Știri
Știri din categoria Politică monetară
Donald Trump reaprinde presiunea politică asupra Fed, amenințând cu demiterea lui Jerome Powell, într-un episod care riscă să pună sub semnul întrebării independența băncii centrale americane, potrivit Digi24.
Președintele SUA a spus că îl va îndepărta din funcție pe Jerome Powell dacă acesta va rămâne guvernator al Rezervei Federale după confirmarea succesorului său. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox Business, în care Trump a afirmat că s-a „abținut” până acum să îl concedieze pentru a evita controversele.
Mandatul lui Powell ca președinte al Fed expiră pe 15 mai, iar Trump l-a nominalizat pe fostul guvernator al Fed Kevin Warsh drept succesor. Totuși, Powell mai are încă doi ani din mandatul său de guvernator, iar, deși „în mod tradițional” foștii președinți ai Fed au părăsit instituția după înlocuire, Powell nu a spus până acum dacă va rămâne sau nu.
În paralel, situația este influențată de o anchetă privind renovarea sediului Rezervei Federale. Procurorul federal pentru Districtul Columbia, Jeanine Pirro, a încercat să obțină informații de la Powell printr-o citație, însă un judecător a respins cererea; Pirro a anunțat că va contesta decizia.
Pe acest fond, senatorul republican Thom Tillis (Carolina de Nord) a declarat că va bloca nominalizarea lui Kevin Warsh în Comisia pentru Bănci a Senatului până la finalizarea anchetei.
Powell a spus că va rămâne președinte al Fed până când investigația se încheie și succesorul este confirmat, iar Trump a insistat că ancheta trebuie să continue, invocând „probabil corupție”, dar „mai ales incompetență”.
Trump a reiterat apelurile pentru reducerea dobânzilor și a spus că este convins că Warsh va adopta o astfel de politică.
În același timp, Digi24 notează că anul trecut Trump a încercat să o înlocuiască pe guvernatoarea Fed Lisa Cook, invocând acuzații legate de nereguli privind credite ipotecare, însă demersul nu a avut succes până acum. Cazul a ajuns la Curtea Supremă a Statelor Unite și așteaptă o decizie.
Recomandate
România rămâne la ani distanță de adoptarea euro din cauza dezechilibrelor fiscale și a inflației, iar intrarea în zona euro „nu poate avea loc” fără deficite bugetare mici și o datorie publică sustenabilă, potrivit unui studiu al BNR citat de Antena 3 . Mesajul central al documentului este că problemele economice ale României nu sunt generate de faptul că nu folosește euro, ci de „erori în politica fiscală/bugetară”. În acest cadru, BNR indică drept condiții esențiale pentru aderare menținerea deficitului bugetar în jur de 3% din PIB, o inflație scăzută și stabilă și o datorie publică sustenabilă. „Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”, precizează raportul BNR. De ce comparația cu Bulgaria „nu se potrivește” direct Studiul arată că raportarea la Bulgaria este incompletă dacă ignoră rolul regimului de „ consiliu monetar ” (currency board) introdus acolo în urmă cu aproximativ trei decenii. Acest regim a limitat aproape complet autonomia politicii monetare: banca centrală nu putea emite bani decât în limita rezervelor valutare, iar moneda națională a fost legată fix de euro, în schimbul stabilității macroeconomice și al disciplinei fiscale. În această logică, trecerea Bulgariei la euro este descrisă mai degrabă ca o continuare instituțională a unui regim deja apropiat de moneda unică, nu ca o schimbare majoră de politică economică. Deficitele mari, miza care împinge calendarul euro în viitor Documentul BNR citat în material include și o radiografie a poziției fiscale recente, în contextul consolidării bugetare. Potrivit studiului, anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, cele mai ridicate din UE. Pentru 2025, BNR notează că deficitul „ar fi fost mai înalt de 10% din PIB” în absența înghețării salariilor bugetarilor și a pensiilor la nivelul din noiembrie 2024. Totodată, programul de corecție bugetară ar fi coborât deficitul cash la 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% din PIB (în varianta cash), pe fondul unor factori precum restructurarea PNRR (mutarea unor proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele programate și unele economii la cheltuieli, alături de creșterea unor venituri bugetare. Ce urmează: ținta de deficit și riscul șocurilor energetice În același context, BNR menționează că, dacă Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja adoptate. În plus, măsurile de răspuns la un nou șoc energetic nu ar trebui, în viziunea BNR, să scoată de pe traiectorie consolidarea fiscal-bugetară. Separat, materialul amintește o declarație a guvernatorului Mugur Isărescu din 2 aprilie, potrivit căreia România nu poate adopta euro până când întreaga țară, nu doar zonele dezvoltate, îndeplinește criteriile economice necesare; el a indicat și aderarea la OCDE drept proiect strategic aflat în faza finală, iar adoptarea euro ca obiectiv ulterior, potrivit Agerpres. [...]
FMI estimează că Banca Japoniei poate continua majorările graduale de dobândă, în pofida șocului inflaționist generat de războiul cu Iranul , deoarece efectele de „runda a doua” asupra prețurilor și salariilor ar urma să fie limitate, potrivit Reuters . Rahul Anand , șeful misiunii FMI pentru Japonia, a spus că scumpirea energiei va împinge în sus inflația totală, dar este mai puțin probabil să se transfere puternic în inflația de bază (care exclude componente volatile precum energia) sau în dinamica salariilor. În acest context, banca centrală ar putea „trece peste” un vârf temporar al inflației și să reia retragerea stimulului monetar în ritmul planificat. „Chiar dacă există o creștere temporară a inflației totale, Banca Japoniei poate trece peste asta și poate relua retragerea acomodării în același ritm ca și cum scenariul de bază s-ar confirma.” Ce înseamnă pentru decizia de dobândă a Băncii Japoniei Investitorii urmăresc dacă Banca Japoniei va majora dobânda la ședința de politică monetară din 27-28 aprilie. Reuters notează că probabilitatea unei creșteri pe termen scurt a scăzut, pe fondul volatilității piețelor și al deteriorării vizibilității economice, pe măsură ce speranțele privind o detensionare a conflictului s-au estompat. Mesajul FMI este că banca centrală are, totuși, spațiu să nu reacționeze excesiv la un șoc de ofertă (energie), atâta timp cât acesta nu „dezancorează” așteptările inflaționiste — adică nu schimbă în mod durabil percepția gospodăriilor și companiilor despre inflația viitoare. Anand a adăugat că politica trebuie să rămână dependentă de date și flexibilă, deoarece incertitudinea privind intensitatea și durata războiului poate afecta atât creșterea, cât și inflația. Proiecțiile FMI: inflație la 2% până la final de 2027, dobândă la 1,5% anul viitor FMI își menține evaluarea că inflația Japoniei va converge către ținta de 2% până la finalul lui 2027. În scenariul instituției, Banca Japoniei ar urma să mai crească dobânda de politică monetară de trei ori, până la 1,5%, de la 0,75% în prezent, „în jurul mijlocului sau finalului anului viitor”. Pe partea de activitate economică, FMI estimează o creștere de 0,7% în 2026 și de 0,6% în 2027, după un avans de 1,2% în 2025. Anand a spus că Japonia a fost „rezilientă”, inclusiv la șocul tarifelor americane mai ridicate de anul trecut, iar salariile reale ar urma să redevină pozitive și să continue să crească, susținute de majorările salariale negociate anual. Yenul slab: FMI nu vede un transfer mare în inflație și cere curs „stabilit de piețe” Un alt punct sensibil pentru autorități rămâne yenul slab, care poate scumpi importurile. Anand a afirmat că în 2025 nu s-a observat un transfer („pass-through”) mare al deprecierii yenului în inflație și că slăbirea monedei a ajutat, totodată, la amortizarea unei părți din șocul tarifar din SUA. În privința nivelului cursului, mesajul FMI este că acesta trebuie determinat de piețe, într-o economie deschisă cu curs flotant. „Nu există un nivel al cursului de schimb despre care cineva să poată spune că este corect. Trebuie determinat de piețe, pentru că este o economie deschisă cu un curs flotant.” [...]
Banca Națională a Bulgariei (BNB) înăsprește cerințele macroprudențiale pentru creditele de locuințe, obligând băncile să aloce capital suplimentar în perioadele de creștere accelerată a creditării, ca măsură preventivă de reducere a riscurilor sistemice, potrivit Economica , care citează Agerpres. Măsura urmărește să forțeze băncile să își construiască rezerve financiare ce pot fi folosite dacă se deteriorează condițiile economice. În logica BNB, acumularea de capital în fazele de expansiune ar trebui să limiteze instabilitatea potențială din sector, atunci când riscurile cresc. De ce contează: mai mult capital „pus deoparte” înseamnă frână preventivă la creditare Analistul financiar Boris Petrov apreciază că banca centrală revine la o linie de politică pe termen lung, orientată spre păstrarea rezervelor de capital și temperarea ritmului de creștere a creditării. „BNB a luat o scurtă pauză dar acum a reluat aceste măsuri preventive menite să prezerve rezervele de capital (capital buffers) din sectorul bancar şi să atenueze ritmul creşterii creditării” Din perspectiva pieței, un reprezentant al sectorului imobiliar, Anton Andonov, spune că este puțin probabil ca decizia să aibă efecte imediate asupra persoanelor care iau credite, argumentând că măsurile nu schimbă direct procesul de creditare, ci mai degrabă echilibrează expunerea băncilor la ipotecare. „Aceste măsuri nu vor afecta direct procesul de creditare, şi vor echilibra expunerea băncilor la creditele ipotecare” Context: Bulgaria își păstrează profilul „conservator” în supravegherea riscurilor Decizia continuă direcția începută în 2017 și plasează Bulgaria între statele europene cu cerințe macroprudențiale relativ stricte. În material se arată că, inclusiv după intrarea în zona euro, BNB rămâne între băncile centrale considerate conservatoare în regiune, alături de Danemarca, Suedia și Țările de Jos. Autoritățile invocă drept factori principali atât condițiile economice interne, cât și incertitudinile globale, pe fondul unui nivel ridicat al creditării în ultimele luni în Bulgaria. [...]
BNR a cheltuit în martie peste 1 miliard de euro pentru a apăra leul în fața turbulențelor de pe piețele globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Intervenția a avut loc în contextul în care România operează un regim monetar de „flotare controlată”, adică banca centrală lasă cursul să se miște, dar intervine pentru a-l menține într-un interval care nu este făcut public. În acest cadru, leul este folosit ca „ancoră” pentru stabilitatea economică, în timp ce autoritățile încearcă să îmbunătățească finanțele publice și să reducă inflația, menționată în articol ca fiind „aproape 10%”. Șocul geopolitic asociat războiului din Iran a alimentat o vânzare masivă pe piețele dezvoltate și emergente, pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor privind o nouă accelerare a inflației, respectiv o încetinire economică. În acest context, mai multe bănci centrale din economii emergente, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte măsuri. În România, obligațiunile de stat au scăzut în linie cu alte piețe după începerea conflictului, însă leul a rămas relativ stabil. Conform informațiilor citate, moneda națională s-a depreciat cu doar 0,1% față de euro în martie. „Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile pieței.” Articolul mai notează că volatilitatea curentă este comparabilă cu turbulențele din timpul crizei politice de anul trecut, dar că presiunea asupra monedei se menține de mai mult timp, fără ca finalul ei să poată fi anticipat, potrivit uneia dintre sursele citate. În același timp, prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a spus că rezervele valutare ale României sunt la un nivel record de 67 de miliarde de euro, pe care l-a descris drept „nivel adecvat” pentru a funcționa ca ancoră în perioade incerte. Rezervele totale sunt de aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aurul. Elementele-cheie din informațiile prezentate: suma echivalentă cu peste 1 miliard de euro cheltuită în martie pentru susținerea leului; regimul de flotare controlată, cu un interval de curs nedivulgat; deprecierea leului de 0,1% față de euro în martie, în pofida scăderii obligațiunilor; rezerve valutare la 67 de miliarde de euro și rezerve internaționale totale de circa 80 de miliarde de euro (inclusiv aur). [...]
România își pregătește următorul „proiect de țară”, adoptarea monedei euro , după finalizarea aderării la OCDE. Mesajul a fost transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc, în contextul în care deficitul fiscal rămâne o vulnerabilitate majoră. Isărescu a spus că aderarea la OCDE este deja în faza finală, după îndeplinirea unui număr mare de „jaloane”, iar următorul obiectiv strategic ar urma să fie trecerea la moneda unică. În viziunea sa, acest pas trebuie pregătit „temeinic”, inclusiv pentru generația tânără, și nu poate fi desprins de condiția echilibrării economiei. „Avem, practic, un proiect de țară, cel în care lucrăm în prezent și care este dominat de intrarea României în OCDE (...) și vom intra într-un alt proiect de țară (...) și anume, adoptarea euro (...) până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia (...) și anume deficitul fiscal major.” Guvernatorul a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro (setul de condiții macroeconomice cerute în zona euro) trebuie făcută „în mod sustenabil”, adică fără corecții temporare care se pot inversa rapid. El a amintit că România a mai atins aceste criterii în 2015, dar ulterior a deviat „datorită altor politici” și a presiunilor sociale. Un alt punct al intervenției a fost diferența de dezvoltare dintre București și restul țării, pe care Isărescu o vede ca obstacol practic și politic în calea adoptării monedei unice. Potrivit acestuia, trecerea la euro nu poate fi tratată ca un proiect „local”, pentru că rigorile ajustării trebuie asumate și în zonele mai sărace, unde cererile de investiții publice (infrastructură, utilități) apasă asupra bugetului. Președintele Nicușor Dan a susținut recent că adoptarea euro ar putea fi benefică pentru companiile românești, prin integrarea mai profundă într-o piață mai largă, ceea ce ar putea susține productivitatea și salariile. Totodată, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre necesitatea unui pact politic pentru moneda euro. Pe fundal, România rămâne între statele din regiune care nu au adoptat euro, alături de Ungaria, Cehia și Polonia, după ce Bulgaria a trecut la moneda unică la 1 ianuarie 2026. România ar mai îndeplini un singur criteriu pentru adoptarea euro, cel privind datoria publică, însă avertizează că și acesta ar putea deveni neîndeplinit dacă deficitele bugetare rămân ridicate. [...]
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia , potrivit Euronews România , într-o intervenție la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a spus că banca centrală își calibrează cadrul de politică monetară pentru a menține stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă, într-un context în care economia României este interconectată cu cele din Europa de Sud-Est și urmărește convergența cu Uniunea Europeană. Vulnerabilități interne și nevoia de consolidare fiscală Mugur Isărescu a descris economia României ca fiind rezilientă în ultimii ani, dar a atras atenția asupra presiunilor din zona finanțelor publice, pe fondul unor cheltuieli bugetare ridicate în trecut. Creșterea economică ar fi continuat, însă într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii „încă robustă”. În același timp, guvernatorul a indicat existența unor vulnerabilități structurale, între care deficitul de cont curent persistent, dezechilibrele fiscale și sensibilitatea la condițiile de finanțare externă. În acest cadru, interdependența dintre politica fiscală și cea monetară ar impune o direcție de acțiune care include mai multe componente. consolidare fiscală graduală și credibilă continuarea reformelor structurale pentru creșterea productivității absorbție eficientă a fondurilor europene consolidarea credibilității instituționale Inflația, șocurile de ofertă și riscurile geopolitice Guvernatorul a explicat că inflația a coborât până în vara anului trecut, după vârful atins în urma șocurilor la energie și alimente de după Covid-19, dar apoi a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv prin prețurile energiei și creșterea taxelor asociată măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit evaluărilor invocate, presiunile fundamentale asupra dinamicii prețurilor ar continua să ceară vigilență. În acest context, conflictul din Orientul Mijlociu ar amplifica riscurile, prin posibile presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Isărescu a avertizat că, dacă tensiunile se prelungesc, efectele asupra economiei pot deveni severe, chiar dacă ajustarea fiscală ar trebui să continue. „Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative - inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever.” Poziția BNR: ancorarea așteptărilor și protejarea stabilității financiare Isărescu a spus că BNR trebuie să păstreze o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a proteja stabilitatea financiară. El a arătat că deciziile de politică monetară se bazează pe analiza condițiilor interne, a evoluțiilor externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. Guvernatorul a mai menționat importanța menținerii încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile, inclusiv prin păstrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, văzute ca „tampon” și ancoră de încredere, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil. În final, el a subliniat că rolul băncii centrale nu este să elimine incertitudinea, ci să împiedice transformarea ei în instabilitate, în condițiile unor compromisuri dificile între combaterea inflației și evitarea unei frânări excesive a economiei. [...]
