Știri
Știri din categoria Economie
Economia Rusiei încetinește abrupt, iar „plafonul” vine din lipsa de oameni, nu dintr-un colaps iminent, arată o analiză citată de Adevărul. Mesajul central: după doi ani de creștere surprinzător de solidă sub sancțiuni, costurile războiului se traduc acum în presiune permanentă pe piața muncii, investiții și creditare, ceea ce limitează capacitatea Moscovei de a susține pe termen lung ritmul economic din primii ani ai conflictului.
În podcastul publicației Foreign Policy, istoricul Adam Tooze (Universitatea Columbia) susține că Rusia „nu este o economie care se prăbușește”, dar nici una care mai poate crește în ritmul de la începutul războiului. Potrivit lui, economia a avut o creștere de aproximativ 4% în 2023 și 2024, însă după o ușoară contracție în primul trimestru din 2026, estimările pentru întregul an ar indica doar 0,4%.
Tooze notează că frânarea este cu atât mai relevantă cu cât prețurile ridicate ale petrolului – alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Iran, Israel și SUA – ar fi trebuit, teoretic, să ajute Rusia.
Kremlinul pune dificultățile pe seama unui amestec de factori: deficit de forță de muncă, sancțiuni occidentale și cheltuieli publice considerate „neproductive”. În încercarea de a ține inflația sub control, autoritățile mențin dobânzi foarte ridicate, de aproximativ 14,5%, ceea ce lovește direct în investiții și în creditare.
Pe partea fiscală, analiza indică o poziție „relativ stabilă”: deficitul bugetar este estimat la 2,5% din PIB în primele luni ale anului, nivel comparat de Tooze cu cel al Statelor Unite (unde deficitul ar fi mai mare). Totuși, încetinirea începe să producă tensiuni politice, iar Vladimir Putin și-a convocat responsabilii economici pentru explicații privind ritmul redus de creștere.
Cea mai apăsătoare vulnerabilitate descrisă în analiză este lipsa acută de angajați:
În acest context, Rusia încearcă să atragă muncitori din alte regiuni, inclusiv din India. Tooze afirmă că aproximativ 65.000 de muncitori indieni lucrează deja în Rusia, mai ales în sectoare slab plătite, pe care rușii nu mai sunt dispuși să le accepte.
Analiza ridică și un paradox: economia de război a susținut ani la rând creștere, ocupare ridicată și investiții în industria militară, iar o oprire bruscă a conflictului ar putea declanșa o ajustare dureroasă.
Totuși, Tooze argumentează că decizia de a continua sau opri războiul nu va fi determinată de economie:
„Rusia nu duce acest război din motive economice și nici nu îl va opri din motive economice.”
În lectura lui, Ucraina rămâne partea mai vulnerabilă economic, în timp ce Rusia încă are resurse și o stabilitate suficientă pentru a continua conflictul, chiar dacă economia intră într-o fază de creștere foarte slabă și presiune structurală pe forța de muncă.
Recomandate
Rusia riscă o creștere economică mult sub așteptări în 2026, chiar și cu petrol mai scump , pe fondul sancțiunilor occidentale și al atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit Profit . Institutul rus TsMAKP, descris ca fiind apropiat guvernului, a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0,5%–0,7%, de la un interval anterior de 0,9%–1,3%. Motivul invocat este scăderea producției și exporturilor de petrol, principala resursă economică a țării. Avertismentul contrazice scenariul vehiculat de o parte dintre analiști, care mizau pe un impuls pentru economia Rusiei din scumpirea petrolului după conflictul din Orientul Mijlociu și blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz . „Realitatea este diferită”, notează materialul, care citează News.ro. În evaluarea TsMAKP, prețurile ridicate ale petrolului nu sunt suficiente pentru a compensa efectele combinate ale sancțiunilor și ale perturbărilor interne din sectorul energetic, inclusiv cele generate de atacurile cu drone asupra infrastructurii. [...]
Scumpirea carburanților și presiunea pe inflație sunt deja efecte vizibile ale tensiunilor din Golf, iar România rămâne vulnerabilă prin legătura strânsă cu economia UE, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Euronews . Bolojan a spus că războiul din Golf, alături de cel din Ucraina și de „problemele tarifare dintre blocurile economice mari”, frânează creșterea economică și complică traiectoria de reducere a inflației. În evaluarea sa, prognozele de scădere a inflației „nu s-au respectat” deoarece la începutul anului nu a fost luată în calcul „această situație excepțională”. Carburanții, canalul rapid prin care șocul extern ajunge în economie Premierul interimar a indicat creșterea prețurilor la combustibili ca principal canal de transmitere a tensiunilor din Golf către economia locală. Conform platformei Peco Online, prețul benzinei a crescut cu 12% în ultimele 30 de zile, iar cel al motorinei cu 9,1%. Bolojan a avertizat că taxele percepute de Iran și riscurile evaluate de traderi ar putea alimenta noi tensiuni în piață, cu potențialul de a împinge prețurile din România spre pragul psihologic de 10 lei pe litru. Deficitele și „reașezarea” economiei: consumul a amplificat importurile Dincolo de șocurile externe, Bolojan a susținut că economia a încetinit și pe fondul unei „reașezări” interne, după ani în care România a funcționat cu deficite mari. El a afirmat că, deși a existat creștere economică în 2023, 2024 și 2025, banii „aruncați în piață” au mers în principal către consum, ceea ce a alimentat deficitul comercial și creșterea importurilor. „Economia țării noastre este legată de cea a UE, deci suntem tractați de economie dacă merge foarte bine – mergem și noi bine, sau încetiniți, în condițiile în care nu există o creștere susținută.” Ce mize pune Guvernul: rating, fonduri europene și costul energiei Bolojan a legat stabilitatea economică de menținerea „echilibrelor bugetare” și a unui rating de țară „predictibil”, pentru a păstra încrederea investitorilor. El a avertizat că o retrogradare la categoria „junk ” ar însemna adâncirea recesiunii, șomaj, inflație și deprecierea leului. În același timp, premierul interimar a subliniat importanța absorbției fondurilor europene, în condițiile în care bugetul de investiții din acest an este de 8% din PIB, „cel mai mare” ca pondere din ultimii ani, datorită componentei europene. A mai indicat prețul energiei ca factor-cheie pentru competitivitatea firmelor, nu doar ca problemă socială pentru gospodării. Piața muncii, vulnerabilitate structurală Bolojan a mai spus că România are nevoie de mai mulți oameni activi pe piața muncii pentru a susține creșterea economică și cheltuielile statului, afirmând că țara se află pe penultimul loc în Europa la ponderea populației active care lucrează, ceea ce afectează productivitatea și numărul de contribuabili. [...]
Comisia Europeană își taie prognoza de creștere și urcă estimarea de inflație pe fondul scumpirii energiei după blocarea Strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictului cu Iranul, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, care vorbește despre un „șoc stagflaționist” și despre spațiu de intervenție mai redus pentru guverne și bănci centrale decât în pandemie. Într-un interviu acordat CNBC , în marja reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 de la Paris, Dombrovskis a spus că raportul economic de primăvară al Comisiei Europene, așteptat în această săptămână, va include prognoze de creștere mai slabe și estimări mai ridicate pentru inflație . „Ne confruntăm cu un șoc stagflaționist”, a spus Dombrovskis. De ce se schimbă prognozele: energia împinge economia spre „stagflație” Temerile privind stagflația – combinația dintre creștere economică slabă și inflație ridicată – s-au amplificat pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al menținerii blocajului în Strâmtoarea Ormuz. Închiderea rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze a ținut prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. În acest context, oficialul european avertizează că instrumentele de răspuns sunt mai limitate decât în perioada pandemiei, când statele europene au putut aplica măsuri fiscale ample pentru susținerea economiei. Ce opțiuni vede Comisia: sprijin „temporar și țintit”, fără stimularea consumului de fosili Dombrovskis a indicat că eventualele măsuri de sprijin ar trebui să fie „temporare și țintite” și să nu ducă la stimularea suplimentară a consumului de combustibili fosili. Totodată, el a precizat că UE continuă să utilizeze rezervele strategice de petrol pentru a atenua efectele crizei energetice și a menționat îngrijorări legate de posibile penurii în anumite segmente ale pieței energetice. „Cu cât conflictul se prelungește mai mult, cu atât crește riscul apariției unor blocaje de aprovizionare”, a spus Dombrovskis. Context: stocuri de petrol în scădere și risc de noi scumpiri În paralel, mai mulți analiști avertizează că rezervele globale de petrol scad rapid și că stocurile ar putea să nu se refacă înainte de sfârșitul anului 2027. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a transmis în ultimul raport lunar că stocurile mondiale de petrol se reduc într-un ritm record și că diminuarea accelerată a rezervelor poate alimenta noi creșteri puternice de prețuri. Pentru companii și consumatori, combinația dintre energie scumpă și creștere economică mai slabă înseamnă presiune prelungită pe costuri și o probabilitate mai mare ca politicile publice să se concentreze pe intervenții punctuale, nu pe programe largi de stimulare. [...]
România poate evita recesiunea doar cu „reversări rapide” ale unor factori-cheie , iar în scenariul de bază al XTB este mai probabilă o recesiune limitată, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar , care îl citează pe Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. Economistul spune că evitarea recesiunii a devenit „relativ puţin probabilă” și ar presupune schimbări rapide în două direcții: o scădere pronunțată a prețului petrolului și o absorbție „foarte bună” a fondurilor europene. În această combinație, veniturile reale ar fi impulsionate, iar încrederea consumatorilor ar crește, cu efect de susținere pentru economie. De ce contează: decalaj între prognoze și datele recente După rezultatele din primul trimestru comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) , Cazacu consideră că estimarea Comisiei Europene de creștere economică de 1,1% în 2026 pare „dintr-un sezon încheiat de mult”. În același timp, el apreciază că și prognoza Băncii Mondiale, de 0,5%, este „destul de optimistă”. În evaluarea XTB, scenariul principal este, în prezent, o recesiune limitată. „Singura șansă” pentru o revenire: utilizarea pe scară largă a tehnologiei În acest context, Cazacu indică tehnologia drept posibilă bază pentru o nouă etapă de prosperitate, cu accent pe programe de educare pe mai multe direcții — de la familiarizare și integrare în activitățile din diverse sectoare până la dezvoltarea de produse noi, atât digitale, cât și fizice. „Care ar fi însă şansa unei noi baze pentru prosperitate? Există o posibilitate de utilizare la scară largă a noilor tehnologii. Programe de amploare de educare, pe mai multe axe: familiarizare, integrare în activităţile din diferite sectoare, dezvoltare de noi produse, atât în domeniul digital, cât şi cel fizic.” El adaugă că agricultura, alături de domeniul digital, ar putea beneficia „enorm” de optimizări, însă acestea ar veni și cu „variații severe” pe piața muncii. Impact operațional: presiune pe competențe și reconversie profesională Consultantul XTB subliniază că baza materială și echipele de profesioniști rămân importante, dar că este nevoie de extinderea capabilităților într-un mediu mai competitiv. O parte dintre angajați ar putea fi împinși spre roluri noi, iar setul vechi de cunoștințe ar urma să fie „convertit și amplificat”. Mesajul central: fereastra de oportunitate este limitată, iar amânarea are costuri. „Investiţii în inovaţie şi produse noi pentru dezvoltările de tip AI agentic, dar şi alte tehnologii emergente ar «însenina» perspectivele de productivitate şi potenţialul de creştere a economiei pe termen lung.” [...]
Scumpirea îngrășămintelor cu 30%–40% ar putea împinge prețurile alimentelor în sus cu 3%–6% , pe fondul riscurilor de escaladare a războiului din Orientul Mijlociu și al presiunilor din energie, potrivit Economedia , care citează declarații ale directorului general al FMI, Kristalina Georgieva . Miza economică, dincolo de șocul petrolului, este transmiterea rapidă a scumpirilor către bunuri de bază: FMI urmărește impactul conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare, iar majorarea deja vizibilă a prețurilor la îngrășăminte ar urma să se reflecte în costurile alimentelor. Georgieva a avertizat că, în acest context, „vom vedea o creștere a inflației și apoi, inevitabil, o dezancorare a așteptărilor inflaționiste”. Scenariile FMI: petrolul, variabila care poate împinge economia globală spre „aproape recesiune” Șefa FMI a spus că efectele ar deveni „mult mai grave” dacă războiul ar duce anul viitor cotațiile țițeiului spre aproximativ 125 de dolari/baril. În același timp, oficialul a atras atenția că un set de condiții – inclusiv prelungirea conflictului, petrol în jur sau peste 100 de dolari/baril și presiuni inflaționiste mai puternice – a activat deja „scenariul sever” al instituției. FMI a prezentat în aprilie trei scenarii pentru economia mondială, în funcție de evoluția războiului: Scenariul de referință (optimist) : război de scurtă durată în Iran; creștere globală de 3,1% în 2026 (cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din ianuarie); preț mediu al petrolului de 82 dolari/baril în acest an. Scenariul negativ : conflict mai îndelungat; petrol la aprox. 100 dolari/baril anul acesta și 75 dolari/baril în 2027; creștere globală de 2,5% în 2026 . Scenariul sever : conflictul se adâncește și se extinde, cu perturbări majore pe piețe și înăsprirea condițiilor financiare; creștere globală de 2% , ceea ce FMI descrie ca fiind „aproape o recesiune globală”. Georgieva a mai spus că, pe măsură ce războiul continuă, scenariul de referință devine tot mai puțin probabil: „Scenariul de referință, cu fiecare zi care trece, rămâne tot mai mult în urmă, în oglinda retrovizoare”. Blocajul din Strâmtoarea Ormuz și riscul de contracție, începând cu Asia La aceeași conferință, președintele Chevron, Mike Wirth, a avertizat că întreaga lume este afectată de un deficit de aprovizionare cu petrol, după închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit lui Wirth, economiile ar urma să înceapă să se contracte, mai întâi în Asia, pe măsură ce cererea se ajustează la oferta redusă cât timp strâmtoarea rămâne închisă. În ansamblu, mesajul FMI este că șocul energetic riscă să se transforme într-un val mai larg de scumpiri, inclusiv la alimente, iar măsurile care mențin cererea ridicată de petrol pot amplifica presiunile. În acest sens, Georgieva a avertizat autoritățile să nu „arunce benzină în foc”, într-un moment în care lanțurile de aprovizionare sunt deja sub stres. [...]
Guvernul pune accent pe echilibre bugetare și energie, pe fondul riscului de stagnare în 2026 , după ce Comisia Europeană a avertizat că economia României ar putea intra în stagnare anul viitor, iar premierul interimar Ilie Bolojan a legat încetinirea de șocurile externe și de corecțiile interne, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă, Bolojan a spus că războiul din Golf a împins în sus prețurile la combustibil, ceea ce a frânat economiile „din toată lumea”, inclusiv România, și a contribuit la menținerea inflației peste traiectoria anticipată la începutul anului. „Creșterea prețurilor la combustibil este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică (...) contribuind, din păcate, și la creșterea inflației (...) prognozele de reducere a inflației nu s-au respectat (...) neluând în calcul această situație excepțională.” De ce contează: riscul de stagnare se suprapune peste o „reașezare” internă Premierul interimar a susținut că încetinirea nu ține doar de contextul extern, ci și de ajustarea unei economii care „ani de zile” a funcționat cu deficite mari, alimentând consumul și, implicit, importurile și deficitul comercial. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari (...) banii duși pe consum (...) au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor și acum economia noastră se reașează.” Bolojan a mai arătat că România este puternic corelată cu evoluția economiei Uniunii Europene și că tensiunile geopolitice (inclusiv războiul din Ucraina ) și „problemele tarifare dintre blocurile economice mari” nu creează un mediu favorabil pentru relansarea creșterii. Ce direcții indică Guvernul: buget, fonduri UE, energie și piața muncii În acest context, premierul interimar a indicat câteva priorități pentru perioada următoare, cu miză directă pentru costul finanțării și pentru activitatea companiilor: păstrarea echilibrelor bugetare , pentru un rating „predictibil” și menținerea încrederii investitorilor; accelerarea absorbției fondurilor europene , în condițiile în care bugetul de investiții „anul acesta” este de 8% din PIB , iar atragerea banilor ar susține fluxurile din construcții și sectoarele conexe; reducerea costurilor cu energia , văzută nu doar ca problemă socială, ci și ca factor de competitivitate pentru firme; creșterea participării pe piața muncii , Bolojan afirmând că România este „pe penultimul loc în Europa” ca pondere a cetățenilor activi pe piața muncii din populația activă. Contextul prognozei Comisiei Europene Potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi, economia României este așteptată să stagneze în 2026 , după o creștere de 0,7% în 2025 , urmând să își revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3% . Executivul european avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflația ridicată și scumpirea energiei vor lovi consumul intern și nivelul de trai. [...]
