Știri
Știri din categoria Economie
Guvernul pune accent pe echilibre bugetare și energie, pe fondul riscului de stagnare în 2026, după ce Comisia Europeană a avertizat că economia României ar putea intra în stagnare anul viitor, iar premierul interimar Ilie Bolojan a legat încetinirea de șocurile externe și de corecțiile interne, potrivit news.ro.
Într-o conferință de presă, Bolojan a spus că războiul din Golf a împins în sus prețurile la combustibil, ceea ce a frânat economiile „din toată lumea”, inclusiv România, și a contribuit la menținerea inflației peste traiectoria anticipată la începutul anului.
„Creșterea prețurilor la combustibil este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică (...) contribuind, din păcate, și la creșterea inflației (...) prognozele de reducere a inflației nu s-au respectat (...) neluând în calcul această situație excepțională.”
Premierul interimar a susținut că încetinirea nu ține doar de contextul extern, ci și de ajustarea unei economii care „ani de zile” a funcționat cu deficite mari, alimentând consumul și, implicit, importurile și deficitul comercial.
„Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari (...) banii duși pe consum (...) au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor și acum economia noastră se reașează.”
Bolojan a mai arătat că România este puternic corelată cu evoluția economiei Uniunii Europene și că tensiunile geopolitice (inclusiv războiul din Ucraina) și „problemele tarifare dintre blocurile economice mari” nu creează un mediu favorabil pentru relansarea creșterii.
În acest context, premierul interimar a indicat câteva priorități pentru perioada următoare, cu miză directă pentru costul finanțării și pentru activitatea companiilor:
Potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi, economia României este așteptată să stagneze în 2026, după o creștere de 0,7% în 2025, urmând să își revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3%. Executivul european avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflația ridicată și scumpirea energiei vor lovi consumul intern și nivelul de trai.
Recomandate
Scumpirea carburanților și presiunea pe inflație sunt deja efecte vizibile ale tensiunilor din Golf, iar România rămâne vulnerabilă prin legătura strânsă cu economia UE, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Euronews . Bolojan a spus că războiul din Golf, alături de cel din Ucraina și de „problemele tarifare dintre blocurile economice mari”, frânează creșterea economică și complică traiectoria de reducere a inflației. În evaluarea sa, prognozele de scădere a inflației „nu s-au respectat” deoarece la începutul anului nu a fost luată în calcul „această situație excepțională”. Carburanții, canalul rapid prin care șocul extern ajunge în economie Premierul interimar a indicat creșterea prețurilor la combustibili ca principal canal de transmitere a tensiunilor din Golf către economia locală. Conform platformei Peco Online, prețul benzinei a crescut cu 12% în ultimele 30 de zile, iar cel al motorinei cu 9,1%. Bolojan a avertizat că taxele percepute de Iran și riscurile evaluate de traderi ar putea alimenta noi tensiuni în piață, cu potențialul de a împinge prețurile din România spre pragul psihologic de 10 lei pe litru. Deficitele și „reașezarea” economiei: consumul a amplificat importurile Dincolo de șocurile externe, Bolojan a susținut că economia a încetinit și pe fondul unei „reașezări” interne, după ani în care România a funcționat cu deficite mari. El a afirmat că, deși a existat creștere economică în 2023, 2024 și 2025, banii „aruncați în piață” au mers în principal către consum, ceea ce a alimentat deficitul comercial și creșterea importurilor. „Economia țării noastre este legată de cea a UE, deci suntem tractați de economie dacă merge foarte bine – mergem și noi bine, sau încetiniți, în condițiile în care nu există o creștere susținută.” Ce mize pune Guvernul: rating, fonduri europene și costul energiei Bolojan a legat stabilitatea economică de menținerea „echilibrelor bugetare” și a unui rating de țară „predictibil”, pentru a păstra încrederea investitorilor. El a avertizat că o retrogradare la categoria „junk ” ar însemna adâncirea recesiunii, șomaj, inflație și deprecierea leului. În același timp, premierul interimar a subliniat importanța absorbției fondurilor europene, în condițiile în care bugetul de investiții din acest an este de 8% din PIB, „cel mai mare” ca pondere din ultimii ani, datorită componentei europene. A mai indicat prețul energiei ca factor-cheie pentru competitivitatea firmelor, nu doar ca problemă socială pentru gospodării. Piața muncii, vulnerabilitate structurală Bolojan a mai spus că România are nevoie de mai mulți oameni activi pe piața muncii pentru a susține creșterea economică și cheltuielile statului, afirmând că țara se află pe penultimul loc în Europa la ponderea populației active care lucrează, ceea ce afectează productivitatea și numărul de contribuabili. [...]
Comisia Europeană vede România aproape de stagnare în 2026, iar ajustarea fiscală rămâne lentă , într-un context de inflație ridicată alimentată de energie și de consum intern în scădere, potrivit prognozei de primăvară citate de Economedia . Mesajul central pentru mediul de afaceri este că frâna pusă cererii interne și costurile încă mari vor domina 2026, în timp ce consolidarea bugetară nu coboară deficitul sub 5,8% din PIB nici în 2027. Comisia estimează o creștere reală a PIB de 0,7% în 2025, urmată de o stagnare în 2026 (0,1%) și o revenire moderată în 2027 (2,3%). În paralel, inflația ar urca la 7,0% în 2026, după 6,8% în 2025, înainte să încetinească la 3,7% în 2027. Cererea internă, sub presiune în 2026 Executivul european leagă încetinirea din 2026 de două canale principale: consolidarea fiscală și inflația persistent ridicată, alimentată de scumpirea energiei, care reduc venitul disponibil real. Efectul așteptat este o scădere a consumului intern și a importurilor de bunuri. În plus, sentimentul economic – în special încrederea consumatorilor – s-a deteriorat de la începutul lui 2026, iar indicatori de frecvență ridicată ar indica o scădere semnificativă a vânzărilor din retail, a producției industriale și a turismului intern. Pe partea pozitivă, investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete ar urma să contribuie la creștere, chiar dacă exporturile sunt așteptate să încetinească, rămânând totuși pe plus. Investiții: publicul ține ritmul în 2026, apoi încetinește Formarea brută de capital fix este proiectată să continue recuperarea în 2026. Comisia notează revenirea construcțiilor rezidențiale și creșterea investițiilor publice în infrastructură, pe măsură ce se finalizează proiecte din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) . În același timp, incertitudinile geopolitice și politice interne ar urma să afecteze investițiile private în prima parte a anului, deși încrederea este așteptată să se îmbunătățească treptat, cu efect inclusiv asupra investițiilor străine directe. Pentru 2027, Comisia anticipează o încetinire a investițiilor publice după finalizarea RRF, cu o preluare a dinamicii de către investițiile private, pe fondul unor condiții de finanțare mai bune și al unui sentiment investițional mai favorabil. Inflație și piața muncii: energie scumpă, șomaj ușor mai mare Inflația armonizată (HICP – indicator comparabil la nivelul UE) este prognozată la 7% în 2026, în condițiile în care creșterea prețurilor la energie a frânat dezinflația așteptată inițial pentru a doua jumătate a anului. În 2027, inflația ar coborî la 3,7%, apropiindu-se de intervalul țintit de BNR (2,5% ±1 punct procentual). Comisia menționează că unele măsuri guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețului gazelor pentru gospodării, au atenuat parțial presiunile. Pe piața muncii, după ani de tensiuni, ocuparea ar fi început să scadă în 2025 și ar continua în 2026, cu o rată a șomajului estimată la 6,3% în 2026 (de la 6,1% în 2025), înainte de 5,9% în 2027. În contextul înghețării salariilor din sectorul public în 2025–2026, creșterea compensațiilor nominale a încetinit, iar în termeni reali costurile unitare ale muncii sunt așteptate să scadă, ceea ce ar sprijini competitivitatea. Deficitul coboară, dar rămâne ridicat; datoria urcă spre 63% din PIB Deficitul bugetar general este prognozat să scadă de la -7,9% din PIB în 2025 la -6,2% în 2026 și -5,8% în 2027, pe fondul pachetelor de consolidare fiscală adoptate în 2024–2025 (inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor și majorări de taxe). Comisia indică pentru 2026 investiții publice „aproape de 7% din PIB”, concomitent cu scăderea cheltuielilor curente ca pondere în economie, iar veniturile bugetare ar crește cu 1,4 puncte procentuale din PIB ca efect al taxelor adoptate. Datoria publică este estimată să urce de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, în principal din cauza deficitelor primare ridicate și a costurilor cu dobânzile. În plan extern, deficitul de cont curent ar urma să se reducă treptat la 6,4% din PIB în 2027 (de la 7,9% în 2025), însă Comisia avertizează că riscurile interne rămân „înclinate în jos”, pe fondul instabilității politice care poate afecta încrederea în traiectoria de ajustare fiscală. [...]
Comisia Europeană își taie prognoza de creștere și urcă estimarea de inflație pe fondul scumpirii energiei după blocarea Strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictului cu Iranul, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, care vorbește despre un „șoc stagflaționist” și despre spațiu de intervenție mai redus pentru guverne și bănci centrale decât în pandemie. Într-un interviu acordat CNBC , în marja reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 de la Paris, Dombrovskis a spus că raportul economic de primăvară al Comisiei Europene, așteptat în această săptămână, va include prognoze de creștere mai slabe și estimări mai ridicate pentru inflație . „Ne confruntăm cu un șoc stagflaționist”, a spus Dombrovskis. De ce se schimbă prognozele: energia împinge economia spre „stagflație” Temerile privind stagflația – combinația dintre creștere economică slabă și inflație ridicată – s-au amplificat pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al menținerii blocajului în Strâmtoarea Ormuz. Închiderea rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze a ținut prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. În acest context, oficialul european avertizează că instrumentele de răspuns sunt mai limitate decât în perioada pandemiei, când statele europene au putut aplica măsuri fiscale ample pentru susținerea economiei. Ce opțiuni vede Comisia: sprijin „temporar și țintit”, fără stimularea consumului de fosili Dombrovskis a indicat că eventualele măsuri de sprijin ar trebui să fie „temporare și țintite” și să nu ducă la stimularea suplimentară a consumului de combustibili fosili. Totodată, el a precizat că UE continuă să utilizeze rezervele strategice de petrol pentru a atenua efectele crizei energetice și a menționat îngrijorări legate de posibile penurii în anumite segmente ale pieței energetice. „Cu cât conflictul se prelungește mai mult, cu atât crește riscul apariției unor blocaje de aprovizionare”, a spus Dombrovskis. Context: stocuri de petrol în scădere și risc de noi scumpiri În paralel, mai mulți analiști avertizează că rezervele globale de petrol scad rapid și că stocurile ar putea să nu se refacă înainte de sfârșitul anului 2027. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a transmis în ultimul raport lunar că stocurile mondiale de petrol se reduc într-un ritm record și că diminuarea accelerată a rezervelor poate alimenta noi creșteri puternice de prețuri. Pentru companii și consumatori, combinația dintre energie scumpă și creștere economică mai slabă înseamnă presiune prelungită pe costuri și o probabilitate mai mare ca politicile publice să se concentreze pe intervenții punctuale, nu pe programe largi de stimulare. [...]
Datele INS indică o contracție a PIB, iar disputa politică se mută pe „cine poartă vina” pentru recesiune , după ce fostul premier Marcel Ciolacu l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „dezastru economic”, invocând indicatori pe care spune că îi confirmă statisticile oficiale, potrivit Adevărul . Într-o postare pe Facebook, Ciolacu compară rezultatele economice pe care le atribuie mandatului său cu evoluțiile pe care le pune pe seama administrației conduse de Bolojan, susținând că actuala criză ar fi prezentată public drept „semn de însănătoșire” prin „propaganda Marelui Reformator”. Ce indicatori invocă Ciolacu: „ce am lăsat” vs „ce lasă” Fostul premier afirmă că, la finalul mandatului său, România ar fi avut, între altele, salariul net mediu de 1.055 de euro, pensia medie majorată cu 40% și o creștere a puterii de cumpărare cu 33%. El mai susține că inflația ar fi fost redusă de la 10,3% la 4,9% și că 1,3 milioane de români ar fi fost scoși din sărăcie extremă. În aceeași postare, Ciolacu susține că „Bolojan lasă în urmă” trei trimestre de cădere economică (pe care le numește „record negativ din 1999”), 55.700 de locuri de muncă pierdute și o creștere cu 38% a numărului firmelor dizolvate. La capitolul inflație, el indică un nivel de 10,7% și afirmă că „fără TVA-ul său ar fi fost 4,5%”, atribuind această estimare BNR. Totodată, vorbește despre opt luni de prăbușire a consumului, „cea mai mare cădere din 2009”, și despre scăderi ale puterii de cumpărare la salarii și pensii. „Asta spun cifrele, nu propaganda bolojalnică, care vrea să ne convingă că nu trăim mai rău, ci mult mai bine.” Contextul economic: INS confirmă scădere în T1 2026 Atacul politic vine după ce datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere economică de 1,5% în primul trimestru din 2026, după o scădere de 1,5% în ultimul trimestru din 2025, pe serie brută ajustată sezonier (detalii în materialul Adevărul despre datele INS). Potrivit INS, produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2025, PIB s-a redus cu 1,5%. INS mai precizează că PIB a înregistrat o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2025, iar seria ajustată sezonier a fost recalculată după includerea estimărilor pentru T1 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată anterior (Comunicatul nr. 87 din 9 aprilie 2026). De ce contează pentru economie Dincolo de schimbul de acuzații, datele INS indică o contracție a activității economice, ceea ce amplifică presiunea pe politicile economice și pe măsurile care afectează direct consumul, inflația și piața muncii. În acest context, interpretarea indicatorilor devine un instrument de luptă politică, iar următoarele comunicări statistice vor fi esențiale pentru a confirma dacă scăderea rămâne episodică sau se adâncește. [...]
Consumul din România a scăzut cu 5% față de anul trecut, dar nu „s-a prăbușit” , iar ajustarea era de așteptat după pachetul de austeritate și corecțiile fiscale, susține Dragoș Anastasiu, potrivit Antena 3 . Mesajul central: economia trece printr-o contracție „dureroasă”, însă nu ar fi într-o criză economică, iar revenirea ar depinde în mare măsură de intrarea fondurilor europene, inclusiv din PNRR . De ce contează: consumul încetinește, iar companiile devin prudente Anastasiu afirmă că scăderea consumului era previzibilă după măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan și că mediul de afaceri reacționează prin prudență. În același timp, avertizează că o criză politică ar fi fost un risc suplimentar într-un moment deja complicat. În intervenția sa, el a insistat că diferența dintre comparațiile corecte și cele „din lună în lună” poate distorsiona percepția: scăderea invocată este de 5% „anul ăsta față de anul trecut, aceeași perioadă”, în timp ce comparația ianuarie–decembrie ar arăta variații mult mai mari, pe care le consideră sezoniere. „Contracție”, nu „criză”: argumentele invocate Fostul vicepremier spune că măsurile Guvernului au fost necesare, în contextul deficitului bugetar, care poate duce la finanțare mai scumpă sau chiar la dificultăți de împrumut și la blocaje în accesarea fondurilor europene. În lectura sa, România vine după o perioadă în care „a trăit peste puterile” sale, pe baza banilor împrumutați, iar corecția era inevitabilă. „Noi tot vorbim de criza asta economică, ne-o autoinducem. Eu nu cred că suntem într-o criză economică. Noi suntem într-o contracție economică.” Pe piața muncii, Anastasiu pune scăderea numărului de angajați pe seama prudenței angajatorilor, nu neapărat pe un scenariu de criză, menționând și factori precum automatizarea („inteligența artificială”). Pariul pe fondurile europene și miza PNRR Un element cheie din mesajul său este rolul investițiilor și al fondurilor europene în susținerea creșterii. Anastasiu afirmă că investițiile din acest an sunt „mult mai mari” decât anul trecut și că, pe final de PNRR, „încep să se vadă banii”, după ce efortul ar fi fost dus în mare parte de constructori. El indică sume pe care România ar urma să le încaseze: „10 miliarde” din PNRR; încă „vreo 5 miliarde” din alte fonduri, care „pot” fi încasate în acest an, cu condiția ca România să nu rateze țintele („dacă nu o dăm de gard”, în formularea sa). Negocierile fiscale cu Comisia Europeană : presiunea pe rezultate Anastasiu spune că a participat la negocierile pentru programul fiscal al Guvernului Bolojan cu Comisia Europeană și descrie o presiune puternică pentru măsuri care să fie implementate efectiv, nu doar asumate. În acest context, el afirmă că Guvernul ar fi avut 10 zile pentru a trece prin Parlament un program fiscal „acceptat de investitori” și că o variantă inițială fără creșterea TVA ar fi fost respinsă. „Mai vreți fonduri europene? Dacă mai vreți faceți lucruri care să se și întâmplă.” În ansamblu, mesajul său este că scăderea consumului și prudența companiilor sunt efecte ale unei corecții fiscale inevitabile, iar ieșirea din perioada „dureroasă” depinde de stabilitate și de capacitatea statului de a atrage fondurile europene disponibile. [...]
România riscă să intre oficial în criză economică dacă PIB-ul pe T1 2026 mai scade , avertizează Sorin Grindeanu într-o postare publicată vineri, la trei zile după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, potrivit Adevărul . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este semnalul pe care îl va da următorul anunț al statisticii privind evoluția Produsului Intern Brut: o nouă contracție ar însemna trecerea de la „recesiune tehnică” la „criză economică”, în interpretarea liderului PSD. Grindeanu susține că „Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de scădere economică” și că „în cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ”, punând evoluția pe seama politicilor promovate de Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „austeritatea care vindecă”, „fără rezultate reale”. Indicatorii invocați: firme radiate, insolvențe și șomaj în creștere În aceeași postare, Grindeanu prezintă un „bilanț” al economiei, cu mai multe cifre și referințe la instituții precum INS, ONRC, BNR, FMI și „toate băncile mari” care și-ar fi revizuit prognozele. Printre elementele enumerate: PIB-ul ar fi scăzut cu 1,9% în T4 2025 , „cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace”, iar T1 2026 ar confirma „a treia scădere consecutivă”. „Marile bănci” și-ar fi redus prognozele „de la 2% la valori care încep cu ZERO”, cu revizuiri „în jos”. 83.000 de firme radiate în 2025 și 47.000 dizolvate în primele 10 luni, „cu 32% mai multe decât în 2024”; în București ar fi fost „9.500 dizolvări (+35%)”. În primele trei luni din 2026: 1.900 de firme în insolvență (+14%) și 5.500 cu activitatea suspendată. „Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute” între iunie 2025 și martie 2026; șomajul ar fi urcat la 6,3% , cu „peste 500.000” de persoane fără loc de muncă; la tineri, „aproape 30% șomaj”. Context: mesajul de „criză” vine după un mesaj opus despre piețe Articolul amintește că, cu o zi înainte, Grindeanu susținea că „piețele financiare au reacționat pozitiv” după schimbările politice recente, afirmând că Bursa de Valori București ar fi urcat a patra zi consecutiv, dobânzile la împrumuturile României pe 10 ani ar fi scăzut a patra zi la rând, iar cursul ar fi coborât „după reacția inițială de creștere”. În acest moment, avertismentul privind „criza economică” este condiționat explicit de următoarele date oficiale despre PIB. Până la publicarea lor, nu rezultă din material un verdict confirmat, ci o proiecție politică legată de scenariul unei noi scăderi economice. [...]
