Știri
Știri din categoria Economie
BERD a revizuit România la contracție în 2026, semnalând o deteriorare rapidă a cererii interne, după ce a tăiat prognoza de la creștere la un declin de 0,2% al PIB, potrivit Economedia, care citează raportul „Regional Economic Prospects” al instituției.
Estimarea BERD indică o recesiune în 2026, după ce în februarie banca anticipa o creștere de 1,2%. Revizuirea vine pe fondul unei contracții în primul trimestru din 2026, pusă de BERD pe seama scăderii consumului gospodăriilor și a producției industriale.
Pentru 2027, BERD vede o revenire modestă: PIB-ul României ar urma să crească cu 1,8%, sub prognoza anterioară de 2,2%.
Raportul notează că în 2025 economia a crescut cu 0,7%, evoluție „în linii mari” similară cu 2024, însă cu o structură diferită a creșterii.
Potrivit BERD, consumul privat a stagnat aproape complet, în contextul în care creșterea salariilor reale a încetinit puternic: de la 8% în 2024 la o contracție de 5% începând cu jumătatea lui 2025.
În același timp, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 11% față de aceeași perioadă a anului anterior în ultimul trimestru din 2025, afectând cifra anuală a creșterii. Ca elemente de sprijin, BERD menționează investițiile publice, care au totalizat 7% din PIB, și exporturile nete, susținute de exporturi mai mari de capital și bunuri intermediare.
BERD arată că inflația a accelerat în a doua jumătate din 2025 până la aproximativ 9,5%, după eliminarea plafoanelor la prețul energiei electrice în iulie 2025, măsură implementată împreună cu majorări de TVA și accize. În aprilie 2026, inflația a urcat din nou la aproape 11%, pe fondul prețurilor mai mari la energie.
În acest context, Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% până la începutul anului 2026, potrivit raportului.
Deficitul public general s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar BERD anticipează o scădere la 6,2% în 2026.
În concluzie, BERD leagă direct revizuirea prognozei de contracția din primul trimestru al lui 2026 și de slăbirea consumului și a industriei, ceea ce mută scenariul de bază pentru 2026 de la creștere la o ușoară scădere economică.
Recomandate
Aderarea României la zona euro depinde de corectarea deficitului fiscal , în condițiile în care adoptarea monedei unice este tratată tot mai des ca „următor proiect de țară”, potrivit Economedia . Mesajul-cheie transmis public în ultimele săptămâni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , este că România nu poate avansa credibil spre euro înainte de echilibrarea finanțelor publice. În logica BNR, ținta euro vine după finalizarea procesului de aderare la OCDE, însă cu o condiție explicită: reducerea deficitului fiscal, descris drept „major” și dificil de corectat într-un context social cu „aspirații de mai bine”. „Până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia, să ieșim din această dificultate, acest impas. Și anume, deficitul fiscal major e greu de corectat.” — Mugur Isărescu, citat în material De ce contează: euro nu e doar o decizie politică, ci un test de disciplină fiscală Materialul plasează adoptarea euro în categoria obligațiilor asumate prin tratatele europene, nu a unei opțiuni. Asta mută discuția din zona de calendar politic în zona de politici economice concrete: fără stabilitate macroeconomică, trecerea la euro poate amplifica dezechilibrele, avertizează și analistul Cristian Socol, într-o analiză pentru Mediafax, preluată de Economedia. Socol insistă că simpla „bifare” a criteriilor nominale (indicatori precum stabilitatea prețurilor sau a dobânzilor) nu este suficientă dacă economia nu are și „convergență reală” (apropiere sustenabilă de nivelul de dezvoltare și competitivitate al zonei euro). În lipsa acesteia, riscul este apariția unor dezechilibre după aderare. Ce infrastructură există deja și ce lipsește Din punct de vedere instituțional, România are o Comisie Națională de adoptare a monedei euro , înființată prin OUG nr. 24/2018, care a elaborat: Raportul de fundamentare a Planului Național de Adoptare a Monedei Euro; Planul Național de Adoptare a Monedei Euro. Potrivit lui Socol, pregătirea ar trebui construită pornind de la aceste documente. Materialul nu indică însă un termen-țintă pentru adoptare. Context european: România rămâne între statele UE cu „derogare” Economedia reamintește că România este între statele membre UE care nu au aderat încă la zona euro și nu au un termen-limită, dar au obligația de a adopta moneda unică după îndeplinirea criteriilor de convergență economică și juridică. Excepția menționată este Danemarca, care are clauză de neparticipare. În iunie 2024, cele mai recente rapoarte de convergență ale Comisiei Europene și BCE au evaluat șase state cu derogare, inclusiv România. În cazul Bulgariei, un raport ulterior (2025) a constatat îndeplinirea criteriilor, iar țara a intrat în zona euro la 1 ianuarie 2026, conform materialului. Argumentul politic: competitivitate prin integrare Președintele Nicușor Dan este citat susținând că euro ar trebui să fie un obiectiv strategic, invocând ideea că o economie „mai mare” este mai competitivă și că moneda unică este o formă de integrare mai profundă în economia europeană. În ansamblu, analiza indică o direcție: înainte ca România să discute realist despre calendarul euro, presiunea se mută pe corecția deficitului fiscal și pe convergența economică, nu pe declarații de intenție. [...]
România ar urma să treacă de 500 mld. euro PIB în 2028 , pe un scenariu de creștere care accelerează spre 3% pe an până în 2031, într-un context în care ierarhia globală a marilor economii se reconfigurează, cu India drept principalul „câștigător” de poziții, potrivit unei analize publicate de Economedia , pe baza estimărilor FMI din actualizarea „World Economic Outlook” (aprilie 2026). România: pragul de 500 miliarde și ritmul de creștere până în 2031 Pentru România, estimarea indică un PIB de 480,83 miliarde în 2026, cu o creștere de 0,7%. În 2028, PIB-ul ar urma să depășească 500 miliarde (506,16 miliarde), pe fondul unei creșteri de 2,7%, iar până în 2031 ar ajunge la 553,63 miliarde, cu un ritm anual de 3,1% în 2030 și 2031. Conform datelor prezentate în material, traiectoria anuală estimată este: 2026: +0,7% | 480,83 mld. 2027: +2,5% | 492,85 mld. 2028: +2,7% | 506,16 mld. 2029: +2,9% | 520,84 mld. 2030: +3,1% | 536,98 mld. 2031: +3,1% | 553,63 mld. Notă: în text apar atât euro, cât și dolari în secțiunea despre România; materialul nu explică explicit conversia sau unitatea unitară pentru toate valorile din această subsecțiune. Reconfigurarea economiei globale: India urcă, SUA și China rămân „în liga lor” La nivel global, SUA și China sunt așteptate să rămână pe primele două locuri până în 2031, cu economii semnificativ mai mari decât restul. Estimările indică o majorare a PIB-ului fiecăreia cu aproximativ 6,6 trilioane de dolari (6.600 miliarde de dolari), echivalentul unei creșteri de circa 20% pentru SUA și 32% pentru China. Schimbarea majoră de ierarhie este proiectată în dreptul Indiei: FMI estimează că India va depăși Japonia și Regatul Unit până în 2028 (când ar trece de 5 trilioane de dolari), iar până în 2031 ar urma să depășească și Germania, ajungând la un PIB de 6,8 trilioane de dolari (6.800 miliarde de dolari). Pe intervalul 2026–2031, India ar avea cea mai rapidă creștere dintre economiile mari, de 63,5%. Analiza citată de Economedia folosește și o sinteză realizată de Visual Capitalist , care agregă date din surse precum FMI și Banca Mondială: economii emergente precum India, Brazilia și Mexic ar urma să câștige poziții în clasament. Rusia, singura mare economie cu scădere nominală estimată În proiecțiile până în 2031, Rusia este indicată drept singura economie majoră care ar urma să înregistreze o scădere a PIB-ului nominal (-1,6% între 2026 și 2031). În acest scenariu, Brazilia, Canada și Mexicul ar depăși Rusia în clasamentul global. Printre explicațiile menționate se numără dependența de exporturile de petrol și gaze, productivitatea slabă și efectele sancțiunilor economice impuse de SUA și Uniunea Europeană, pe lângă declinul demografic accentuat după izbucnirea războiului din Ucraina. [...]
BNR ar urma să apere cursul prin dobânzi mai mari, ceea ce poate adânci recesiunea , avertizează economistul Radu Crăciun, într-o analiză publicată de Economica . În acest scenariu, presiunea se mută dinspre deprecierea leului spre costul creditării, cu efect direct în ratele populației și în finanțarea companiilor. Crăciun nu vede o perioadă de stagflație (inflație în creștere și recesiune simultan), deoarece anticipează că inflația va începe să scadă „substanțial” din septembrie. El afirmă că, din septembrie, inflația „se va înjumătăți până spre 5%”, însă problema majoră rămâne „stagnarea economică”, pe care o vede persistentă. Cursul valutar: de ce dobânzile devin instrumentul principal Economistul consideră nejustificată temerea că euro ar putea urca spre 6 lei, argumentând că BNR nu va permite o devalorizare de 25% a monedei naționale, deoarece aceasta s-ar transmite puternic în inflație. În locul unei ajustări rapide prin curs, banca centrală ar prefera intervenția printr-o „creștere generalizată a dobânzilor”, cu costuri pentru economie. Consecințele, în logica prezentată, sunt în principal două: frânarea creșterii economice și scumpirea creditelor, inclusiv a ratelor plătite de populație. „Junk” prin costul finanțării și riscul unui FMI „de rezervă” Pe tema riscului de retrogradare a României la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Crăciun susține că efectul unei astfel de decizii ar fi limitat asupra dobânzilor, deoarece statul „plătește deja dobânzi de junk”, iar riscul de țară este, în opinia sa, echivalent cu această categorie. „Eu cred că un downgrade va avea efect limitat pe yield, dobânzi. Noi plătim deja dobânzi de junk.” În același timp, economistul spune că nu exclude revenirea FMI, dacă nu va exista „curajul” de a lua măsurile necesare pentru corecții economice, în condițiile în care, istoric, România nu ar fi făcut corecții fără Fond. Context: recesiune tehnică și inflație de peste 10% România este în recesiune după scăderi ale PIB în ultimul trimestru din 2025 și în primul trimestru din 2026, potrivit informațiilor reamintite în articol. Inflația este descrisă ca fiind la niveluri record, „de peste 10%”, iar agențiile de rating au menținut deocamdată România pe ultimul palier înainte de categoria „junk”. [...]
Concordia cere măsuri urgente și un guvern stabil pe fondul unei creșteri economice slabe, pe care o descrie drept „un semnal de alarmă puternic”, potrivit G4Media . Confederația Patronală Concordia avertizează că ritmul redus al creșterii economice impune intervenții rapide și pune presiune pe decidenți să asigure stabilitate politică, ca premisă pentru „revitalizarea economică”. În materialul publicat pe G4Media , mesajul Concordia este sintetizat în două cerințe principale: formarea urgentă a unui guvern stabil; adoptarea de măsuri urgente pentru relansarea economiei. Articolul nu include detalii despre indicatorii economici invocați sau despre ce măsuri concrete propune confederația, menționând doar poziția generală de avertizare și solicitarea de acțiune rapidă. [...]
Scumpirea carburanților și presiunea pe inflație sunt deja efecte vizibile ale tensiunilor din Golf, iar România rămâne vulnerabilă prin legătura strânsă cu economia UE, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Euronews . Bolojan a spus că războiul din Golf, alături de cel din Ucraina și de „problemele tarifare dintre blocurile economice mari”, frânează creșterea economică și complică traiectoria de reducere a inflației. În evaluarea sa, prognozele de scădere a inflației „nu s-au respectat” deoarece la începutul anului nu a fost luată în calcul „această situație excepțională”. Carburanții, canalul rapid prin care șocul extern ajunge în economie Premierul interimar a indicat creșterea prețurilor la combustibili ca principal canal de transmitere a tensiunilor din Golf către economia locală. Conform platformei Peco Online, prețul benzinei a crescut cu 12% în ultimele 30 de zile, iar cel al motorinei cu 9,1%. Bolojan a avertizat că taxele percepute de Iran și riscurile evaluate de traderi ar putea alimenta noi tensiuni în piață, cu potențialul de a împinge prețurile din România spre pragul psihologic de 10 lei pe litru. Deficitele și „reașezarea” economiei: consumul a amplificat importurile Dincolo de șocurile externe, Bolojan a susținut că economia a încetinit și pe fondul unei „reașezări” interne, după ani în care România a funcționat cu deficite mari. El a afirmat că, deși a existat creștere economică în 2023, 2024 și 2025, banii „aruncați în piață” au mers în principal către consum, ceea ce a alimentat deficitul comercial și creșterea importurilor. „Economia țării noastre este legată de cea a UE, deci suntem tractați de economie dacă merge foarte bine – mergem și noi bine, sau încetiniți, în condițiile în care nu există o creștere susținută.” Ce mize pune Guvernul: rating, fonduri europene și costul energiei Bolojan a legat stabilitatea economică de menținerea „echilibrelor bugetare” și a unui rating de țară „predictibil”, pentru a păstra încrederea investitorilor. El a avertizat că o retrogradare la categoria „junk ” ar însemna adâncirea recesiunii, șomaj, inflație și deprecierea leului. În același timp, premierul interimar a subliniat importanța absorbției fondurilor europene, în condițiile în care bugetul de investiții din acest an este de 8% din PIB, „cel mai mare” ca pondere din ultimii ani, datorită componentei europene. A mai indicat prețul energiei ca factor-cheie pentru competitivitatea firmelor, nu doar ca problemă socială pentru gospodării. Piața muncii, vulnerabilitate structurală Bolojan a mai spus că România are nevoie de mai mulți oameni activi pe piața muncii pentru a susține creșterea economică și cheltuielile statului, afirmând că țara se află pe penultimul loc în Europa la ponderea populației active care lucrează, ceea ce afectează productivitatea și numărul de contribuabili. [...]
Comisia Europeană vede România aproape de stagnare în 2026, iar ajustarea fiscală rămâne lentă , într-un context de inflație ridicată alimentată de energie și de consum intern în scădere, potrivit prognozei de primăvară citate de Economedia . Mesajul central pentru mediul de afaceri este că frâna pusă cererii interne și costurile încă mari vor domina 2026, în timp ce consolidarea bugetară nu coboară deficitul sub 5,8% din PIB nici în 2027. Comisia estimează o creștere reală a PIB de 0,7% în 2025, urmată de o stagnare în 2026 (0,1%) și o revenire moderată în 2027 (2,3%). În paralel, inflația ar urca la 7,0% în 2026, după 6,8% în 2025, înainte să încetinească la 3,7% în 2027. Cererea internă, sub presiune în 2026 Executivul european leagă încetinirea din 2026 de două canale principale: consolidarea fiscală și inflația persistent ridicată, alimentată de scumpirea energiei, care reduc venitul disponibil real. Efectul așteptat este o scădere a consumului intern și a importurilor de bunuri. În plus, sentimentul economic – în special încrederea consumatorilor – s-a deteriorat de la începutul lui 2026, iar indicatori de frecvență ridicată ar indica o scădere semnificativă a vânzărilor din retail, a producției industriale și a turismului intern. Pe partea pozitivă, investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete ar urma să contribuie la creștere, chiar dacă exporturile sunt așteptate să încetinească, rămânând totuși pe plus. Investiții: publicul ține ritmul în 2026, apoi încetinește Formarea brută de capital fix este proiectată să continue recuperarea în 2026. Comisia notează revenirea construcțiilor rezidențiale și creșterea investițiilor publice în infrastructură, pe măsură ce se finalizează proiecte din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) . În același timp, incertitudinile geopolitice și politice interne ar urma să afecteze investițiile private în prima parte a anului, deși încrederea este așteptată să se îmbunătățească treptat, cu efect inclusiv asupra investițiilor străine directe. Pentru 2027, Comisia anticipează o încetinire a investițiilor publice după finalizarea RRF, cu o preluare a dinamicii de către investițiile private, pe fondul unor condiții de finanțare mai bune și al unui sentiment investițional mai favorabil. Inflație și piața muncii: energie scumpă, șomaj ușor mai mare Inflația armonizată (HICP – indicator comparabil la nivelul UE) este prognozată la 7% în 2026, în condițiile în care creșterea prețurilor la energie a frânat dezinflația așteptată inițial pentru a doua jumătate a anului. În 2027, inflația ar coborî la 3,7%, apropiindu-se de intervalul țintit de BNR (2,5% ±1 punct procentual). Comisia menționează că unele măsuri guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețului gazelor pentru gospodării, au atenuat parțial presiunile. Pe piața muncii, după ani de tensiuni, ocuparea ar fi început să scadă în 2025 și ar continua în 2026, cu o rată a șomajului estimată la 6,3% în 2026 (de la 6,1% în 2025), înainte de 5,9% în 2027. În contextul înghețării salariilor din sectorul public în 2025–2026, creșterea compensațiilor nominale a încetinit, iar în termeni reali costurile unitare ale muncii sunt așteptate să scadă, ceea ce ar sprijini competitivitatea. Deficitul coboară, dar rămâne ridicat; datoria urcă spre 63% din PIB Deficitul bugetar general este prognozat să scadă de la -7,9% din PIB în 2025 la -6,2% în 2026 și -5,8% în 2027, pe fondul pachetelor de consolidare fiscală adoptate în 2024–2025 (inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor și majorări de taxe). Comisia indică pentru 2026 investiții publice „aproape de 7% din PIB”, concomitent cu scăderea cheltuielilor curente ca pondere în economie, iar veniturile bugetare ar crește cu 1,4 puncte procentuale din PIB ca efect al taxelor adoptate. Datoria publică este estimată să urce de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, în principal din cauza deficitelor primare ridicate și a costurilor cu dobânzile. În plan extern, deficitul de cont curent ar urma să se reducă treptat la 6,4% din PIB în 2027 (de la 7,9% în 2025), însă Comisia avertizează că riscurile interne rămân „înclinate în jos”, pe fondul instabilității politice care poate afecta încrederea în traiectoria de ajustare fiscală. [...]
