Știri
Știri din categoria Economie

Economia Rusiei încetinește abrupt, iar „plafonul” vine din lipsa de oameni, nu dintr-un colaps iminent, arată o analiză citată de Adevărul. Mesajul central: după doi ani de creștere surprinzător de solidă sub sancțiuni, costurile războiului se traduc acum în presiune permanentă pe piața muncii, investiții și creditare, ceea ce limitează capacitatea Moscovei de a susține pe termen lung ritmul economic din primii ani ai conflictului.
În podcastul publicației Foreign Policy, istoricul Adam Tooze (Universitatea Columbia) susține că Rusia „nu este o economie care se prăbușește”, dar nici una care mai poate crește în ritmul de la începutul războiului. Potrivit lui, economia a avut o creștere de aproximativ 4% în 2023 și 2024, însă după o ușoară contracție în primul trimestru din 2026, estimările pentru întregul an ar indica doar 0,4%.
Tooze notează că frânarea este cu atât mai relevantă cu cât prețurile ridicate ale petrolului – alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Iran, Israel și SUA – ar fi trebuit, teoretic, să ajute Rusia.
Kremlinul pune dificultățile pe seama unui amestec de factori: deficit de forță de muncă, sancțiuni occidentale și cheltuieli publice considerate „neproductive”. În încercarea de a ține inflația sub control, autoritățile mențin dobânzi foarte ridicate, de aproximativ 14,5%, ceea ce lovește direct în investiții și în creditare.
Pe partea fiscală, analiza indică o poziție „relativ stabilă”: deficitul bugetar este estimat la 2,5% din PIB în primele luni ale anului, nivel comparat de Tooze cu cel al Statelor Unite (unde deficitul ar fi mai mare). Totuși, încetinirea începe să producă tensiuni politice, iar Vladimir Putin și-a convocat responsabilii economici pentru explicații privind ritmul redus de creștere.
Cea mai apăsătoare vulnerabilitate descrisă în analiză este lipsa acută de angajați:
În acest context, Rusia încearcă să atragă muncitori din alte regiuni, inclusiv din India. Tooze afirmă că aproximativ 65.000 de muncitori indieni lucrează deja în Rusia, mai ales în sectoare slab plătite, pe care rușii nu mai sunt dispuși să le accepte.
Analiza ridică și un paradox: economia de război a susținut ani la rând creștere, ocupare ridicată și investiții în industria militară, iar o oprire bruscă a conflictului ar putea declanșa o ajustare dureroasă.
Totuși, Tooze argumentează că decizia de a continua sau opri războiul nu va fi determinată de economie:
„Rusia nu duce acest război din motive economice și nici nu îl va opri din motive economice.”
În lectura lui, Ucraina rămâne partea mai vulnerabilă economic, în timp ce Rusia încă are resurse și o stabilitate suficientă pentru a continua conflictul, chiar dacă economia intră într-o fază de creștere foarte slabă și presiune structurală pe forța de muncă.
Recomandate

Rusia discută tot mai des despre „militarizarea” economiei, iar riscul pentru populație și companii este o redistribuire forțată a resurselor către război , potrivit unui episod video publicat de Meduza , în care jurnalistul Vladislav Gorin îl intervievează pe economistul Serghei Aleksașenko (cercetător senior la centrul analitic NEST). Ce teme economice sunt puse pe masă Materialul pornește de la mai multe subiecte cu potențial impact direct asupra economiei și finanțelor personale în Rusia: un document prezentat drept „notă analitică a Sberbank ”, publicat de hackeri, care ar descrie posibile scenarii de încheiere a războiului la scară largă dintre Rusia și Ucraina; întrebarea dacă loviturile forțelor ucrainene asupra Ozon și Wildberries ar putea declanșa o criză a sistemului bancar; posibilitatea unei înghețări a depozitelor și ce ar însemna asta pentru economiile populației; ideea de „militarizare” a economiei și opțiuni de protejare a finanțelor personale, discutate în cadrul interviului. De ce contează: semnal de risc pentru stabilitatea financiară internă Dincolo de dezbaterea politică, miza economică sugerată de discuție este una de stabilitate: dacă presiunea războiului împinge statul spre măsuri excepționale, efectele se pot vedea în funcționarea piețelor, în sectorul bancar și în accesul populației la propriile economii. Meduza nu publică în pagina episodului concluzii sau date care să confirme autenticitatea documentului atribuit Sberbank și nici nu oferă o evaluare factuală a probabilității scenariilor discutate; materialul este prezentat ca o conversație explicativă cu un economist, pe teme de risc și posibile evoluții. Contextul imediat al discuției Episodul (52 de minute) este publicat la 26 august 2026 și leagă explicit discuția despre „mobilizarea” economiei de trei teme: documentul atribuit Sberbank apărut în spațiul public, vulnerabilități legate de mari platforme de comerț online (Ozon și Wildberries) și întrebarea dacă populația ar trebui să se teamă de măsuri precum înghețarea depozitelor. În lipsa unor detalii suplimentare în textul paginii, rămâne de urmărit dacă autoritățile ruse sau instituțiile financiare vizate vor reacționa public la documentul invocat și la scenariile discutate. [...]

Avertismentul primarului Moscovei că trecerea completă la o economie de război ar putea „ucide țara” indică presiuni tot mai mari asupra bazei fiscale și a economiei civile a Rusiei , într-un moment în care creșterea încetinește, iar cheltuielile militare cresc accelerat, potrivit Kyiv Post . Serghei Sobianin , unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul politic al lui Vladimir Putin, nu se poziționează ca opozant al Kremlinului sau al războiului, însă a respins public ideea „liniei dure” de mobilizare a aproape tuturor resurselor economice pentru efortul militar. Într-un interviu difuzat pe 5 august, el a spus că, fără „economia vieții pașnice”, statul rămâne fără taxe și populația fără venituri, iar „a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara”. „Dacă nu există economia vieții pașnice în sine, nu vor exista taxe, nu vor exista venituri pentru populație... Iar a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara însăși.” De ce contează: semnal intern despre limitele finanțării războiului Mesajul lui Sobianin este relevant economic pentru că pune în discuție sustenabilitatea modelului prin care Rusia a evitat până acum o prăbușire rapidă: cheltuieli publice masive, extinderea producției în fabricile de apărare, achiziții guvernamentale și plăți către militari care au susținut veniturile gospodăriilor. Analiza notează însă că acest model depinde de bani, forță de muncă și capacitate industrială suficiente pentru a continua extinderea, iar „amortizoarele” ar fi acum „considerabil mai subțiri”. În paralel, Banca Centrală a Rusiei și-a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0%-1%, iar datele oficiale ar arăta o încetinire spre stagnare. Presiunea cheltuielilor militare și costurile apărării infrastructurii Pe partea de cheltuieli, publicația citează o estimare a economistului german Janis Kluge, calculată pe baza datelor Ministerului rus de Finanțe: cheltuielile militare ar fi ajuns la 5,9 trilioane de ruble în primul trimestru din 2026, cu aproape 30% peste nivelul de acum un an și echivalentul a aproximativ 46% din cheltuielile federale totale. În același timp, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii care susține finanțarea și logistica invaziei (rafării, depozite de combustibil, centre logistice), ceea ce, dincolo de pagubele directe, obligă Rusia să aloce resurse pentru reparații, protecție cu sisteme de apărare antiaeriană „rare”, rerutarea logisticii și absorbția întreruperilor de producție. Concluzia este că Kremlinul ajunge să cheltuiască mai mult nu doar pentru ofensivă, ci și pentru apărarea infrastructurii economice care face posibil războiul. Miza politică: protejarea Moscovei și a „contractului” social urban Kyiv Post subliniază și dimensiunea operațional-politică a avertismentului: Moscova este regiunea pe care Kremlinul a încercat să o ferească de cele mai dure consecințe ale războiului, iar o trecere completă la economia de război ar putea rupe echilibrul deja tensionat după mobilizarea din 2022. În această cheie, intervenția lui Sobianin este și o apărare a stabilității politice pe care prosperitatea capitalei o susține. În esență, dilema formulată de primarul Moscovei nu este doar dacă Rusia poate continua să finanțeze invazia, ci dacă o poate face fără să erodeze progresiv economia civilă, stabilitatea politică și rezervele financiare de care depinde inclusiv efortul militar. [...]

Ministerul Finanțelor vrea să folosească banii publici ca „ancoră” pentru capital privat , prin mecanisme pregătite împreună cu investitorii, într-un demers care țintește să crească finanțarea companiilor cu potențial de extindere și export, potrivit Agerpres . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , afirmă că schimbarea modelului de dezvoltare al României „presupune mai mult capital” pentru companiile care pot crește, inova și ajunge pe piețele internaționale. În acest context, el spune că sunt pregătite, împreună cu investitorii, mecanisme prin care resursele publice să atragă finanțări private în economie. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în materialul consultat, detalii despre tipul instrumentelor avute în vedere, calendarul de implementare sau dimensiunea resurselor publice care ar urma să fie folosite. [...]

Comisia Europeană vede România în recesiune în 2026, pe fondul consolidării fiscale, înaintea unei reveniri în 2027 Potrivit Mediafax ,, potrivit Mediafax . În prognoza de toamnă, Executivul european estimează o contracție a PIB-ului real de aproximativ 0,3% în 2026 și o inflație medie (IAPC) de 7,9%, într-un scenariu în care consumul privat este afectat de măsurile de ajustare bugetară. Revizuire în jos: de la creștere modestă la contracție în 2026 Noua prognoză indică o deteriorare față de estimările din primăvară, când Comisia anticipa pentru 2026 o creștere de +0,1%, urmată de o accelerare la 2,3% în 2027. Acum, Comisia mizează pe o revenire la 1,8% în 2027 și pe o accelerare la 2,2% în 2028. În evaluarea Comisiei, după o creștere moderată în 2025, economia este așteptată să intre într-o „ușoară contracție” în 2026, în principal din cauza efectului consolidării fiscale asupra consumului privat. În același timp, investițiile publice susținute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) au accelerat și au compensat parțial slăbiciunea cererii din partea consumatorilor. Ce împinge economia în jos și ce ar putea susține revenirea Comisia notează că activitatea economică a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a lui 2026, în contextul măsurilor de consolidare fiscală. Consumul privat a scăzut cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public, iar o inflație de aproape 10% a erodat venitul disponibil. Investițiile private au fost frânate de instabilitatea politică, incertitudinea economică și costurile mai mari cu energia. Pentru a doua jumătate a lui 2026, Comisia anticipează o stabilizare, susținută de: redresarea graduală a cererii gospodăriilor; exporturi „reziliente”; o formare brută de capital fix care rămâne solidă, inclusiv pe fondul finalizării unor proiecte din PNRR. Pe termen mediu, Comisia vede consumul și investițiile private revenind treptat, iar proiectul de gaze offshore „ Neptun Deep ” și o competitivitate mai bună a costurilor ar urma să sprijine exporturile și să contribuie la reducerea deficitului extern, cu un impact mai pronunțat în 2028. Piața muncii: șomaj în creștere în 2026, apoi scădere treptată Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, iar tendința ar urma să continue în 2026. Comisia estimează că rata șomajului va atinge un maxim de aproximativ 6,7% în 2026, urmând să scadă treptat pe măsură ce activitatea economică își revine. În același timp, înghețarea salariilor în sectorul public în 2025 și 2026 a dus la o încetinire rapidă a creșterii salariilor nominale, iar salariile reale au scăzut în acești ani, potrivit prognozei. Inflația rămâne ridicată, iar dezinflația este lentă Comisia estimează o inflație medie (IAPC) de 7,9% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025. Printre factorii menționați se numără majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică pentru gospodării, creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului și seceta severă care a afectat piața energiei electrice. Pentru 2027, Comisia vede o medie a inflației IAPC de 4,4%, peste intervalul-țintă al băncii centrale (2,5% ± 1 punct procentual). În 2028, introducerea sistemului ETS2 (extinderea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii) ar urma să încetinească dezinflația, cu o inflație medie IAPC estimată la 3,8%. Deficitul scade, dar datoria publică urcă spre 64% din PIB Pe partea fiscală, Comisia estimează că deficitul bugetar al administrației publice va coborî la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025, pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a lui 2025 și al controlului execuției bugetare. Pentru 2027 este anticipat un deficit de 5,8% din PIB, iar pentru 2028, de 5,6% din PIB. În paralel, datoria guvernamentală este văzută în creștere de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% din PIB în 2028, pe fondul deficitelor primare ridicate și al plății dobânzilor. Riscuri: instabilitate politică și cerere externă incertă Comisia avertizează că riscurile pentru creștere sunt orientate „în sens negativ”, invocând posibilitatea reapariției instabilității politice, care ar putea îngreuna consolidarea fiscală și ar afecta încrederea și investițiile private. În plus, rămân riscuri legate de cererea externă, în special în sectorul auto, și de prețurile ridicate la energie, cu impact asupra industriei prelucrătoare. Prognoza conturează, astfel, un scenariu în care ajustarea fiscală apasă pe consum și activitate în 2026, iar revenirea din 2027 depinde de temperarea inflației, de relansarea treptată a cererii interne și de continuitatea investițiilor, inclusiv prin fonduri europene. [...]

Creșterea de 2,1% a PIB în T3/2026 față de T2 pare alimentată de investițiile finanțate din bani UE , în special prin PNRR , iar asta schimbă discuția despre motoarele economiei într-un an în care consumul nu mai trage ca în trecut, potrivit Ziarul Financiar . Datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate la finalul săptămânii trecute, arată că economia a crescut în trimestrul al treilea cu 2,1% față de trimestrul al doilea, iar față de T3/2025 avansul a fost de 0,1%. Evoluția din T3 a redus scăderea pe primele trei trimestre până la 0,3%. Investițiile, principalul suspect: 66% din cheltuielile de investiții vin din bani UE În lipsa defalcărilor pe sectoare (care urmează să fie publicate la 7 decembrie), economiștii citați de publicație indică drept explicație probabilă investițiile generate de fondurile europene, în special cele din PNRR. Ministerul Finanțelor arată că, pe primele trei trimestre, cheltuielile cu investițiile au fost de 108 mld. lei, echivalentul a 5,2% din noul PIB estimat de 2.086 mld. lei. Din totalul investițiilor, 71 mld. lei (66%) au provenit din bani UE (PNRR și fonduri structurale), sumă care „se vede acum” în rezultatele din T3, potrivit articolului. Ce înseamnă pentru 2027 și ce rămâne de confirmat Profesorul de economie Aurelian Dochia spune că avansul este „o veste bună, surprinzătoare”, în condițiile în care „datele din consum nu sunt ce erau în trecut”, iar explicația ar fi tocmai componenta de investiții și PNRR. „Este o veste bună, surprinzătoare, pentru că datele din consum nu sunt ce erau în trecut. Explicaţia este că această creştere vine din investiţii şi din PNRR. Dar trebuie să aşteptăm să vedem datele detaliate pe sectoare. Este încurajator pentru 2027 pentru că se pleacă de la o altă bază.” Pe partea de prognoze, instituțiile care fac estimări pe termen mediu au început să își reevalueze așteptările pentru întreg anul, în sens pozitiv, notează publicația. BCR și-a revizuit scenariul, dar rămâne în ipoteza de recesiune, deși economistul-șef Ciprian Dascălu a spus, într-un dialog la ZF Live, că în urma revizuirilor ar putea rezulta pentru 2026 o creștere „în marja de eroare” a prognozelor. Următorul reper pentru piață și pentru decidenți este publicarea datelor detaliate pe sectoare, la 7 decembrie, care ar trebui să confirme cât din avansul din T3 a venit din investiții și cât din alte componente ale PIB. [...]

România a urcat la 78% din media UE la PIB/locuitor (PPS) și la 86% la consum , două repere care arată cât din convergența economică s-a transferat în nivelul de trai, potrivit unei analize publicate de Banking News , pe baza datelor Eurostat pentru 2025. Cele două procente se referă la PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare (PPS – standard care ține cont de diferențele de prețuri între țări) și la consumul individual efectiv, indicator care include bunurile și serviciile de care beneficiază populația, indiferent dacă sunt plătite direct sau prin servicii publice și organizații non-profit. Ce arată, concret, cele două cifre În 2025, România a ajuns la: 78% din media Uniunii Europene la PIB pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare (PPS) ; 86% din media UE la consumul individual efectiv . Diferența dintre cei doi indicatori contează pentru interpretare: PIB/locuitor arată cât produce economia raportat la populație și la nivelul prețurilor, dar nu se traduce direct în salarii , deoarece include întreaga activitate economică, nu doar veniturile populației. Consumul individual efectiv este mai apropiat de „viața reală”, pentru că surprinde accesul la bunuri și servicii. Recuperarea față de 2007 și comparația regională Analiza arată că, în 2007 (anul aderării la UE), PIB-ul pe locuitor al României ajustat la puterea de cumpărare era aprox. 44% din media UE , iar în 2025 a ajuns la 78% . Asta înseamnă o recuperare de 34 de puncte procentuale . În regiune, România este prezentată ca fiind într-o zonă comparabilă cu: Polonia: 81% , Ungaria: 76% , Slovacia: 75% (toate ca pondere din media UE la PIB/locuitor, PPS). Miza următoarei etape: productivitatea Ioan Nistor, economist-șef al Băncii Transilvania și autor al analizei, leagă continuarea convergenței de capacitatea economiei de a transforma investițiile în productivitate și apoi în venituri și oportunități mai larg distribuite. „Pentru a continua creșterea, trebuie să transformăm investițiile în productivitate, productivitatea în venituri mai mari, iar creșterea economică în oportunități pentru cât mai mulți români.” Contextul este seria de analize săptămânale lansată de Banca Transilvania înainte de împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, pe 1 ianuarie 2027. [...]