Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul bugetar al Rusiei a depășit deja ținta pe tot anul 2026 după doar trei luni, pe fondul prăbușirii veniturilor din energie și al creșterii accelerate a cheltuielilor, potrivit Focus. Pentru economie, semnalul este că finanțarea statului devine mai dependentă de evoluția prețului petrolului și mai vulnerabilă la șocuri externe și sancțiuni.
În primul trimestru din 2026, deficitul a depășit 4,6 trilioane de ruble (50,1 miliarde euro), arată date publicate miercuri de Ministerul rus de Finanțe. Inițial, Kremlinul estima pentru întreg anul un deficit de 3,8 trilioane de ruble, însă în primele trei luni acesta a fost deja depășit și, față de perioada similară a anului trecut, s-a mai mult decât dublat.
Principalii factori indicați sunt:
În termeni operaționali, Rusia a cheltuit cu peste trei trilioane de ruble mai mult decât a reușit să încaseze, potrivit articolului.
Materialul leagă deteriorarea bugetară de slăbiciunea prelungită a sectorului energetic, afectat de sancțiunile occidentale care au vizat „flota din umbră”, exporturile rusești și, mai recent, companii precum Lukoil și Rosneft. În plus, sunt menționate atacuri intensificate ale Ucrainei asupra infrastructurii rusești din vara lui 2025, care ar fi perturbat aprovizionarea și ar fi forțat Rusia să limiteze exporturile pentru a acoperi cererea internă.
Miza este majoră deoarece energia este descrisă drept „locomotiva” economiei ruse: investițiile și echilibrele bugetare depind de exporturi puternice. În lipsa acestora, statul este împins spre economii și ajustări fiscale, iar articolul dă ca exemplu expirarea unor facilități fiscale care a afectat industria cărbunelui.
Pe termen scurt, Rusia ar putea beneficia de scumpirea petrolului pe fondul crizei din Strâmtoarea Hormuz, potrivit Center for Research on Energy and Clean Air (CREA), citat de Focus. În acest context, publicația notează că în februarie veniturile Kremlinului din exporturile de combustibili fosili au crescut cu 7%, însă cantitățile exportate au urcat doar marginal, ceea ce sugerează că prețurile mai mari, nu volumele, au alimentat creșterea.
Separat, The Moscow Times relatează că Ministerul rus de Finanțe susține totuși că bugetul este „în conformitate cu țintele pentru deficitul structural”. (Deficitul structural este deficitul ajustat de efectele ciclului economic și de factori temporari, pentru a surprinde dezechilibrul „de bază” al bugetului.)
Recomandate
Rusia își taie cheltuielile sociale în 2027 pentru a acoperi creșterea bugetului militar , potrivit Meduza , care citează o analiză Reuters bazată pe documente bugetare. Reducerile vizează atât „politica socială”, cât și educația și sănătatea, în timp ce costurile cu datoria publică sunt proiectate să urce puternic. Conform documentelor consultate de Reuters, cheltuielile la capitolul „Politică socială” (care include pensii, plăți pentru veteranii de război și indemnizații de maternitate) sunt reduse cu 7% față de planul de anul trecut. În același timp, cheltuielile pentru educație scad cu 6%, iar cele pentru sănătate cu 6,8%. Tăieri și în „economia națională”, presiune mai mare din dobânzi Pe lângă zona socială, bugetul pentru 2027 prevede o reducere de 7,4% la capitolul „Economia națională”, care include construcția de drumuri și proiecte de infrastructură, precum și subvenții pentru agricultură și alte sectoare. În paralel, cheltuielile cu serviciul datoriei (plata dobânzilor și costurilor asociate) ar urma să crească în 2027 cu 21,6% față de planul de anul trecut. Documentele indică faptul că acestea vor ajunge la 9,4% din cheltuielile bugetare în 2027, cu o creștere ulterioară până la 10,6% în 2029. Venituri suplimentare: noi majorări de taxe, inclusiv pe „supraprofit” și venituri pasive Ca sursă suplimentară de finanțare pentru cheltuielile militare planificate în 2027, publicația The Bell notează posibilitatea unei noi runde de majorări de taxe, care ar putea aduce la buget 1,5 trilioane ruble. Potrivit calculelor economistului Dmitri Polevoi, citate în material, pachetul ar include: 200 miliarde ruble dintr-o taxă pe supraprofit aferentă anului 2026 pentru companiile din metalurgie; 500–700 miliarde ruble din introducerea unei scări progresive a impozitului pe venit pentru veniturile pasive (dividende, dobânzi la depozite, vânzări de proprietăți etc.); restul, cel mai probabil, din alte taxe noi, între care: impozit pe profit de 15% pentru fondurile de investiții (PIF), creșterea impozitului pe dividendele plătite nerezidenților către conturi de tip „C” de la 15% la 35%, precum și TVA de 22% pentru cumpărături pe platforme străine de comerț online. În context, Reuters a relatat anterior că Rusia a prevăzut pentru 2027 cheltuieli militare record, de 17,1 trilioane ruble, peste nivelul bugetat pentru 2026 (12,1 trilioane ruble). The Bell mai susține că o parte din creșterea din planul bugetar s-ar fi produs deja în 2026, prin cheltuieli efective mai mari decât cele programate inițial. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după opt luni , pe fondul unei creșteri a veniturilor mai rapide decât avansul cheltuielilor, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Agerpres . Execuția bugetului general consolidat pe ianuarie–august 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei sub nivelul de 86,36 miliarde de lei din perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 4,51% la 2,89%, o îmbunătățire de circa 1,62 puncte procentuale. Ce a împins deficitul în jos: venituri în creștere, cheltuieli temperate Ministerul Finanțelor leagă evoluția de continuarea consolidării fiscal-bugetare: veniturile bugetului general consolidat au urcat cu 11,4% (aproape 48 miliarde de lei) față de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 4,2% (aproximativ 21,06 miliarde de lei). Veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 21,9% la 22,8% (aprox. +0,85 puncte procentuale). Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%. În structura veniturilor, instituția indică drept contribuții importante: încasările din TVA: 103,35 miliarde de lei, +25,2% (aprox. +20,80 miliarde de lei); impozitul pe salarii și venit: 42,86 miliarde de lei, +8,1%; impozitul pe profit: 29,55 miliarde de lei, +9,1%; contribuțiile de asigurări: 147,53 miliarde de lei, +7,1% (aprox. +9,80 miliarde de lei); impozite și taxe pe proprietate: peste +30%, până la aprox. 11,02 miliarde de lei; sume primite de la UE și alți donatori: 43,38 miliarde de lei, +37,7%. Presiunea care rămâne: costul dobânzilor Cheltuielile totale au fost de 527,53 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026 (aprox. -0,7 puncte procentuale). În interiorul cheltuielilor, Ministerul Finanțelor evidențiază două mișcări cu impact direct asupra bugetului: cheltuielile de personal: 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în 2025–2026; ca pondere în PIB, 5,3% (cu 0,6 puncte procentuale mai puțin); cheltuielile cu dobânzile: 42,05 miliarde de lei, +26,7% (aprox. +8,86 miliarde de lei), ajungând la aproximativ 2% din PIB. „Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.” Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3%, influențate de măsuri adoptate prin Legea nr. 141/2025. În această categorie sunt menționate și plăți de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale (pentru șapte luni din 2026), în sumă de 236,64 milioane de lei. Investițiile: mai mult din bani europeni La capitolul dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei, incluzând finanțări europene 2014–2020 și 2021–2027, subvenții pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și granturile din PNRR . Finanțele mai arată că plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin PNRR (granturi și împrumuturi) au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de anul trecut, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Cheltuielile pentru investiții (cheltuieli de capital și programe de dezvoltare din surse interne și externe) au urcat cu 25,1 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, din care 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027. Ținta anuală și mesajul de politică fiscală Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că execuția la opt luni confirmă efectele măsurilor de consolidare, dar cere prudență, invocând presiuni bugetare ridicate și un spațiu fiscal limitat. După primele șapte luni, deficitul era de 2,34% din PIB, iar ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB, conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor. [...]
Guvernul și BNR discută un plan multianual de împrumuturi pentru a reduce riscul de refinanțare , pe fondul unui necesar brut de finanțare estimat la 265–275 miliarde lei în 2026 și al costurilor în creștere cu dobânzile, potrivit HotNews . Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit marți dimineață, 26 octombrie, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu , la sediul băncii centrale. Discuția s-a concentrat pe „necesitatea unui plan multianual” pentru împrumuturile pe care România trebuie să le contracteze pentru finanțarea deficitului bugetar, au declarat pentru publicație surse participante la discuții. Pe agendă a fost și situația economică a țării. De ce contează: presiunea nu vine doar din deficit, ci și din scadențe România intră în ultima parte a lui 2026 cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. După un deficit de 7,9% din PIB în 2025, Comisia Europeană estimează 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, iar datoria publică ar urma să urce la 63,3% din PIB până în 2027. Consiliul Fiscal consideră cadrul bugetar pentru 2026 compatibil cu un deficit cash de circa 6,25% din PIB. În paralel, presiunea majoră vine din refinanțare: potrivit ING, necesarul brut de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265–275 miliarde lei (circa 13,5% din PIB), alimentat și de concentrarea scadențelor provenite din emisiunile pe termen scurt din perioada volatilă 2022–2024. În acest context, un plan multianual ar permite eșalonarea scadențelor și reducerea riscului de refinanțare (riscul ca statul să fie nevoit să se împrumute rapid, la costuri mai mari, pentru a rostogoli datoria ajunsă la termen). Costul dobânzilor urcă: 60,8 miliarde lei bugetați pentru 2026 Pentru 2026, România a prevăzut aproximativ 60,8 miliarde lei doar pentru plata dobânzilor la datoria publică, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Suma este cu 10,3 miliarde lei mai mare decât în 2025 (aprox. +20%), însă reprezintă nivelul bugetat, nu bilanțul final al plăților. HotNews notează că suma echivalează cu aproximativ 3% din PIB și este de două ori mai mare decât în 2023, când dobânzile au costat 29,9 miliarde lei. Aceste cheltuieli acoperă dobânzile, fără rambursarea împrumuturilor ajunse la scadență. Context macro: creștere slabă și inflație încă ridicată Ecuația finanțării este complicată de tabloul macroeconomic. FMI și Banca Mondială estimează o recesiune ușoară în 2026, în timp ce OCDE vede o creștere economică de doar 1% în 2026, sub potențial. Pe inflație, ING anticipează o medie anuală de circa 8,2% în 2026 și aproximativ 6% la final de an, iar OCDE estimează revenirea în intervalul țintă al BNR (2,5% ± 1 punct procentual) abia în 2027. Ce ar urmări un plan multianual și ce rămâne neclar Din perspectiva BNR, coordonarea cu guvernul ar fi importantă pentru un calendar predictibil de împrumuturi, care ar reduce presiunea pe randamente, ar susține stabilitatea leului și ar lăsa politicii monetare spațiu de relaxare pe măsură ce inflația scade. Miza unui plan multianual de finanțare ar fi și un semnal de disciplină către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care consolidarea fiscală se bazează în principal pe venituri, iar absorbția fondurilor europene din PNRR intră în ultima etapă. Deocamdată, rămâne de văzut cum discuția de la BNR se va transforma într-o strategie concretă, cu ținte clare privind maturitatea, moneda și structura datoriei. [...]
Deficitul bugetar „cash” a coborât la 3,8% în septembrie, dar miza rămâne finalul de an , într-un context în care Guvernul trebuie să își respecte angajamentele fiscale, potrivit Newsweek , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , la Digi24. Nazare a spus că deficitul pe luna septembrie este de 3,8%, „o ajustare semnificativă” față de anul trecut, când era 5,5%. Ministrul a precizat că se referă la deficitul publicat lunar pe metodologie „cash” (execuția efectivă a încasărilor și plăților), nu la deficitul calculat după standardul european ESA (European System of Accounts), folosit în evaluările la nivelul UE. De ce contează diferența dintre „cash” și ESA Ministrul a avertizat că seriile trimestriale ESA sunt provizorii și se modifică la fiecare publicare Eurostat, motiv pentru care deficitul ESA trimestrial nu trebuie confundat cu deficitul anual. „Cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual şi nu trebuie confundată pentru că o confuzie de un asemenea gen induce panică.” În același context, Nazare a indicat că, din comunicatul Eurostat publicat în octombrie 2026, deficitul României pe 2025, calculat ESA la nivel anual, este de 7,8% (nu 7,9%), pe care a descris-o drept „o cifră definitivă”. Presiunea pe final de an: ecart de peste 23 de miliarde și reorientarea resurselor Nazare a mai afirmat că resursele și „majoritatea spațiului fiscal” au fost concentrate către PNRR , ceea ce a redus spațiul fiscal pentru proiectele finanțate direct din bugetul de stat, efect vizibil în execuția „cash”. Ministrul a mai spus că există „un ecart pe deficit cash important de peste 23 de miliarde”, menținut în fiecare lună a acestui an, iar următoarele săptămâni sunt „extrem de importante” pentru ca România să se încadreze în angajamentele asumate. Problemele structurale rămân În evaluarea ministrului, obligațiile „structurale, cronice, istorice” continuă să apese asupra bugetului, iar situația nu este „foarte mult schimbată” față de luna mai. El a susținut că bugetul pe 2026 a fost discutat și dezbătut cu partidele din fosta coaliție (PNL, PSD, USR și minorități) și că, în afara dezechilibrelor cunoscute, nu au apărut probleme noi după luna mai. [...]
Noul guvern își deschide agenda economică cu discuții la BNR și cu mediul de afaceri , într-un moment în care reducerea deficitului bugetar este presiunea centrală asupra politicilor fiscale și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu are programate luni, 25 octombrie, două întâlniri: una cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu , și o a doua cu reprezentanții mediului de afaceri, conform programului oficial al prim-ministrului. Întrevederea cu guvernatorul BNR este programată la ora 11:00, la sediul băncii centrale, iar întâlnirea cu mediul de afaceri va avea loc la ora 14:00, la Palatul Victoria. La ambele evenimente sunt prevăzute „oportunități de imagine” pentru cameramanul și fotograful oficiali, potrivit programului transmis de Guvern. De ce contează: deficitul bugetar și încrederea investitorilor Programul premierului nu precizează temele care vor fi abordate, însă întâlnirile sunt plasate de publicație în contextul în care Executivul trebuie să reducă deficitul bugetar și să mențină încrederea investitorilor, după o perioadă prelungită de instabilitate politică. Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit de Parlament pe 20 octombrie, după mai multe tentative nereușite de formare a unei majorități guvernamentale. Țintele de consolidare fiscală menționate în context România trebuie să continue consolidarea fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, iar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, potrivit informațiilor prezentate. Ținta asumată este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În acest cadru, dialogul cu BNR și cu companiile este relevant pentru direcția politicilor economice, deși agenda concretă a discuțiilor nu a fost făcută publică. [...]
Economistul-șef al BNR propune un pact politic pe 4 ani pentru a face credibilă reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030 , avertizând că fără reguli stabile pe cheltuieli și colectare România rămâne dependentă de împrumuturi, potrivit Economedia . Valentin Lazea a vorbit la conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, informația fiind relatată de Agerpres. Miza, în viziunea sa, este una de credibilitate și predictibilitate pentru investitori, într-un moment în care România se află de ani buni în procedura de deficit excesiv. Lazea susține că un angajament politic explicit ar „scoate din jocul politic” două teme recurente: disciplina cheltuielilor (salarii și pensii) și îmbunătățirea colectării, în special la TVA și impozitul pe profit. Dependența de împrumuturi: „un leu din șapte” cheltuit din finanțare împrumutată Economistul-șef al BNR a legat direct nivelul deficitului de nevoia de finanțare prin datorie. El a spus că, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, „circa un leu din șapte” cheltuiți de stat provine din împrumuturi, iar ținta ar trebui să fie un deficit de 3% din PIB, echivalent cu „un leu din 14” finanțat prin împrumuturi. „Da, azi cheltuim, bugetul cheltuiește un leu din șapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14.” Două condiții pentru ajustarea fiscală: reguli la cheltuieli și colectare mai bună Lazea a indicat două direcții care, în opinia sa, ar trebui asumate printr-un pact între „forțele politice responsabile” pentru următorii patru ani: Respectarea corelației dintre PIB-ul nominal, salarii și pensii : majorările cheltuielilor cu salariile bugetarilor să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal, iar pensiile din sistemul public să nu crească mai repede decât salariile. Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale , în special la TVA și impozitul pe profit . Pe partea de venituri, el a afirmat că România pierde anual echivalentul a aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. În același timp, a atras atenția că o colectare mai bună „nu poate fi bugetată ex ante”, ceea ce complică planificarea fiscală. Ce ar urma să susțină pactul: combaterea evaziunii și reformarea ANAF În contextul creșterii colectării, Lazea a vorbit despre necesitatea combaterii evaziunii fiscale și a eliminării „portițelor legislative” care permit optimizarea fiscală, precum și despre reformarea activității ANAF, inclusiv în zona de motivare și remunerare a personalului. La începutul intervenției, el a precizat că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a BNR. [...]
