Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de împrumuturi al primăriilor în 2026, o decizie care lărgește spațiul de finanțare pentru investițiile locale, dar menține presiunea pe disciplina fiscal-bugetară, potrivit G4Media.
Hotărârea de Guvern majorează cu 1 miliard de lei plafonul finanțărilor rambursabile (credite) pe care autoritățile administrației publice locale le pot contracta în 2026, de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Plafonul se aplică atât contractărilor, cât și tragerilor (utilizării efective a sumelor).
Ministerul Finanțelor, inițiatorul actului normativ, justifică măsura prin gradul ridicat de utilizare a plafonului din 2026: au fost deja autorizate finanțări în valoare de aproape 1,97 miliarde lei, ceea ce „limitează semnificativ” spațiul rămas pentru noi proiecte.
În această logică, menținerea plafonului la nivelul anterior ar fi dus la alocarea integrală a limitelor de tragere încă de la începutul anului, cu riscul apariției unor blocaje în finanțarea investițiilor publice locale, din lipsa resurselor disponibile pentru trageri pe parcursul lui 2026.
Ministerul Finanțelor susține că majorarea plafonului are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri, în paralel cu „o abordare prudentă” compatibilă cu consolidarea fiscală și angajamentele europene.
Principalele obiective menționate de minister includ:
Totodată, se menține excluderea din aceste plafoane a finanțărilor rambursabile destinate prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor cu fonduri externe nerambursabile, precum și a celor destinate refinanțării datoriei publice locale, conform cadrului legal aplicabil.
Pentru anii 2027 și 2028, Guvernul propune menținerea plafoanelor la 2 miliarde lei anual, în concordanță cu cadrul fiscal-bugetar multianual.
Recomandate
Ministerul Finanțelor încearcă să evite o retrogradare care ar scumpi împrumuturile statului , în condițiile în care România este deja la ultima treaptă „recomandată investitorilor” la marile agenții și are perspectivă negativă, potrivit Profit . Discuțiile cu agențiile de rating au loc pe fondul crizei politice, dar și al unei execuții bugetare descrise ca fiind bună până acum, element esențial pentru menținerea calificativului. Ce a prezentat Ministerul Finanțelor în discuțiile cu agențiile Oficialii Finanțelor au prezentat o analiză a evoluțiilor macroeconomice din prima jumătate a lui 2026, perspectivele pentru 2027, politica fiscală, execuția bugetară pe primele cinci luni din 2026, managementul datoriei publice și stadiul absorbției fondurilor europene. Ministerul susține că măsurile de consolidare fiscală adoptate din 2025 „produc deja efecte vizibile” la nivelul veniturilor bugetare. Pe partea de cheltuieli, execuția pe primele cinci luni din 2026 ar confirma că limitarea cheltuielilor funcționează conform planificării, inclusiv printr-un nivel mai scăzut al cheltuielilor cu salariile din sectorul public și asistența socială. De ce contează ratingul: costul finanțării pentru stat și economie În material se arată că ratingurile S&P, Fitch și Moody’s sunt urmărite de investitori, în special de cei care împrumută statul, iar un calificativ mai bun se traduce în dobânzi mai mici. Menținerea României în categoria recomandată investitorilor este considerată „de importanță majoră”, în condițiile în care țara se află pe ultima treaptă la toate cele trei agenții, cu perspectivă negativă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat direct ratingul de stabilitatea financiară și de costurile de finanțare: „Menținerea ratingului de țară este obligatorie pentru stabilitatea financiară a României în această perioadă. Ratingul nu este doar un indicator tehnic: el influențează încrederea investitorilor, costurile suportate de întreaga economie și capacitatea statului de a finanța investițiile și serviciile publice.” Investițiile publice și fondurile europene, argument în fața agențiilor Finanțele au subliniat importanța menținerii investițiilor finanțate din fonduri europene, ca sprijin pentru activitatea economică și ca amortizor al efectelor ajustării fiscale pe termen scurt. În primele cinci luni ale anului, aproximativ 71% din totalul investițiilor publice ar fi fost asigurate din fonduri europene și resurse aferente PNRR. Ministerul afirmă că își continuă eforturile pentru finalizarea reformelor și investițiilor din PNRR, accelerarea absorbției din Cadrul Financiar Multianual 2021–2027 și operaționalizarea programului SAFE. Deficitul și datoria: ținte pentru 2026 și presiunea bugetului pe 2027 Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standardul UE), în linie cu angajamentele față de Comisia Europeană. Guvernul a închis 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (cash), respectiv 146 miliarde lei, în scădere față de 2024. Deficitul ESA pentru 2025 a fost de 7,9% din PIB, iar pentru 2024 România a avut, potrivit datelor din articol, cel mai ridicat deficit din UE pe standard ESA (9,3%). România are un plan fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB, iar materialul indică faptul că bugetul pe 2027 va fi un reper major pentru evaluările agențiilor. Ce urmează: întâlniri cu Fitch și Moody’s Profit notează că reprezentanții Fitch au discuții online cu Ministerul Finanțelor, BNR și Consiliul Fiscal, urmând întâlniri online și cu economiști și reprezentanți ai mediului privat. Tot în această săptămână ar urma discuții și cu Moody’s, agenție care, de regulă, nu are întâlniri și cu mediul privat. În paralel, Ministerul Finanțelor afirmă că planul de finanțare pentru 2026 se derulează conform calendarului, iar Alexandru Nazare a spus că România are deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026 și că, la jumătatea anului, planul de finanțare este realizat în proporție de 49%. [...]
Ministerul Finanțelor mizează pe păstrarea ratingului pentru a ține sub control costurile de împrumut , în condițiile în care statul și-a acoperit deja circa jumătate din necesarul de finanțare pentru 2026, potrivit News . Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare , spune că întâlnirile cu agențiile internaționale de rating încep săptămâna viitoare, în format fizic și online. La mijlocul anului, planul de finanțare al statului este realizat în proporție de 49%, „exact la jumătatea anului calendaristic”, iar România ar avea „deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026”, conform declarațiilor ministrului. Nazare susține că ritmul este aliniat strategiei Ministerului Finanțelor și că, într-un context de volatilitate ridicată, statul a trecut prima parte a anului fără să recurgă la prefinanțare (atragerea anticipată de sume peste necesarul imediat, pentru a se proteja de episoade dificile pe piețe), așa cum s-a procedat în anii anteriori. Cum arată mixul de finanțare și unde este avansul mai mare Nazare indică diferențe între finanțarea internă și cea externă, explicate prin mecanismele de piață și calendarul fondurilor: pe piața internă, planul este îndeplinit în proporție de 58% (prin licitații lunare); pe piețele externe, planul este îndeplinit în proporție de 35% (dependent de ferestre favorabile pe piețele internaționale și de calendarul fondurilor europene și al împrumuturilor de la instituții financiare internaționale). Ministrul subliniază că statul nu se împrumută dintr-o singură sursă: finanțarea vine din titluri de stat pe piața internă, emisiuni de obligațiuni în valută pe piețele internaționale, fonduri europene și împrumuturi de la instituții financiare internaționale. Diversificarea ar reduce dependența de o singură piață și ar permite alegerea unor condiții mai bune de finanțare. Cererea pentru titluri și legătura cu execuția bugetară Pe piața internă, Ministerul Finanțelor a atras până acum 58,6 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat, respectând media lunară prevăzută de la începutul anului, potrivit lui Nazare. Acesta afirmă că nu este vorba de o accelerare, ci de revenirea la ritmul planificat după o perioadă de volatilitate, în care volumele scoase la licitație au fost ajustate pentru a evita împrumuturi la costuri mai ridicate. În ceea ce privește interesul investitorilor, ministrul descrie o dinamică în trei etape: cerere foarte ridicată în primele două luni, scădere în martie și aprilie pe fondul tensiunilor internaționale și al incertitudinii politice interne, urmată de revenire din mai, odată cu stabilizarea piețelor. Pentru iunie, Nazare spune că cererea a depășit cu aproximativ 70% sumele oferite, iar în primele licitații din iulie interesul a rămas ridicat. În paralel, Nazare leagă această evoluție de execuția bugetară din primele cinci luni: deficitul bugetar ar fi coborât la 1,75% din PIB, de la 3,35% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce ar însemna o diminuare de 28,3 miliarde de lei. Potrivit ministrului, reducerea deficitului a diminuat presiunea pe necesarul de finanțare și a permis împrumuturi într-un ritm „echilibrat”. De ce contează întâlnirile cu agențiile de rating Ministerul Finanțelor menține un dialog cu agențiile internaționale de rating, care evaluează capacitatea României de a se finanța și influențează încrederea investitorilor. Nazare afirmă că pregătirile pentru următoarele întâlniri sunt în curs, iar discuțiile încep săptămâna viitoare. „Este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă”, afirmă Alexandru Nazare. În termeni practici, mesajul ministerului este că menținerea ratingului este o condiție-cheie pentru acces la finanțare în condiții previzibile, în special într-un an în care statul își calibrează împrumuturile în funcție de cerere și de costurile din piață. [...]
Veniturile bugetare au început să scadă în termeni reali , după ce ritmul de creștere la cinci luni a coborât sub inflație, un semnal care complică ecuația consolidării fiscale într-un an cu avans economic aproape nul, potrivit Ziarul Financiar . În mai 2026, veniturile bugetului consolidat au fost de 55,7 mld. lei, în scădere cu 0,7% (circa 400 mil. lei) față de mai 2025, în condițiile în care inflația a fost de 10,9%. Această inversare a fost suficientă pentru ca, pe ansamblul primelor cinci luni, veniturile nominale să urce cu 9,2% an/an, sub inflația de 10,9% (nivelul din mai), ceea ce înseamnă venituri reale cu 1,5% mai mici. Ce a tras în jos veniturile: minus la nefiscale Scăderea din mai a venit „în bună măsură” din veniturile nefiscale – încasări ale statului care nu provin din taxe sau impozite obligatorii. Concret, acestea au fost: cu 4 mld. lei mai mici în primele cinci luni din 2026 (minus 17%); cu 2 mld. lei mai mici în mai 2026 față de mai 2025 (minus 40%). Este prima dată în 2026 când „tabloul de bord” al Ministerului Finanțelor indică o creștere a veniturilor sub rata inflației, notează publicația. De ce contează: semnal pentru PIB și presiune pe buget Ziarul Financiar leagă dinamica veniturilor de tabloul macro: inflația „umflă” nominal PIB-ul și veniturile, dar nu ajută creșterea reală, iar cele mai optimiste estimări indică pentru 2026 o creștere economică de 0,1%. În T1/2026 economia s-a restrâns cu 1,2% an/an, iar pe baza evoluției veniturilor la cinci luni (care include două luni din T2), publicația sugerează că și T2 ar putea rămâne pe minus în termeni reali, dacă în iunie „nu s-a întâmplat nicio minune”. Deficitul după cinci luni: 36 mld. lei, dar cu venituri sub inflație Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol, la cinci luni veniturile consolidate au fost de 279,5 mld. lei, iar cheltuielile au ajuns la 315,5 mld. lei, rezultând un deficit de 36 mld. lei (1,75% din PIB). În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 64 mld. lei (3,35% din PIB). Chiar dacă deficitul este mai mic față de anul trecut, faptul că veniturile intră pe scădere reală ridică miza pentru a doua parte a anului: fără o accelerare a încasărilor peste inflație, ajustarea bugetară devine mai greu de susținut doar din dinamica nominală a economiei. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni a scăzut cu peste 40%, dar Guvernul avertizează că disciplina fiscală trebuie menținută potrivit Ziarul Financiar , care relatează reacția premierului interimar Ilie Bolojan la datele de execuție bugetară . Execuția bugetară pentru ianuarie–mai 2026 indică un deficit de 36 de miliarde de lei, în scădere de la 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ilie Bolojan afirmă că reducerea, de peste 28 de miliarde de lei, reprezintă „prima corecție serioasă” după ani în care cheltuielile statului au crescut „mult peste ceea ce producem”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce înseamnă scăderea deficitului în termeni de costuri viitoare Premierul interimar leagă consolidarea bugetară de capacitatea statului de a reduce presiunea dobânzilor plătite la datorie în anii următori, astfel încât resursele publice să fie direcționate către modernizare, nu către finanțarea deficitului. În același timp, el avertizează că ajustarea poate avea efecte neplăcute pe termen scurt, comparând corecția cu un tratament medical: „Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”. Riscul politic: revenirea la „populism, clientelism și risipă” Mesajul lui Bolojan pune accent pe continuitatea măsurilor de disciplină fiscală și pe riscul ca derapajele să reapară. În formularea sa, „boala” se poate întoarce dacă politicile publice revin la cheltuieli neacoperite de venituri: „Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid”. Pentru mediul de afaceri, miza imediată este dacă această corecție a deficitului se consolidează în a doua parte a anului, astfel încât să reducă presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile de împrumut din economie. În material nu sunt detaliate măsurile concrete care au dus la scăderea deficitului sau pașii următori ai Guvernului. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40% , până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de News . Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile , iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei. Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”. Ce spune Guvernul despre semnificația scăderii deficitului În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare. „Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.” De ce contează: spațiu bugetar și costuri cu dobânzile Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi. Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”. [...]
România riscă costuri de finanțare mai mari pe termen lung dacă pierde disciplina fiscală , iar o eventuală retrogradare de rating ar produce efecte „ani de zile”, nu doar câteva luni, a avertizat ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , potrivit news.ro . Nazare a primit aviz favorabil luni în comisiile de specialitate din Parlament, cu 22 de voturi pentru, 16 împotrivă și 2 abțineri (doi parlamentari nu au votat). În audiere, el a spus că, în ultima lună, România a fost „de două ori într-o ipostază foarte îngrijorătoare” în relația cu agențiile de rating. Miza: credibilitatea fiscală și ratingul suveran În fața comisiilor, Nazare a susținut că „disciplina fiscală” este esențială pentru creșterea economică și pentru atragerea investițiilor, inclusiv străine, și că România trebuie să păstreze consecvența „în următoarele luni și până la finalul anului 2026”. El a arătat că obiectivul nu ar trebui să fie doar menținerea ratingului, ci îmbunătățirea lui, „în primă etapă” prin schimbarea perspectivei de la negativ la stabil. Pentru asta, a indicat nevoia de prudență în cheltuielile publice în 2026 și, mai ales, în proiectarea bugetului pe 2027, care ar trebui propus „cât mai devreme posibil” și într-o formă pe care agențiile să o considere credibilă. De ce contează o retrogradare, dincolo de 2026 Nazare a avertizat că o retrogradare nu ar fi un eveniment cu impact limitat la anul următor, ci ar putea afecta România pe mai mulți ani și ar putea fi urmată de decizii similare din partea altor agenții. „Efectele unei retrogradări nu se limitează la o lună, două sau trei. Vorbim de ani de zile.” Ce invocă Guvernul: execuția bugetară și dialogul cu agențiile Ministrul propus a spus că, în această perioadă, a întărit dialogul cu agențiile de rating și cu Comisia Europeană și că a prezentat datele din execuția bugetară. Ca argument, a indicat deficitul de 1,2% la aprilie, pe care l-a numit „o performanță” raportat la ținta de deficit pentru 2026, menționând că acest parcurs ar fi contribuit la reconfirmarea ratingului, „în ciuda faptului că suntem într-o criză politică”. În continuare, a spus el, România ar trebui să dovedească prin execuțiile bugetare din lunile următoare că traiectoria pentru 2026 rămâne credibilă, „cu foarte multă prudență și atenție la investiții”. [...]
