muncă:
Comisia plasează aceste riscuri într-o dezbatere mai amplă la Bruxelles despre pierderea de teren a Europei în industrii strategice în fața Chinei și a Statelor Unite, în pofida planurilor de stimulare a producției interne.
Pe fondul unei activități economice mai slabe, Comisia și-a revizuit în sus proiecțiile privind șomajul: dacă în toamnă estima 5,9% în 2026 și 5,8% în 2027, acum consideră că șomajul va fi de 6% în ambii ani.
În același timp, executivul european se așteaptă ca guvernele să acumuleze mai multă datorie, iar soldul bugetar agregat al celor 27 de state membre să se deterioreze de la -3,1% din PIB în 2025 la -3,5% în 2026 și -3,6% în 2027, potrivit cifrelor citate.
Pachetul Semestrului European încearcă să mute accentul spre forța de muncă, argumentând că agenda de competitivitate a UE nu poate funcționa fără a aborda penuria de personal și deficitul de competențe.
Comisia indică faptul că angajatorii raportează tot mai des dificultăți în recrutare: 68% dintre companiile mijlocii au semnalat lipsuri de competențe în 2023, iar în 2024 77% dintre firme au spus că deficitul de forță de muncă și competențe a devenit o barieră pentru investiții.
În premieră, recomandările care însoțesc pachetul vor include un capitol dedicat educației, formării profesionale, învățării pe tot parcursul vieții, competențelor STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) și recalificării, integrate mai strâns în cadrul de coordonare economică al UE.
Dincolo de riscul de pierdere a locurilor de muncă, Comisia avertizează că gospodăriile cu venituri mici ar putea suporta o povară disproporționată din scumpirea combustibililor pentru transport, cu un cost suplimentar estimat la 1,4% din venit. Documentul mai notează inegalități persistente pe piața muncii și probleme de calitate a joburilor: unul din cinci lucrători ar fi „blocat” în locuri de muncă slab plătite în sectoare cu productivitate redusă, iar unul din 12 se confruntă cu risc de sărăcie deși are un loc de muncă.
În acest context, Comisia intenționează să împingă statele membre spre reforme care să vizeze creșterea competențelor, îmbunătățirea calității locurilor de muncă și întărirea protecției sociale.
Separat, ca parte a pachetului de miercuri, Bruxelles-ul va semnala cu „steag roșu” situația financiară a Bulgariei, după o analiză a cheltuielilor publice, în timp ce Germania, Estonia, Letonia și Slovenia au trecut printr-o evaluare similară fără consecințe imediate, potrivit informațiilor din document.
Recomandate
Comisia Europeană nu cere, deocamdată, măsuri suplimentare pentru deficitul excesiv al României , dar menține avertismentul că economia rămâne vulnerabilă, cu „dezechilibre excesive”, potrivit Economica . Mesajul are miză directă pentru politica fiscală: România primește un semnal de continuitate în procedura de deficit excesiv , însă presiunea rămâne pe corecția dezechilibrelor macroeconomice. Ce spune Bruxelles-ul despre corecția deficitului În pachetul de primăvară al semestrului european 2026 , Comisia a evaluat statele membre care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de șapte ani (în loc de patru) în cadrul planurilor pe termen mediu. România este în acest grup, alături de Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Austria și Finlanda. Executivul european apreciază, în ansamblu, că statele vizate și-au respectat angajamentele „în mod satisfăcător”, pe baza informațiilor din rapoartele anuale de progres, notează Agerpres, citată de publicație. Flexibilitate bugetară: apărare și reziliență energetică, din 2026 Comisia indică posibilitatea unei flexibilități bugetare limitate pentru statele care iau măsuri ce consolidează securitatea energetică și accelerează tranziția de la combustibili fosili, în cadrul clauzei derogatorii naționale pentru cheltuieli din domeniul apărării. La cererea statului membru, domeniul clauzei poate fi extins pentru a include măsuri începute din februarie 2026, care reduc dependența de combustibili fosili importați. În cadrul plafonului existent pentru cheltuieli suplimentare de apărare (1,5% din PIB), Comisia menționează limite dedicate pentru 2026–2028: plafon anual: 0,3% din PIB (pentru 2026–2028); plafon cumulat: 0,6% din PIB (pentru aceeași perioadă), aplicabile specific măsurilor de „reziliență energetică”. Comisia precizează că garanțiile privind sustenabilitatea finanțelor publice rămân în vigoare. Avertismentul care rămâne: România, la „dezechilibre excesive” Separat de evaluarea pe deficit, Comisia a analizat și dezechilibrele macroeconomice pentru statele selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026. Concluziile citate indică faptul că Grecia, Țările de Jos și Suedia nu ar mai avea dezechilibre, în timp ce Italia, Ungaria și Slovacia „continuă să se confrunte cu dezechilibre”. Pentru România, evaluarea rămâne mai severă: țara „continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive”, deoarece vulnerabilitățile sunt considerate „grave”. Ce urmează în proces Documentele din pachetul de primăvară al semestrului european 2026 intră acum în discuție la nivelul Eurogrupului și al Consiliului Uniunii Europene, care urmează să dezbată și să aprobe orientările. În același pachet, Comisia invită statele membre să ia măsuri de politică publică într-o listă largă de domenii, de la sustenabilitatea finanțelor publice și investiții în cercetare-dezvoltare până la simplificarea reglementărilor, tranziția energetică și digitalizarea serviciilor publice. [...]
Guvernul pune accent pe echilibre bugetare și energie, pe fondul riscului de stagnare în 2026 , după ce Comisia Europeană a avertizat că economia României ar putea intra în stagnare anul viitor, iar premierul interimar Ilie Bolojan a legat încetinirea de șocurile externe și de corecțiile interne, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă, Bolojan a spus că războiul din Golf a împins în sus prețurile la combustibil, ceea ce a frânat economiile „din toată lumea”, inclusiv România, și a contribuit la menținerea inflației peste traiectoria anticipată la începutul anului. „Creșterea prețurilor la combustibil este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică (...) contribuind, din păcate, și la creșterea inflației (...) prognozele de reducere a inflației nu s-au respectat (...) neluând în calcul această situație excepțională.” De ce contează: riscul de stagnare se suprapune peste o „reașezare” internă Premierul interimar a susținut că încetinirea nu ține doar de contextul extern, ci și de ajustarea unei economii care „ani de zile” a funcționat cu deficite mari, alimentând consumul și, implicit, importurile și deficitul comercial. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari (...) banii duși pe consum (...) au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor și acum economia noastră se reașează.” Bolojan a mai arătat că România este puternic corelată cu evoluția economiei Uniunii Europene și că tensiunile geopolitice (inclusiv războiul din Ucraina ) și „problemele tarifare dintre blocurile economice mari” nu creează un mediu favorabil pentru relansarea creșterii. Ce direcții indică Guvernul: buget, fonduri UE, energie și piața muncii În acest context, premierul interimar a indicat câteva priorități pentru perioada următoare, cu miză directă pentru costul finanțării și pentru activitatea companiilor: păstrarea echilibrelor bugetare , pentru un rating „predictibil” și menținerea încrederii investitorilor; accelerarea absorbției fondurilor europene , în condițiile în care bugetul de investiții „anul acesta” este de 8% din PIB , iar atragerea banilor ar susține fluxurile din construcții și sectoarele conexe; reducerea costurilor cu energia , văzută nu doar ca problemă socială, ci și ca factor de competitivitate pentru firme; creșterea participării pe piața muncii , Bolojan afirmând că România este „pe penultimul loc în Europa” ca pondere a cetățenilor activi pe piața muncii din populația activă. Contextul prognozei Comisiei Europene Potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi, economia României este așteptată să stagneze în 2026 , după o creștere de 0,7% în 2025 , urmând să își revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3% . Executivul european avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflația ridicată și scumpirea energiei vor lovi consumul intern și nivelul de trai. [...]
Comisia Europeană vede România aproape de stagnare în 2026, iar ajustarea fiscală rămâne lentă , într-un context de inflație ridicată alimentată de energie și de consum intern în scădere, potrivit prognozei de primăvară citate de Economedia . Mesajul central pentru mediul de afaceri este că frâna pusă cererii interne și costurile încă mari vor domina 2026, în timp ce consolidarea bugetară nu coboară deficitul sub 5,8% din PIB nici în 2027. Comisia estimează o creștere reală a PIB de 0,7% în 2025, urmată de o stagnare în 2026 (0,1%) și o revenire moderată în 2027 (2,3%). În paralel, inflația ar urca la 7,0% în 2026, după 6,8% în 2025, înainte să încetinească la 3,7% în 2027. Cererea internă, sub presiune în 2026 Executivul european leagă încetinirea din 2026 de două canale principale: consolidarea fiscală și inflația persistent ridicată, alimentată de scumpirea energiei, care reduc venitul disponibil real. Efectul așteptat este o scădere a consumului intern și a importurilor de bunuri. În plus, sentimentul economic – în special încrederea consumatorilor – s-a deteriorat de la începutul lui 2026, iar indicatori de frecvență ridicată ar indica o scădere semnificativă a vânzărilor din retail, a producției industriale și a turismului intern. Pe partea pozitivă, investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete ar urma să contribuie la creștere, chiar dacă exporturile sunt așteptate să încetinească, rămânând totuși pe plus. Investiții: publicul ține ritmul în 2026, apoi încetinește Formarea brută de capital fix este proiectată să continue recuperarea în 2026. Comisia notează revenirea construcțiilor rezidențiale și creșterea investițiilor publice în infrastructură, pe măsură ce se finalizează proiecte din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) . În același timp, incertitudinile geopolitice și politice interne ar urma să afecteze investițiile private în prima parte a anului, deși încrederea este așteptată să se îmbunătățească treptat, cu efect inclusiv asupra investițiilor străine directe. Pentru 2027, Comisia anticipează o încetinire a investițiilor publice după finalizarea RRF, cu o preluare a dinamicii de către investițiile private, pe fondul unor condiții de finanțare mai bune și al unui sentiment investițional mai favorabil. Inflație și piața muncii: energie scumpă, șomaj ușor mai mare Inflația armonizată (HICP – indicator comparabil la nivelul UE) este prognozată la 7% în 2026, în condițiile în care creșterea prețurilor la energie a frânat dezinflația așteptată inițial pentru a doua jumătate a anului. În 2027, inflația ar coborî la 3,7%, apropiindu-se de intervalul țintit de BNR (2,5% ±1 punct procentual). Comisia menționează că unele măsuri guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețului gazelor pentru gospodării, au atenuat parțial presiunile. Pe piața muncii, după ani de tensiuni, ocuparea ar fi început să scadă în 2025 și ar continua în 2026, cu o rată a șomajului estimată la 6,3% în 2026 (de la 6,1% în 2025), înainte de 5,9% în 2027. În contextul înghețării salariilor din sectorul public în 2025–2026, creșterea compensațiilor nominale a încetinit, iar în termeni reali costurile unitare ale muncii sunt așteptate să scadă, ceea ce ar sprijini competitivitatea. Deficitul coboară, dar rămâne ridicat; datoria urcă spre 63% din PIB Deficitul bugetar general este prognozat să scadă de la -7,9% din PIB în 2025 la -6,2% în 2026 și -5,8% în 2027, pe fondul pachetelor de consolidare fiscală adoptate în 2024–2025 (inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor și majorări de taxe). Comisia indică pentru 2026 investiții publice „aproape de 7% din PIB”, concomitent cu scăderea cheltuielilor curente ca pondere în economie, iar veniturile bugetare ar crește cu 1,4 puncte procentuale din PIB ca efect al taxelor adoptate. Datoria publică este estimată să urce de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, în principal din cauza deficitelor primare ridicate și a costurilor cu dobânzile. În plan extern, deficitul de cont curent ar urma să se reducă treptat la 6,4% din PIB în 2027 (de la 7,9% în 2025), însă Comisia avertizează că riscurile interne rămân „înclinate în jos”, pe fondul instabilității politice care poate afecta încrederea în traiectoria de ajustare fiscală. [...]
Comisia Europeană își taie prognoza de creștere și urcă estimarea de inflație pe fondul scumpirii energiei după blocarea Strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictului cu Iranul, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, care vorbește despre un „șoc stagflaționist” și despre spațiu de intervenție mai redus pentru guverne și bănci centrale decât în pandemie. Într-un interviu acordat CNBC , în marja reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 de la Paris, Dombrovskis a spus că raportul economic de primăvară al Comisiei Europene, așteptat în această săptămână, va include prognoze de creștere mai slabe și estimări mai ridicate pentru inflație . „Ne confruntăm cu un șoc stagflaționist”, a spus Dombrovskis. De ce se schimbă prognozele: energia împinge economia spre „stagflație” Temerile privind stagflația – combinația dintre creștere economică slabă și inflație ridicată – s-au amplificat pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al menținerii blocajului în Strâmtoarea Ormuz. Închiderea rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze a ținut prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. În acest context, oficialul european avertizează că instrumentele de răspuns sunt mai limitate decât în perioada pandemiei, când statele europene au putut aplica măsuri fiscale ample pentru susținerea economiei. Ce opțiuni vede Comisia: sprijin „temporar și țintit”, fără stimularea consumului de fosili Dombrovskis a indicat că eventualele măsuri de sprijin ar trebui să fie „temporare și țintite” și să nu ducă la stimularea suplimentară a consumului de combustibili fosili. Totodată, el a precizat că UE continuă să utilizeze rezervele strategice de petrol pentru a atenua efectele crizei energetice și a menționat îngrijorări legate de posibile penurii în anumite segmente ale pieței energetice. „Cu cât conflictul se prelungește mai mult, cu atât crește riscul apariției unor blocaje de aprovizionare”, a spus Dombrovskis. Context: stocuri de petrol în scădere și risc de noi scumpiri În paralel, mai mulți analiști avertizează că rezervele globale de petrol scad rapid și că stocurile ar putea să nu se refacă înainte de sfârșitul anului 2027. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a transmis în ultimul raport lunar că stocurile mondiale de petrol se reduc într-un ritm record și că diminuarea accelerată a rezervelor poate alimenta noi creșteri puternice de prețuri. Pentru companii și consumatori, combinația dintre energie scumpă și creștere economică mai slabă înseamnă presiune prelungită pe costuri și o probabilitate mai mare ca politicile publice să se concentreze pe intervenții punctuale, nu pe programe largi de stimulare. [...]
CNSP taie prognoza de creștere la 0,1% în 2026 , un semnal care crește presiunea pe veniturile bugetare și face mai probabilă o rectificare negativă în această vară, potrivit Ziarul Financiar . Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) și-a revizuit estimarea de creștere economică pentru acest an la 0,1%, de la 1% în decembrie. Publicația notează că este aceeași prognoză publicată recent de Comisia Europeană . În același timp, CNSP a urcat estimarea inflației medii anuale la 7,9% (de la 6,5% în prognoza din decembrie). Pe acest fond, deși economia ar urma să stagneze în termeni reali, PIB-ul nominal este proiectat să crească la 2.051 mld. lei, față de 2.045 mld. lei în prognoza anterioară. De ce se schimbă scenariul macro: șoc energetic și riscuri geopolitice CNSP își justifică reevaluarea prin intensificarea incertitudinilor globale și regionale, pe fondul conflictului prelungit din Ucraina și al escaladării unui nou conflict în Orientul Mijlociu, care „a generat un șoc energetic” și a perturbat inclusiv lanțurile globale de îngrășăminte chimice și alte produse care tranzitează regiunea. În material este menționat și riscul ca întreruperile în aprovizionarea cu îngrășăminte să afecteze producția agricolă, cu presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentare. Economistul Laurian Lungu este citat cu așteptări privind un nou val de scumpiri din toamnă, odată cu strângerea recoltei, în contextul unei producții mai mici. Consumul scade, investițiile rămân pe plus În scenariul CNSP, consolidarea fiscală și inflația ridicată ar urma să reducă consumul intern, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete ar avea o contribuție pozitivă, atenuând efectele. Noile estimări indică: consum final: -1,9% (față de +0,8% în estimarea din decembrie 2025); consum privat: -1,8% (față de +0,8%); consum guvernamental: -2% (față de +0,7%); formarea brută de capital fix (investiții nete în active): +4,2% (față de +4%). Ce se vede pe sectoare și pe venituri Pe partea de formare a PIB, CNSP estimează: industrie: -0,3% (față de +0,5% anterior); agricultură: +3,5% (față de +2%); construcții: +5,5% (față de +4,1%); servicii: -0,8% (față de +0,4% anterior). La venituri, salariile nominale ar continua să crească, însă creșterea reală a veniturilor este estimată la -1,9% (față de -0,9% în prognoza din decembrie), pe fondul unei inflații medii anuale mai ridicate, anticipată la 7,2% (de la 6,5% în estimarea din decembrie 2025). Ce urmează: rectificare bugetară și un posibil reviriment în 2027 În contextul acestei revizuiri, Ziarul Financiar notează că rectificarea bugetară care ar urma să fie operată în această vară va fi „cel mai probabil” negativă. CNSP vede semne mai bune anul viitor: relansarea din 2027 ar urma să fie susținută de reducerea inflației și condiții de finanțare mai favorabile. În proiecții, șomajul ar crește moderat în 2026 și ar coborî în 2027 la 5,9% (de la 6,3% în 2026), iar deficitul de cont curent ar urma să se îmbunătățească la 6,3% din PIB în 2027 (de la 6,7% din PIB în acest an). [...]
Reducerea producției de diamante în Botswana taie direct în locuri de muncă și venituri , iar șocul se propagă din mine către gospodării și bugetul public, într-o economie puternic dependentă de acest sector, potrivit Al Jazeera . În nordul țării, la Orapa, un fost angajat al operațiunilor Debswana spune că a fost disponibilizat fără avertisment după 14 ani, deși lucra pe contracte reînnoibile și se aștepta să rămână angajat până în 2027. El afirmă că, la începutul lui 2025, a luat un împrumut de 26.000 pula (aprox. 9.000 lei) pentru a cumpăra o mașină, mizând pe stabilitatea jobului, iar câteva luni mai târziu a rămas fără venit și fără compensații, cu datorii și cheltuieli curente, inclusiv taxe școlare. Al Jazeera notează că a cerut un punct de vedere companiei Enabler Hires (Pty) Ltd, printr-un oficial de management, însă acesta a refuzat să răspundă întrebărilor. Producție mai mică la Debswana, efecte în lanț în economie Disponibilizările vin pe fondul încetinirii abrupte a sectorului diamantelor, „coloana vertebrală” a economiei Botswanei. Debswana Diamond Company – companie mixtă între guvern și De Beers – a redus producția cu aproximativ 27% în 2024, la 17,9 milioane de carate, pe fondul cererii globale slabe, și plănuiește o nouă scădere în 2025, către circa 15 milioane de carate. Compania asigură aproximativ 90% din vânzările de diamante ale țării. Impactul macroeconomic este deja vizibil: economia Botswanei s-a contractat cu aproximativ 5,3% în trimestrul al doilea din 2025, cea mai puternică scădere de la pandemie, în principal din cauza declinului producției de diamante, potrivit Reuters. Tot Reuters și S&P Global Ratings indică faptul că diamantele aduc circa 70% din veniturile din export și aproximativ o treime din veniturile guvernamentale, iar S&P a retrogradat în 2025 ratingul suveran al Botswanei la BBB-, invocând presiunea prelungită a declinului global al diamantelor și slăbirea veniturilor fiscale. Presiune pe gospodării: contracte mai scurte, venituri mici, costuri în creștere Sindicatele din minerit descriu o deteriorare rapidă a siguranței locului de muncă. Secretarul general al Botswana Mineworkers Union, Mbiganyi Gaekgotswe, spune că incertitudinea legată de reînnoirea contractelor și de reducerea orelor suplimentare se traduce direct în dificultăți la plata ratelor, a facturilor medicale și a cheltuielilor familiale. La nivelul contractorilor și furnizorilor de servicii, restructurarea ar fi împins mai mulți angajați către acorduri pe termen scurt, potrivit lui Dominic Obusitse Mapoka, președintele Botswana Diamond Workers Union. El afirmă că mulți câștigă între 190 și 250 de dolari pe lună (aprox. 870–1.150 lei), în timp ce costurile cu alimentele și transportul cresc, cu efecte și asupra micilor afaceri dependente de activitatea minieră. De ce contează: riscul unei economii concentrate și răspunsul autorităților S&P Global Ratings indică drept factori ai presiunii asupra sectorului cererea slabă, competiția diamantelor de laborator și reducerea cheltuielilor pentru bunuri de lux în piețe-cheie. În acest context, politologul Levy Ndou (Tshwane University of Technology) avertizează că dependența de un singur sector amplifică severitatea șocurilor externe și cere accelerarea diversificării, inclusiv către agricultură și producția de carne de vită, plus legături comerciale regionale mai puternice. Ministrul Muncii și Afacerilor Interne, Pius Mokgware, spune că guvernul încearcă să absoarbă pierderile de locuri de muncă prin extinderea mineritului de cupru și lansarea de proiecte noi, iar eforturile de diversificare vizează și agricultura, turismul și tehnologia informației și comunicațiilor. Ministrul Minelor și Energiei, Bogolo Joy Kenewendo, nu a răspuns solicitărilor repetate de comentarii, potrivit materialului. Pentru lucrătorii afectați, miza rămâne imediată: găsirea unui nou venit într-o piață a muncii în care, după cum descriu intervievații, alternativele sunt puține și mai prost plătite decât în minerit. [...]
