Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
PSD acuză că recesiunea tehnică este efectul unor decizii economice „hazardate” , potrivit Biziday , după ce premierul Ilie Bolojan a descris reculul drept „temporar” și „un cost necesar” al tranziției către un model economic mai disciplinat. PSD: „rușine pentru coaliție” și critică directă la adresa deciziilor economice Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat public după confirmarea oficială a recesiunii tehnice, susținând că efectele sunt deja resimțite de populație. În mesajul său, liderul PSD pune accent pe costurile sociale ale măsurilor recente și pe direcția politicilor economice din coaliție. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.” Grindeanu califică situația drept „o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi” și afirmă că PSD „își asumă responsabilitatea”, regretând că nu a reușit să oprească „multe dintre toate deciziile hazardate” pe care le descrie drept „experimente făcute pe spatele oamenilor”. Ținta criticilor: „încăpățânarea dusă la absurd” și modelul creșterii taxelor În aceeași intervenție, președintele PSD indică un „vinovat principal” pentru această evoluție, fără a-l numi explicit, dar făcând aluzie la premier. El vorbește despre „încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale”. Liderul PSD cere schimbarea abordării, criticând explicit direcția fiscală. În formularea sa, este „timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide” și să fie abandonat „modelul creșterii taxelor în neștire și «fără excepții»”, insistând și pe „dialog real în Coaliție, nu de decizii impuse unilateral”. Poziția premierului: recesiune „temporară” și tranziție de la consum la investiții De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan afirmă că România a avut în 2025 o creștere economică de 0,6% și pune evoluțiile recente în contextul „schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic”. El susține că guvernul a început trecerea de la un model „bazat pe deficit și consum” la unul „bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”. Bolojan descrie recesiunea tehnică drept „temporară” și parte dintr-un „cost anticipat și inevitabil” al tranziției, care ar urma să ducă „la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală”, „pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Argumentele premierului despre dezechilibrele din 2024 și corecția din 2025 Premierul cere ca anii 2024 și 2025 să fie priviți „ca parte a aceluiași proces” și descrie 2024 drept „atipic”, invocând un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și o creștere economică reală „modestă, sub 1%”. În opinia sa, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mai puternică, „ceea ce nu s-a întâmplat”. Bolojan mai arată că, potrivit INS, în prima parte a lui 2024 a existat recesiune tehnică (scăderi de -0,4% în primele două trimestre) și susține că o parte importantă din cheltuielile din 2024 a mers către consum curent și cheltuieli rigide, în timp ce consumul a fost alimentat de importuri, iar inflația a absorbit o parte din impulsul fiscal. Pentru 2025, el indică o „corecție de aproximativ 1% din PIB” începută în iulie, cu „costuri sociale și nemulțumiri”, dar afirmă că, în pofida ajustării, creșterea a rămas „în jur de 0,6%”. În ansamblu, disputa din coaliție se conturează ca o confruntare între două interpretări ale aceleiași evoluții: PSD pune recesiunea pe seama deciziilor economice și fiscale recente, în timp ce premierul o prezintă ca pe un efect de tranziție, necesar pentru stabilizarea economiei pe termen lung. [...]
Salariile continuă să piardă din puterea de cumpărare în România, pentru a șasea lună consecutiv, în ciuda unor creșteri salariale nominale, relevă o analiză Profit.ro . Salariul mediu net din economie a ajuns în decembrie 2025 la 5.914 lei , ceea ce înseamnă o creștere de 5,3% față de noiembrie și de 4,8% față de decembrie 2024 , pe fondul primelor de sărbători. Cu toate acestea, raportat la rata inflației, salariile reale au fost cu 4,5% mai mici față de finalul anului precedent. Deși ritmul scăderii s-a temperat ușor comparativ cu noiembrie (-5,1%), este deja a șasea lună consecutivă de scădere a puterii de cumpărare. Această erodare a salariilor reale vine în contextul unei inflații accelerate din vara anului trecut, generată de: majorarea facturilor la energie, creșterea TVA și a accizelor, transferul rapid al acestor costuri în prețurile finale. Inflația a crescut astfel de la aproximativ 5% la un nivel apropiat de 10%, ceea ce a anulat aproape complet orice beneficiu adus de creșterile salariale nominale în multe domenii. Scăderi vizibile în sectorul bugetar Mai pronunțată este scăderea în sectorul public, unde salariile au scăzut nu doar în termeni reali, ci și nominal : În administrația publică , salariul mediu net a fost de 6.943 lei , în scădere cu 3,8% nominal și cu 12,3% real . În învățământ , salariul mediu net a fost de 5.712 lei , cu 2,8% mai mic nominal și 11,4% mai mic în termeni reali. În sănătate , salariile au crescut nesemnificativ (0,7%), dar au scăzut cu 8,2% în valoare reală . Este de menționat că aceste evoluții vin după doi ani de creșteri puternice în sectorul bugetar , pe fondul contextului electoral și al măsurilor pro-ciclice din 2023–2024. Evoluții pe sectoare private Situația este mai variabilă în sectorul privat, unde unele ramuri au reușit să mențină creșteri salariale mai consistente: Domeniu Salariu mediu net (lei) Creștere anuală (%) IT&C 11.405 +6,6% Intermedieri financiare 11.225 +10,9% Transporturi 6.066 +9,3% Industrie prelucrătoare 5.500 +7,9% Comerț 5.467 +4,8% Construcții 5.303 +2,4% Învățământ 5.712 -2,8% Sănătate 5.389 +0,7% Hoteluri și restaurante 3.557 +7,0% Dintre acestea, doar domeniile financiar și de transport au înregistrat creșteri peste inflație . Domeniul HoReCa, în ciuda unei creșteri de 7%, rămâne cu cel mai mic salariu mediu net din economie. Impactul asupra consumului Scăderea salariilor reale a început să afecteze și comportamentul consumatorilor, ceea ce se reflectă în diminuarea vânzărilor în retail și în alte sectoare, începând cu a doua jumătate a anului trecut. Acest lucru adâncește riscul unei stagnări economice, mai ales în lipsa unor măsuri de corecție a inflației. [...]
România ar putea îndeplini condițiile pentru euro în 3-4 ani , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute joi seară. Șeful statului a spus că trecerea la moneda unică ar fi „benefică” și a indicat un orizont de timp în care România ar putea ajunge să bifeze criteriile necesare. În argumentația sa, Nicușor Dan a legat adoptarea euro de integrarea mai profundă a economiei românești în piața europeană, susținând că, pe măsură ce firmele operează într-un spațiu economic mai larg, productivitatea poate crește, iar efectul s-ar vedea în locuri de muncă mai bine plătite. În același timp, el a subliniat că aderarea depinde de îndeplinirea unor condiții cunoscute, în special cele privind deficitul bugetar și datoria publică, încadrate în indicatorii ceruți pentru intrarea în zona euro. Tema este însă strâns legată de consolidarea fiscală. Digi24 amintește că premierul Ilie Bolojan declara la finalul lunii ianuarie că România nu îndeplinește deocamdată condițiile, invocând deficitele mari din ultimii ani și pragul de 3% din PIB. Potrivit acestuia, ținta de deficit pentru 2026 este de aproximativ 6,2–6,3%, iar angajamentul asumat este reducerea deficitului spre 3% până în 2030, ceea ce împinge discuția despre euro într-un calendar mai lung decât cel avansat de președinte. Contextul regional pune presiune suplimentară pe dezbatere: de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România a rămas în afara monedei unice pe fondul deficitului bugetar ridicat, al dezechilibrelor fiscale și al lipsei unui consens politic privind adoptarea euro, mai notează Digi24. În plan intern, premierul a sugerat că subiectul ar putea deveni „temă de bază” la alegerile parlamentare din 2028, când partidele ar putea încerca un acord politic similar celor din perioadele aderării la UE și NATO . Pe partea de acceptare publică, Digi24 indică un nivel de sprijin de aproximativ 59% pentru adoptarea euro, potrivit sondajului Eurobarometru al Comisiei Europene. Totuși, rămâne obstacolul major al stabilizării finanțelor publice: analiști citați de Reuters apreciază că va dura câțiva ani până când România își va consolida bugetul suficient pentru o perspectivă realistă de aderare, iar în contextul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al dinamicii politice înainte de 2028, tema a pierdut din vizibilitate în dezbaterea publică. [...]
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică , potrivit Biziday , după ce datele revizuite ale INSSE arată două trimestre consecutive de scădere în a doua parte a lui 2025 și corectează în jos și evoluțiile anunțate anterior. Statistica oficială indică faptul că în trimestrul IV din 2025 PIB-ul a scăzut în termeni reali cu 1,9% față de trimestrul anterior, după un minus de 0,1% în trimestrul III (valoare revizuită, față de o scădere de 0,2% comunicată inițial). Pe acest criteriu, România intră în „recesiune tehnică”, definită uzual ca două trimestre consecutive de contracție economică. Revizuirile INSSE schimbă și imaginea de ansamblu pentru 2024-2025. Deși, pe total, anul 2025 este calculat cu o creștere de 0,6% față de 2024, INSSE a revizuit trimestrul I din 2025 de la +0,1% la -0,6%. Totodată, primele două trimestre din 2024 sunt acum marcate cu scăderi de -0,4% fiecare, ceea ce arată că economia ar fi intrat în recesiune tehnică încă de la începutul lui 2024, înainte de o revenire temporară. „Aceste rectificări au o mare importanță, în condițiile în care deficitul bugetar se raportează la evoluția economiei, iar proiecția greșită a unei creșteri a acesteia a permis guvernului Ciolacu împrumuturi excesive și, implicit, o creștere a deficitului bugetar până la un nivel de la care risca retrogradarea și imposibilitatea de a se mai împrumuta sustenabil.” Pe seria trimestrială publicată, 2025 a avut scăderi în T1 (-0,6%), T3 (-0,1%) și T4 (-1,9%), cu o singură creștere în T2 (+1%). Pentru 2024, datele arată T1 (-0,4%), T2 (-0,4%), T3 (+0,6%) și T4 (+1%). Biziday mai notează că graficul INSSE sugerează o slăbire prelungită a economiei începând de la finalul lui 2022 și folosește termenul de „stagflație” pentru a descrie combinația dintre stagnare/scădere și inflație ridicată. [...]
Liderii UE vor să lărgească definiția „Made in Europe” potrivit Biziday , astfel încât și produsele realizate împreună cu „țări partenere de încredere” să poată fi tratate ca bunuri europene, într-un efort de a crește competitivitatea blocului în fața SUA și Chinei. Summitul informal a avut loc la Castelul Alden-Biesen (Belgia) și a vizat relansarea economiei UE, reducerea barierelor de reglementare și atragerea investițiilor. În acest context, tema etichetei „Made in Europe” a devenit un instrument de politică industrială și comercială, cu impact direct asupra achizițiilor publice și a prioritizării furnizorilor. Presa internațională, citând surse familiarizate cu discuțiile, indică faptul că noua definiție ar urma să includă nu doar bunuri fabricate în UE, ci și produse realizate împreună cu parteneri externi care împărtășesc valori similare. Proiectul de lege asociat, „Industrial Accelerator Act”, ar urma să fie publicat pe 25 februarie. Discuția reflectă o diferență de abordare între statele membre: Franța a susținut o „preferință europeană” mai strictă, în timp ce Germania a pledat pentru o formulă care să păstreze colaborarea internațională. În termeni practici, miza este dacă UE își construiește politica de stimulare a industriei în jurul unei etichete restrictive („produs în UE”) sau al unei etichete extinse, de tip „Made with Europe”, care recunoaște lanțurile de aprovizionare și investițiile realizate împreună cu parteneri considerați compatibili. În forma discutată la summit, „noua definiție” a produselor europene ar însemna, în esență, o reclasificare care să permită prioritate la nivelul UE pentru: produse fabricate în Uniunea Europeană; produse realizate împreună cu „țări partenere de încredere” din afara UE; o aplicare a „preferinței europene” în special în contractele publice, într-o variantă descrisă ca „țintită”, nu ca protecționism generalizat; o delimitare încă disputată a listei de parteneri eligibili: Franța ar limita aria la Spațiul Economic European (SEE) și la state care oferă reciprocitate, în timp ce Germania ar include și țări cu acorduri comerciale cu UE și alte state „asemănătoare ca valori”. Pe fondul acestor dezbateri, Mario Draghi a avertizat asupra „deteriorării peisajului economic” de la publicarea raportului său privind competitivitatea în 2024, conform unui oficial UE familiarizat cu discuțiile. El a insistat pe eliminarea barierelor din piața unică, mobilizarea economiilor private, reducerea prețurilor la energie și introducerea unei preferințe europene „țintite” în achizițiile publice. Draghi a cerut, de asemenea, ca liderii să ia în calcul o Europă cu „două viteze”, prin cooperare consolidată între un grup mai restrâns de state, pentru a avansa mai rapid în domeniile urgente. În plan politic, președintele Nicușor Dan a declarat că executivul european s-a angajat să vină la summitul formal de luna viitoare cu propuneri privind stabilirea prețului la energie, iar în aprilie cu propunerea pentru crearea unui regim unic pentru companii. În același timp, el a spus că liderii nu își doresc o piață protecționistă, dar că UE trebuie să răspundă rapid la practici neconcurențiale, iar ideea „mai multor viteze” nu ar însemna două categorii administrative de state, ci grupuri care cooperează pe obiective comune. La nivelul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a poziționat, la începutul săptămânii, în favoarea unei Europe „cu mai multe viteze”, ca soluție pentru avansarea unei agende economice ambițioase atunci când consensul celor 27 nu poate fi obținut. Informațiile sunt atribuite de Biziday unor surse precum Politico și Euronews , citate în material. [...]
INS urmează să publice vineri datele care arată dacă România a intrat în recesiune , potrivit G4Media , care notează că indicatori precum consumul și industria sugerează „șanse ridicate” pentru o recesiune tehnică. În termeni statistici, „recesiunea tehnică” este, de regulă, asociată cu două trimestre consecutive de scădere a PIB. În cazul României, miza imediată este confirmarea sau infirmarea acestei evoluții prin datele oficiale ale Institutului Național de Statistică, așteptate vineri. Contextul este unul de ajustare fiscală: guvernul a adoptat la jumătatea anului trecut două pachete de măsuri care au inclus majorarea TVA și a accizelor, precum și reduceri de cheltuieli (inclusiv în educație) și tăieri de sporuri, cu obiectivul de a reduce deficitul bugetar, descris în articol drept cel mai mare din Uniunea Europeană. Conform Economedia , citată în material, datele preliminare indică o scădere a deficitului cash de la 9,4% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, alături de deblocarea fondurilor europene, menținerea ratingului și reducerea costurilor de împrumut ale statului. În același timp, articolul subliniază că măsurile de corecție bugetară au început să producă efecte secundare în economia reală, prin frânarea consumului și a investițiilor. Semnalele din mediul privat sunt prezentate ca fiind tot mai vizibile. Președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, a declarat, că în multe sectoare se simt „mugurii unei crize”, pe fondul cheltuirii „nejudicioase” a banului public și al birocratizării excesive. Dan Șucu a afirmat că în multe sectoare de activitate economică se simt „mugurii unei crize”, generată de cheltuirea „nejudicioasă” a banului public și de birocratizarea excesivă. În sprijinul ideii de încetinire, materialul enumeră o serie de observații transmise „informal” de oameni de afaceri, care conturează o posibilă răcire sincronizată a cererii și a apetitului investițional: scăderea comenzilor; reducerea intrărilor în magazine și contractarea achizițiilor (sau valori mai mici ale acestora); ieșiri la restaurant mai rare sau oprite; creșterea apelului la credite de consum, la dobânzi ridicate, pentru susținerea nivelului de trai; amânarea investițiilor mari de către companii. De ce contează: dacă datele INS vor confirma recesiunea tehnică, aceasta ar valida statistic o deteriorare pe care o parte a mediului de afaceri spune că o resimte deja, iar discuția se va muta rapid spre durata și adâncimea corecției. În același timp, articolul argumentează că o corecție „era necesară” și ar putea deveni o oportunitate de ajustare a dezechilibrelor structurale, însă cu costul unei încetiniri pe termen scurt, vizibilă în consum, industrie și investiții. [...]
ANAF a început să trimită notificări privind nedepunerea declarației unice pentru venituri din 2020 , iar numeroși contribuabili descoperă în aceste zile, prin Spațiul Privat Virtual, că sunt vizați pentru tranzacții bursiere sau câștiguri din străinătate realizate în urmă cu șase ani. Un astfel de caz, dezbătut pe Reddit în comunitatea RoFiscalitate , arată că o persoană a primit notificare pentru un profit de aproximativ 76 de lei obținut prin platforma eToro, impozitul datorat fiind de doar 8 lei. Documentul transmis de ANAF este o „Notificare privind nedepunerea la termen a declarației de impunere” și face referire la obligația depunerii declarației unice pentru veniturile din 2020. Mulți dintre cei vizați susțin că nu au primit notificări pe e-mail, ci doar mesaj în SPV, iar termenul menționat este de 15 zile de la primirea documentului pentru clarificări sau depunerea declarației. Potrivit discuțiilor din comunitate, cele mai frecvente situații par să fie: tranzacții cu acțiuni sau criptomonede prin platforme externe precum eToro sau Revolut; câștiguri obținute din vânzarea de instrumente financiare; venituri din străinătate raportate automat de intermediari către autoritățile fiscale. În 2020, impozitul pe câștigurile din tranzacții bursiere nu era reținut la sursă de brokerii externi, astfel că obligația declarării revenea integral contribuabilului, prin depunerea declarației unice până la termenul legal din anul următor. Chiar și sume foarte mici trebuiau declarate. Un element important este contextul prescripției. Specialiști citați în discuție arată că anul fiscal 2020 se apropie de termenul de prescripție în 2026, motiv pentru care ANAF accelerează verificările înainte de expirarea perioadei legale de cinci ani, ajustată în perioada pandemiei. Practic, Fiscul încearcă să clarifice situațiile restante înainte ca dreptul de a stabili obligații fiscale să se prescrie. Deși în cazul prezentat suma datorată este infimă, există riscul ca alți contribuabili să fi realizat câștiguri mai consistente în perioada de volatilitate din pandemie, fără să le declare. În astfel de cazuri, impozitul, eventualele contribuții și penalitățile pot fi semnificativ mai mari. Mesajul pentru cei care au folosit platforme precum eToro , Revolut sau alți brokeri internaționali în 2020 este clar: verificarea contului SPV și generarea rapoartelor de tranzacții din acea perioadă pot preveni surprize neplăcute. Dacă notificarea este ignorată, ANAF poate emite decizie de impunere din oficiu, de regulă pe baza sumelor brute raportate, ceea ce poate conduce la obligații mai mari decât cele reale. Chiar dacă este vorba de câțiva lei, obligația declarativă rămâne. Iar pentru unii contribuabili, anul 2026 ar putea aduce clarificări fiscale pentru tranzacții despre care aproape au uitat. [...]
Salariul mediu net a scăzut în termeni reali pentru a șasea lună consecutiv , în decembrie 2025, pe fondul inflației ridicate, chiar dacă dinamica negativă s-a mai temperat, potrivit unei analize publicate de Profit.ro . Datele arată că salariul mediu net a ajuns la 5.914 lei în ultima lună a anului trecut, în creștere cu 5,3% față de noiembrie și cu 4,8% comparativ cu decembrie 2024, pe fondul primelor de final de an. În termeni reali însă, ajustat cu inflația, salariul mediu net a fost cu 4,5% mai mic decât la finele lui 2024. Deși reculul este mai redus decât în noiembrie, când scăderea ajunsese la 5,1%, seria negativă se prelungește și reflectă impactul creșterii accelerate a prețurilor, în special după majorările de tarife la energie, TVA și accize din vara anului trecut. Inflația a urcat de la aproximativ 5% la aproape 10% în a doua parte a anului, erodând câștigurile salariale. Fără acest șoc inflaționist, dinamica reală a veniturilor ar fi fost, cel mai probabil, aproape de zero. Bugetarii, afectați și nominal Sectorul public contribuie semnificativ la încetinirea creșterii salariale. În administrația publică, salariul mediu net a fost de 6.943 lei în decembrie 2025, în scădere cu 3,8% față de aceeași lună din 2024. Ajustat cu inflația, declinul ajunge la 12,3%. În învățământ, salariul mediu net a coborât la 5.712 lei, cu 2,8% mai puțin nominal și cu 11,4% în termeni reali. În sănătate, salariile au crescut ușor nominal, cu 0,7%, până la 5.389 lei, însă au scăzut cu 8,2% în termeni reali. Aceste evoluții vin după doi ani de creșteri consistente în sectorul public, în 2023 și 2024, perioadă care a contribuit la majorarea deficitului bugetar. Diferențe importante între sectoare În mediul privat, situația este eterogenă: Industria prelucrătoare: +7,9%, până la 5.500 lei Construcții: +2,4%, până la 5.303 lei Comerț: +4,8%, până la 5.467 lei Transporturi: +9,3%, până la 6.066 lei Hoteluri și restaurante: +7%, până la 3.557 lei IT&C: +6,6%, până la 11.405 lei Intermedieri financiare și asigurări: +10,9%, până la 11.225 lei Creșterile din transporturi și sectorul financiar s-au apropiat sau au depășit rata inflației, în timp ce alte domenii au rămas în urmă. Scăderea puterii de cumpărare afectează deja consumul și încrederea populației, iar perspectiva unei reveniri consistente depinde de reducerea inflației, așteptată abia din vara acestui an. Până atunci, salariile reale rămân sub presiune, iar ajustarea pare departe de a se fi încheiat. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat necesitatea unor decizii puternice pentru a evita declinul economic al Europei , potrivit AGERPRES . În cadrul unei întâlniri cu industriași la Anvers, Belgia, Merz a accentuat importanța reducerii drastice a reglementărilor și a reformării legislației europene pentru a menține competitivitatea economică a continentului. Cancelarul a avertizat că după 25 de ani de declin progresiv față de principalii concurenți, Europa trebuie să acționeze rapid și decisiv. El a subliniat că doar o Europă puternică din punct de vedere economic poate fi suverană și a pledat pentru dereglementarea tuturor sectoarelor, cu o revizuire completă a legislației, nu doar cu modificări minore. Merz a criticat propunerea Franței de a impune 'preferința europeană', care ar obliga companiile ce beneficiază de fonduri publice să se aprovizioneze cu componente fabricate în Europa. El a susținut că o astfel de măsură ar trebui aplicată doar în sectoarele strategice și ca ultimă soluție, promovând mai degrabă conceptul de 'Made with Europe' decât 'Made in Europe'. Această poziție vine în contextul unui summit al Celor 27, dedicat competitivității Uniunii Europene . [...]
Migrația milionarilor atinge un nou record în 2026, cu 165.000 de relocări estimate la nivel global , ceea ce marchează cel mai amplu transfer voluntar de capital privat din istoria modernă. Potrivit Henley Private Wealth Migration Report 2025 , publicat de Henley & Partners și citat de Henley Global , aproximativ 142.000 de persoane cu averi de peste un milion de dolari și-au schimbat reședința în 2025, iar pentru 2026 este estimată o creștere la 165.000, cu 16% mai mult față de anul anterior. Tendința este confirmată și de sistemul bancar internațional. Conform raportului „Billionaire Ambitions 2025”, publicat de UBS , 36% dintre miliardarii chestionați s-au mutat deja cel puțin o dată în 2025, iar 9% analizează relocarea. În rândul miliardarilor sub 55 de ani, aproape jumătate și-au schimbat țara de reședință. Principalele motive invocate pentru relocare sunt: calitatea vieții – 36% incertitudinile geopolitice – 36% optimizarea fiscală – 35% În clasamentul destinațiilor, Emiratele Arabe Unite conduc detașat , cu un aflux net estimat la 9.800 de milionari în 2025, potrivit unei analize publicate de Gulf Business . Dubai atrage antreprenori și administratori de averi prin lipsa impozitului pe venit, regimul fiscal favorabil și programul „Golden Visa”. Statele Unite ocupă locul al doilea, cu aproximativ 7.500 de noi rezidenți bogați, urmate de Italia și Elveția, în timp ce Arabia Saudită și Singapore își consolidează poziția prin stabilitate și infrastructură financiară solidă. La polul opus, Regatul Unit înregistrează cel mai amplu exod de milionari din ultimul deceniu, pe fondul eliminării regimului fiscal „non-dom” în aprilie 2025. Aproximativ 16.500 de persoane cu averi mari sunt așteptate să părăsească țara într-un singur an, depășind alte economii majore. Fenomenul confirmă o reașezare accelerată a capitalului global, în care stabilitatea politică, fiscalitatea și calitatea vieții devin criterii decisive pentru redistribuirea averilor la nivel mondial. [...]
OLX a prezentat la București cea de-a X-a ediție a raportului OLX Job Index . Datele pentru 2025 arată o piață a muncii care nu s-a oprit , dar care funcționează mai calculat. Pe platformă au fost publicate aproximativ 484.000 de anunțuri de angajare, cu 14% mai puține decât în 2024. În același timp, numărul aplicărilor a crescut cu 19%, depășind 8 milioane. Asta înseamnă o medie de 17 candidați per job, față de 12 în anul anterior. Companiile sunt mai atente la ce roluri scot la bătaie , iar procesele de recrutare devin mai structurate, cu accent pe competențe esențiale, eficiență și adaptabilitate. Digitalizarea și integrarea tehnologiilor AI în recrutare contribuie la această filtrare mai riguroasă. Segmentul joburilor operaționale rămâne coloana vertebrală a pieței. Industria și transporturile cumulează aproximativ 81% din totalul posturilor disponibile, chiar dacă zona blue-collar a înregistrat o ușoară scădere față de 2024. În 2025, cele mai multe anunțuri de angajare au fost înregistrate în următoarele domenii: Lucrători producție – depozit – logistică: 170.277 anunțuri Șoferi – servicii auto – curierat: 78.556 anunțuri Personal hotelier – restaurant: 47.556 anunțuri Șoferii, lucrătorii din producție, logistică și HoReCa rămân extrem de căutați, iar volumul mare de aplicări confirmă interesul pentru aceste roluri. Totuși, presiunea pe salarii și pe condițiile de muncă rămâne ridicată, mai ales în contextul majorării salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026. Aproximativ 1,8 milioane de angajați vor fi afectați de această creștere, în special în producție, transporturi, logistică și HoReCa, unde multe poziții gravitează în jurul salariului minim. Diferențele salariale între domenii rămân semnificative. În 2025, cele mai bine plătite domenii sunt: Tehnologia informației – salariu mediu net de 11.810 lei; Transporturile aeriene – 10.739 lei; Extracția petrolului și a gazelor naturale – 10.706 lei; Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 10.651 lei; Activitățile de editare – 10.209 lei. La polul opus: Fabricarea mobilei – 3.907 lei; Tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea încălțămintei – 3.886 lei; Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.465 lei; Hoteluri și restaurante – 3.396 lei. IT-ul rămâne lider detașat la salarii , dar și domenii precum transporturile aeriene sau sectorul energetic oferă medii salariale peste 10.000 lei net. În schimb, industriile intensive în forță de muncă continuă să opereze aproape de pragul minim, ceea ce accentuează polarizarea pieței. Distribuția geografică a joburilor arată aceeași concentrare puternică în zona București-Ilfov, cu peste 161.000 de anunțuri – de aproape cinci ori mai mult decât următorul județ clasat. Cluj, Brașov, Constanța și Iași formează un al doilea pol economic, dar diferența față de capitală rămâne mare. Interesant este că nivelul competiției variază mult: în Covasna și Harghita un anunț atrage în medie 6 aplicări, în timp ce în Iași și Dolj se ajunge la 29, respectiv 28 de candidați per job. În paralel, deficitul de personal împinge companiile spre recrutare internațională. În primele 11 luni din 2025, 145.372 de cetățeni non- UE aveau drept de ședere pentru muncă, cu 46% mai mult față de 2024, Nepalul fiind principalul furnizor de forță de muncă. Domenii precum curierat (26.275 poziții vacante), manipulant mărfuri (20.912), construcții (20.484) și comerț (16.246) sunt printre cele mai afectate. Din 2026, directiva europeană privind transparența salarială va obliga companiile să comunice salariile încă din faza de recrutare, schimbare care va influența direct modul în care se negociază și se ocupă posturile. [...]
Prima lună din 2026 aduce peste 500 de dosare noi de insolvență la nivel național, semnalând că presiunea asupra mediului de afaceri continuă și în noul an. Chiar dacă ritmul este mai temperat comparativ cu lunile septembrie-decembrie 2025, când se depășeau constant 900 de dosare lunar, ianuarie confirmă că problemele financiare din economie nu s-au disipat odată cu schimbarea calendarului. Vorbim despre o ajustare de ritm, nu despre o inversare a tendinței. Capitala rămâne epicentrul insolvențelor, cu peste 130 de dosare deschise în ianuarie 2026. Comparativ cu aceeași lună din 2025, când se înregistrau puțin peste 80 de cazuri, creșterea depășește 60%, un salt care nu poate fi ignorat. Bucureștiul concentrează un volum mare de companii din aproape toate sectoarele economice, astfel că orice tensiune financiară se vede rapid în statistici. Evoluția sugerează o presiune crescută asupra fluxurilor de numerar și o dificultate tot mai mare în gestionarea obligațiilor fiscale și comerciale, mai ales în contextul modificărilor de taxe și al costurilor operaționale ridicate. Trendul ascendent nu este limitat la Capitală. Dolj, Satu Mare, Timiș și Arad raportează creșteri consistente ale numărului de dosare . În Dolj, saltul este de la 7 cazuri în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 171%. Satu Mare ajunge la 12 dosare, marcând un avans de 140%, iar Timiș înregistrează 21 de cazuri, dublu față de anul trecut. În Arad, creșterea este de 86%, cu 13 dosare deschise. De asemenea, majorări ale numărului de insolvențe se regăsesc și în județe precum Brăila, Covasna, Botoșani, Teleorman sau Vaslui. În paralel, există și excepții notabile: Caraș-Severin (-83%), Maramureș (-80%), Sălaj (-60%) și Neamț (-43%) arată scăderi față de ianuarie 2025, ceea ce indică o distribuție neuniformă a presiunilor economice la nivel regional. Top domenii activitate după numărul de dosare: Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții - circa 116%; Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale - aproximativ 94%; Comerț cu amanuntul în magazine nespecializate - aproximativ 88%; Restaurante - 45%; Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului - 33%. Potrivit Danielei Colnicianu , Director Vânzări în cadrul RisCo , 2026 se conturează ca un an al alegerilor dificile pentru antreprenori, care vor trebui să prioritizeze strict obiectivele și să analizeze mult mai atent partenerii de business. Impactul politicilor bugetare și al creșterilor de taxe începe deja să se reflecte în modul de operare al firmelor, iar efectele pot ajunge și în piața muncii, atât prin ajustări de personal, cât și printr-un ritm mai precaut al angajărilor. [...]