Știri
Știri din categoria Economie
Economia Rusiei încetinește abrupt, iar „plafonul” vine din lipsa de oameni, nu dintr-un colaps iminent, arată o analiză citată de Adevărul. Mesajul central: după doi ani de creștere surprinzător de solidă sub sancțiuni, costurile războiului se traduc acum în presiune permanentă pe piața muncii, investiții și creditare, ceea ce limitează capacitatea Moscovei de a susține pe termen lung ritmul economic din primii ani ai conflictului.
În podcastul publicației Foreign Policy, istoricul Adam Tooze (Universitatea Columbia) susține că Rusia „nu este o economie care se prăbușește”, dar nici una care mai poate crește în ritmul de la începutul războiului. Potrivit lui, economia a avut o creștere de aproximativ 4% în 2023 și 2024, însă după o ușoară contracție în primul trimestru din 2026, estimările pentru întregul an ar indica doar 0,4%.
Tooze notează că frânarea este cu atât mai relevantă cu cât prețurile ridicate ale petrolului – alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Iran, Israel și SUA – ar fi trebuit, teoretic, să ajute Rusia.
Kremlinul pune dificultățile pe seama unui amestec de factori: deficit de forță de muncă, sancțiuni occidentale și cheltuieli publice considerate „neproductive”. În încercarea de a ține inflația sub control, autoritățile mențin dobânzi foarte ridicate, de aproximativ 14,5%, ceea ce lovește direct în investiții și în creditare.
Pe partea fiscală, analiza indică o poziție „relativ stabilă”: deficitul bugetar este estimat la 2,5% din PIB în primele luni ale anului, nivel comparat de Tooze cu cel al Statelor Unite (unde deficitul ar fi mai mare). Totuși, încetinirea începe să producă tensiuni politice, iar Vladimir Putin și-a convocat responsabilii economici pentru explicații privind ritmul redus de creștere.
Cea mai apăsătoare vulnerabilitate descrisă în analiză este lipsa acută de angajați:
În acest context, Rusia încearcă să atragă muncitori din alte regiuni, inclusiv din India. Tooze afirmă că aproximativ 65.000 de muncitori indieni lucrează deja în Rusia, mai ales în sectoare slab plătite, pe care rușii nu mai sunt dispuși să le accepte.
Analiza ridică și un paradox: economia de război a susținut ani la rând creștere, ocupare ridicată și investiții în industria militară, iar o oprire bruscă a conflictului ar putea declanșa o ajustare dureroasă.
Totuși, Tooze argumentează că decizia de a continua sau opri războiul nu va fi determinată de economie:
„Rusia nu duce acest război din motive economice și nici nu îl va opri din motive economice.”
În lectura lui, Ucraina rămâne partea mai vulnerabilă economic, în timp ce Rusia încă are resurse și o stabilitate suficientă pentru a continua conflictul, chiar dacă economia intră într-o fază de creștere foarte slabă și presiune structurală pe forța de muncă.
Recomandate
Avertismentul primarului Moscovei că trecerea completă la o economie de război ar putea „ucide țara” indică presiuni tot mai mari asupra bazei fiscale și a economiei civile a Rusiei , într-un moment în care creșterea încetinește, iar cheltuielile militare cresc accelerat, potrivit Kyiv Post . Serghei Sobianin , unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul politic al lui Vladimir Putin, nu se poziționează ca opozant al Kremlinului sau al războiului, însă a respins public ideea „liniei dure” de mobilizare a aproape tuturor resurselor economice pentru efortul militar. Într-un interviu difuzat pe 5 august, el a spus că, fără „economia vieții pașnice”, statul rămâne fără taxe și populația fără venituri, iar „a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara”. „Dacă nu există economia vieții pașnice în sine, nu vor exista taxe, nu vor exista venituri pentru populație... Iar a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara însăși.” De ce contează: semnal intern despre limitele finanțării războiului Mesajul lui Sobianin este relevant economic pentru că pune în discuție sustenabilitatea modelului prin care Rusia a evitat până acum o prăbușire rapidă: cheltuieli publice masive, extinderea producției în fabricile de apărare, achiziții guvernamentale și plăți către militari care au susținut veniturile gospodăriilor. Analiza notează însă că acest model depinde de bani, forță de muncă și capacitate industrială suficiente pentru a continua extinderea, iar „amortizoarele” ar fi acum „considerabil mai subțiri”. În paralel, Banca Centrală a Rusiei și-a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0%-1%, iar datele oficiale ar arăta o încetinire spre stagnare. Presiunea cheltuielilor militare și costurile apărării infrastructurii Pe partea de cheltuieli, publicația citează o estimare a economistului german Janis Kluge, calculată pe baza datelor Ministerului rus de Finanțe: cheltuielile militare ar fi ajuns la 5,9 trilioane de ruble în primul trimestru din 2026, cu aproape 30% peste nivelul de acum un an și echivalentul a aproximativ 46% din cheltuielile federale totale. În același timp, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii care susține finanțarea și logistica invaziei (rafării, depozite de combustibil, centre logistice), ceea ce, dincolo de pagubele directe, obligă Rusia să aloce resurse pentru reparații, protecție cu sisteme de apărare antiaeriană „rare”, rerutarea logisticii și absorbția întreruperilor de producție. Concluzia este că Kremlinul ajunge să cheltuiască mai mult nu doar pentru ofensivă, ci și pentru apărarea infrastructurii economice care face posibil războiul. Miza politică: protejarea Moscovei și a „contractului” social urban Kyiv Post subliniază și dimensiunea operațional-politică a avertismentului: Moscova este regiunea pe care Kremlinul a încercat să o ferească de cele mai dure consecințe ale războiului, iar o trecere completă la economia de război ar putea rupe echilibrul deja tensionat după mobilizarea din 2022. În această cheie, intervenția lui Sobianin este și o apărare a stabilității politice pe care prosperitatea capitalei o susține. În esență, dilema formulată de primarul Moscovei nu este doar dacă Rusia poate continua să finanțeze invazia, ci dacă o poate face fără să erodeze progresiv economia civilă, stabilitatea politică și rezervele financiare de care depinde inclusiv efortul militar. [...]
Prețurile de pe marile platforme rusești de comerț electronic au urcat cu 10%-30% în ultimele zile, după ce lovituri cu drone atribuite Ucrainei au afectat infrastructura logistică, iar operatorii au tăiat rapid din reducerile finanțate de platformă pentru a-și acoperi pierderile și a reface lanțurile de aprovizionare, potrivit Kyiv Post . Mișcarea indică o vulnerabilitate operațională cu efect direct în inflația „din coș” pentru consumatori și în marjele vânzătorilor. Pe Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, vânzători și cumpărători au raportat scumpiri în coșul digital de până la 35% într-o săptămână. Conform vânzătorilor citați, prețurile de bază ale produselor nu au fost modificate, însă platforma ar fi anulat brusc aproape toate promoțiile pe care le finanța din buget propriu, pentru a compensa pierderile generate de incendierea unor depozite și pentru a-și reface logistica. Efectele nu s-au limitat la preț. Timpul de livrare ar fi crescut de la o medie de două-patru zile la până la zece zile, pe fondul perturbărilor din rețeaua de depozite și transport. Efect de contagiune: Ozon reduce și el reducerile Scumpirile s-au extins și la Ozon, principalul competitor al Wildberries, deși rețeaua sa logistică ar fi rămas în mare parte neafectată de loviturile recente. Publicația notează că Ozon ar fi replicat strategia Wildberries prin reducerea discounturilor finanțate de platformă. Consecința pentru comercianți este o presiune mai mare pe costuri: unele categorii, precum îmbrăcăminte și încălțăminte, ar fi ajuns la comisioane care depășesc 60%, ceea ce ar fi dus la o scădere abruptă a vânzărilor pe ambele platforme. Dimensiunea pagubelor logistice raportate În spatele ajustărilor de preț stă degradarea capacității de depozitare. Într-un interval de două săptămâni, forțele ucrainene ar fi avariat sau distrus facilități logistice totalizând aproximativ 1 milion de metri pătrați (aprox. 247 acri), echivalentul a circa 38% din capacitatea majoră de depozitare a companiei, potrivit datelor citate. În aceeași perioadă ar fi avut loc cel puțin 18 lovituri asupra facilităților Wildberries, iar 10 dintre cele 26 mai mari depozite ar fi fost avariate. Sunt menționate două depozite distruse complet de incendii: unul de 250.000 mp în Elektrostal (regiunea Moscova) și unul de 106.000 mp în Șușari (Sankt Petersburg). Alte hub-uri afectate sunt indicate în regiunile Voronej, Tambov, Krasnodar, Stavropol, Penza, Udmurtia, Leningrad și Volgograd. Publicația mai arată că aproape două treimi (64%) dintre depozitele mari ale Wildberries aflate la vest de Munții Ural ar fi fost vizate, iar 44% ar fi fost lovite cu succes, ceea ce sugerează că o parte semnificativă a centrelor logistice principale rămân în raza de acțiune a atacurilor. [...]
Creșterea rapidă a numerarului în Rusia începe să submineze colectarea taxelor , pe fondul întreruperilor de internet mobil care blochează plățile cu cardul și împing populația și micile afaceri spre cash, potrivit HotNews , care citează o analiză BBC. Doar de la începutul acestui an, volumul numerarului în circulație în Rusia a crescut cu echivalentul în ruble a 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), cea mai mare creștere în afara anului declanșării pandemiei de Covid-19, conform datelor Băncii Centrale a Rusiei. Vârful acestei creșteri a coincis cu intensificarea atacurilor cu drone ale Ucrainei, perioadă în care Kremlinul a recurs la blocarea internetului mobil în zone extinse pentru a îngreuna ghidarea dronelor. Efectul secundar a fost unul economic imediat: mulți ruși s-au trezit fără posibilitatea de a plăti cu cardul, ceea ce a alimentat retragerile de numerar și preferința pentru „ banii la saltea ”. „Să ai bani cash îți dă un oarecare sentiment de control și siguranță. Dacă apare o urgență în oraș, știu că tot voi putea cumpăra bunuri de bază, chiar și dacă rețeaua mobilă cade.” Presiune fiscală mai mare, economie mai lentă, plăți „la plic” Trecerea spre numerar complică și mai mult capacitatea statului de a colecta taxe într-un moment în care deficitul bugetar crește din cauza costurilor războiului. În ianuarie, guvernul de la Moscova a majorat TVA de la 20% la 22% și a coborât pragul de la care micile afaceri trebuie să plătească această taxă, măsuri care, potrivit materialului, au împins multe IMM-uri spre faliment. În acest context, afaceri precum farmacii, restaurante, saloane de cosmetică sau mici magazine îi îndeamnă pe clienți să plătească în numerar, pentru a putea ascunde o parte mai mare din venituri. Fenomenul se vede și în piața muncii: Taras Skvorțov, director financiar operațional la Sberbank, a avertizat în iunie că există „semne foarte serioase” că mai multe firme își plătesc angajații „la plic”. „Este un moment foarte îngrijorător. Nu vedem banii lichizi că se întorc în sistemul bancar. Rămân în mâinile oamenilor.” O asociație patronală, Opora Russia, indică faptul că aproximativ 6% dintre antreprenori recunosc folosirea unor „scheme gri” pentru a face față poverii fiscale. Plățile cash îi ajută să rămână sub pragul de TVA, iar salariile „la plic” pot reduce plata contribuțiilor sociale. De ce contează: statul pierde vizibilitate, băncile pierd resurse Pe termen scurt, întreruperile de internet împing consumul și plățile spre numerar, iar pe termen mai lung cresc riscurile pentru buget: o parte mai mare din economie se mută în zona greu de urmărit fiscal. În paralel, băncile se confruntă cu o problemă operațională: numerarul retras nu se mai întoarce în sistem, chiar dacă dobânzile la depozite au ajuns la două cifre, în condițiile în care banca centrală menține dobânzile ridicate pentru a combate inflația alimentată de război, potrivit aceleiași analize. [...]
Via Transilvanica poate deveni o sursă de venit pentru satele de pe traseu , prin servicii precum cazare, transport, gastronomie și activități dedicate drumeților, potrivit G4Media . Ideea centrală: traseul turistic nu ar funcționa doar ca atracție de timp liber, ci ca infrastructură economică pentru comunități rurale, cu potențial de a susține mici afaceri locale și de a reduce presiunea plecării oamenilor din sate. În material este citată Manuela Iftimoaei , de la Fundația „Alături de Voi” România, care descrie cum cererea drumeților se mută dincolo de simpla parcurgere a traseului, către „experiențe inedite” care implică servicii și produse locale. Ce tip de economie locală poate genera traseul Publicația indică mai multe zone în care comunitățile pot monetiza fluxul de turiști, în special prin servicii cu valoare adăugată: cazare în localitățile de pe traseu; transport și logistică pentru drumeți; servicii dedicate drumeților; gastronomie locală. Miza economică, așa cum este prezentată, ține de faptul că aceste activități pot aduce venituri recurente în sate și pot susține inițiative care „țin oamenii în comunitățile lor”. De ce contează pentru mediul de afaceri rural În logica articolului, Via Transilvanica funcționează ca un „coridor” care poate distribui cerere către multe localități, nu doar către câteva destinații consacrate. Asta deschide spațiu pentru microîntreprinderi și afaceri de familie, în special în domenii unde barierele de intrare sunt mai mici (cazare, mâncare, servicii). Materialul nu oferă cifre privind venituri, investiții sau număr de turiști, astfel că dimensiunea exactă a impactului economic rămâne neprecizată în sursă. [...]
Șefa BCE cere reducerea barierelor din piața unică, pe fondul pierderii avantajelor competitive ale Europei , potrivit Economica , care citează o intervenție a Christinei Lagarde la o conferință din cadrul Forumului Economic Mondial . Mesajul are o miză economică directă: modelul de creștere al Europei din perioada postbelică, bazat pe comerț global în expansiune, energie ieftină și o ordine internațională stabilă, „se clatină”, iar companiile europene resimt tot mai puternic presiunea concurenței și a costurilor. În evaluarea prezentată, Lagarde a indicat că China a urcat în lanțul de valori și concurează acum direct zona euro în aproximativ 40% dintre sectoarele în care Europa avea un avantaj comparativ, față de 25% la începutul secolului. În același timp, energia ieftină nu mai este un atu: industriile mari consumatoare de electricitate din UE plătesc, în medie, de peste două ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite și cu circa 50% mai mult decât în China. Comerț mai restrictiv și lanțuri de aprovizionare mai vulnerabile Lagarde a mai arătat că mediul extern s-a înăsprit, pe fondul unui val de măsuri care limitează comerțul: la nivel mondial au fost introduse peste 2.500 de astfel de măsuri doar anul trecut. În paralel, tensiunile geopolitice scot la suprafață dependențe și blocaje în lanțurile de aprovizionare, ceea ce complică planificarea și crește riscurile pentru industrie. Pariul BCE: piața internă ca motor de creștere În acest context, președinta BCE a susținut că răspunsul este valorificarea uneia dintre principalele forțe ale Europei: piața internă, cu 27 de state membre și aproximativ 450 de milioane de consumatori. Potrivit acesteia, cererea internă este principalul motor de creștere al zonei euro, iar eliminarea barierelor care frânează extinderea companiilor ar trebui să sprijine capacitatea Europei de a crește într-un mediu global mai dificil. [...]
Dezechilibrul din comerțul România–Germania s-a adâncit în S1 2026, pe fondul scăderii importurilor Germaniei din România , deși schimburile totale au crescut ușor, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza statisticilor Destatis citate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). În perioada ianuarie–iunie 2026, volumul total al schimburilor comerciale de mărfuri (importuri și exporturi) dintre România și Germania a ajuns la 21,4 miliarde de euro, în creștere cu 1,3% față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost susținută de exporturile Germaniei către România, care au urcat la 11,9 miliarde de euro, un plus de 4,6% față de S1 2025. În același timp, Germania a importat mai puțin din România: valoarea mărfurilor importate a scăzut cu 2,5%, până la 9,5 miliarde de euro. Poziționarea României în comerțul Germaniei Datele plasează România: pe locul 17 la exporturile Germaniei; pe locul 19 la importurile Germaniei; pe locul 17 per ansamblu în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei. Ce așteaptă mediul de afaceri pentru restul anului Directorul general al AHK România, Sebastian Metz , spune că dinamica exporturilor germane către România confirmă rolul țării în economia europeană și gradul de integrare în lanțurile valorice europene, dar avertizează că menținerea trendului depinde de reforme, infrastructură și digitalizare, precum și de comunicarea credibilă a politicilor economice și de capacitatea unui guvern „pe deplin funcțional” de a adopta măsuri de revitalizare economică. „Pentru acest an, ne așteptăm la o ușoară creștere a comerțului bilateral”, spune Sebastian Metz, director general AHK România. [...]
