Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, care prevede înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor, într-un context economic marcat de creștere redusă și presiuni pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit Digi24, proiectul a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor și urmează să fie adoptat de Guvern și trimis ulterior Parlamentului pentru dezbatere și vot.
Documentul indică venituri totale de aproximativ 391,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile estimate ajung la 527,4 miliarde de lei. Diferența reflectă un deficit bugetar semnificativ, estimat la 6,2% din PIB în metodologie cash, în timp ce deficitul calculat după metodologia europeană ESA este prognozat la 6% din PIB.
Guvernul estimează pentru 2026 o creștere economică de doar 1%, argumentând că măsurile de reducere a deficitului și inflația ridicată din prima parte a anului vor afecta puterea de cumpărare a populației.
Proiectul de buget prevede menținerea pensiilor din sistemul public și din sistemul special la nivelul lunii decembrie 2025, fără indexări în 2026.
În același timp, documentul stabilește:
Aceste măsuri fac parte din strategia de limitare a cheltuielilor publice și de stabilizare a finanțelor statului.
Conform proiectului de buget, cele mai mari alocări bugetare sunt destinate unor ministere cheie.
| Minister | Credite bugetare |
|---|---|
| Ministerul Muncii | 91,8 miliarde lei |
| Ministerul Educației | 64,7 miliarde lei |
| Ministerul Apărării | 49,3 miliarde lei |
| Ministerul Transporturilor | 42 miliarde lei |
| Ministerul Afacerilor Interne | 35,7 miliarde lei |
Alte alocări importante sunt prevăzute pentru Ministerul Agriculturii, Dezvoltării și Sănătății.
O parte semnificativă a veniturilor din TVA, aproximativ 27,7 miliarde de lei, va fi transferată către autoritățile locale pentru finanțarea serviciilor sociale, a transportului elevilor și a unor programe educaționale.
Veniturile din impozitul pe venit sunt distribuite astfel:
Ministerul Finanțelor estimează că datoria guvernamentală brută va ajunge la 61,8% din PIB la finalul anului 2026, în timp ce datoria netă ar urma să se situeze în jurul valorii de 51,5% din PIB, după scăderea activelor financiare lichide.
Potrivit calculelor din Coaliția de guvernare, proiectul bugetului ar putea fi adoptat de Guvern în ședința de joi și trimis imediat Parlamentului, unde vor urma amendamentele și dezbaterile în comisiile de specialitate.
Recomandate
Guvernul pregătește bugetul pentru 2026 cu obiectivul de a reduce deficitul și de a menține investițiile la un nivel ridicat , într-un context economic complicat marcat de presiunea datoriei publice și de nevoia reformării administrației, a transmis premierul Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook . Proiectul de buget a fost publicat de Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobat de Guvern până la finalul săptămânii, apoi trimis Parlamentului pentru adoptare. Potrivit premierului, bugetul este construit în jurul a cinci mari provocări economice care vor influența stabilitatea financiară a României în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar Prima prioritate este scăderea deficitului bugetar. Guvernul vizează reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde lei) . Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei , ceea ce presupune măsuri de limitare a cheltuielilor și prioritizarea programelor publice. Potrivit lui Ilie Bolojan, reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental, ci un efort al întregii economii , care presupune apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice. Investiții publice de peste 160 miliarde de lei În paralel cu reducerea deficitului, Executivul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Proiectul de buget prevede investiții de peste 160 de miliarde de lei , echivalentul a aproximativ 8% din PIB . România are în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în diverse faze de execuție. O parte importantă a acestora este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august 2026 , iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro , la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat. Presiunea dobânzilor la datoria publică O altă problemă majoră pentru buget este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi , echivalentul a aproape 12 miliarde de euro , adică aproximativ 3% din PIB . Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul estimat al construcției autostrăzii București–Pașcani . Reducerea cheltuielilor din sectorul public Pentru a crea spațiu bugetar, Guvernul propune și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public . Ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii. În același timp, bugetul pentru asistență socială rămâne la aproximativ 250 de miliarde de lei , autoritățile susținând că sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu va fi afectat. Obiectivul: o economie mai competitivă Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, dar și prin atragerea investițiilor private. Executivul consideră că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul dezvoltării economice în anii următori . [...]
Dobânzile la datoria publică vor costa România 60,8 miliarde de lei în 2026 , aproape dublu față de nivelul plătit în 2023, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro . Creșterea costurilor reflectă nivelul ridicat al împrumuturilor contractate de stat în ultimii ani și condițiile financiare mai stricte de pe piețele internaționale. La finalul lunii decembrie 2025, datoria guvernamentală a României a coborât ușor sub pragul de 60% din produsul intern brut, după ce depășise acest nivel în lunile octombrie și noiembrie. Conform datelor oficiale, îndatorarea statului era de 59,6% din PIB , structurată aproape egal între datoria internă și cea externă. Structura datoriei guvernamentale era următoarea: 29,8% din PIB – datorie internă 29,8% din PIB – datorie externă aproximativ 0,11% din PIB – datorii ale companiilor reclasificate în sectorul administrației publice Ministerul Finanțelor avertizează însă că nivelul datoriei ar putea continua să crească în următorii ani. Pe baza prognozelor actuale privind deficitul bugetar și evoluția economiei, instituția estimează că datoria guvernamentală brută ar putea ajunge la circa 61,8% din PIB până la finalul anului 2026 . Dacă sunt luate în calcul și activele financiare lichide ale statului, indicatorul datoriei guvernamentale nete ar urma să fie mai redus, situându-se în jurul 51,5% din PIB . Autoritățile consideră că fondurile europene, în special componenta de împrumut din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pot contribui la reducerea presiunii asupra finanțelor publice. Împrumuturile contractate prin mecanismele Uniunii Europene au, de regulă, costuri mai mici decât cele obținute direct de pe piețele financiare, ceea ce ar putea tempera pe termen mediu cheltuielile cu dobânzile și impactul asupra deficitului bugetar. În contextul actual, marcat de inflație ridicată și politici monetare restrictive, costul finanțării statului rămâne una dintre principalele presiuni asupra bugetului României. [...]
Bugetul României pentru 2026 prevede un deficit de 127,7 miliarde lei , echivalentul a 6,2% din PIB, în condițiile în care veniturile statului cresc după majorările de taxe introduse anul trecut, iar cheltuielile publice rămân la un nivel apropiat de cel din 2025. Potrivit Profit.ro , proiectul de buget pentru anul în curs indică un volum total al cheltuielilor de aproximativ 865 miliarde lei, reprezentând 42,3% din produsul intern brut, nivel similar cu cel din 2025, dar mai ridicat decât în 2024, când ponderea era de 41,2% din PIB. Creșterea veniturilor bugetare este explicată în principal prin efectul majorărilor de taxe introduse la mijlocul anului trecut. Astfel, statul estimează încasări totale de circa 738 miliarde lei, echivalentul a 36,1% din PIB. Comparativ, în 2025 veniturile bugetare au reprezentat 34,7% din PIB, iar în 2024 doar 32,6% din PIB, ceea ce indică o consolidare fiscală bazată în mare parte pe creșterea taxării. Principalii indicatori ai bugetului pentru 2026 Indicator Valoare Venituri totale 738 miliarde lei (36,1% din PIB) Cheltuieli totale 865 miliarde lei (42,3% din PIB) Deficit bugetar 127,7 miliarde lei (6,2% din PIB) Deficitul bugetar planificat pentru 2026 este mai mic decât în anii precedenți, dar rămâne ridicat. În 2025, deficitul a fost de 7,65% din PIB, echivalentul a 146 miliarde lei, iar în 2024 acesta a ajuns la 8,67% din PIB, aproximativ 152,7 miliarde lei. Autoritățile încearcă astfel o reducere graduală a dezechilibrului bugetar, însă fără diminuări semnificative ale cheltuielilor. Un element central al bugetului pentru acest an îl reprezintă investițiile publice, care ar urma să atingă un nivel record. Guvernul estimează alocări de 165,8 miliarde lei pentru investiții, adică peste 8% din PIB , cu aproximativ 27 miliarde lei mai mult decât în 2025. O parte importantă a acestor fonduri este legată de eforturile de a atrage cât mai multe resurse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care se încheie în august 2026. Pe lângă investițiile publice, bugetul include și o creștere a resurselor disponibile pentru administrațiile locale. Autoritățile locale ar urma să primească aproximativ 9 miliarde lei în plus prin transferuri de la bugetul de stat și prin sumele colectate din taxe și impozite locale. În plan politic, partidele din coaliția de guvernare și reprezentanții minorităților naționale au decis ca Ministerul Finanțelor să publice proiectul de buget cel târziu în cursul zilei următoare, urmând ca forma finală să fie adoptată în ședința de guvern și ulterior trimisă în Parlament pentru dezbatere și aprobare. [...]
România a înregistrat excedent bugetar în ianuarie 2026 , potrivit Profit.ro , marcând prima situație de acest tip din ultimii șapte ani, într-un context în care lipsa bugetului adoptat a limitat o parte din cheltuielile publice. Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un plus de 0,85 miliarde lei, adică 0,04% din PIB, în contrast cu deficitul de 11,01 miliarde lei din ianuarie 2025. Excedentul reflectă două tendințe simultane: creșterea veniturilor și comprimarea cheltuielilor. Veniturile totale au ajuns la 55,12 miliarde lei, cu 17,9% peste anul trecut, alimentate în principal de: avansul impozitului pe salarii și venit, susținut de distribuiri de dividende și eliminarea unor facilități fiscale; creșterea încasărilor din TVA după modificarea cotelor; majorarea contribuțiilor de asigurări prin extinderea bazei de impozitare; venituri nefiscale sporite, inclusiv din certificate de emisii. În paralel, cheltuielile totale au scăzut la 54,27 miliarde lei, minus 6% față de ianuarie 2025. Reducerile s-au concentrat pe: bunuri și servicii (-11,8%); cheltuieli de personal, pe fondul limitării sporurilor; investiții, diminuate cu aproximativ 30% în debutul anului; costuri cu dobânzile, în ușoară scădere. Cheltuielile sociale au crescut ușor, dar salariile și pensiile au rămas practic înghețate la nivelul stabilit anterior. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a susținut că rezultatul confirmă extinderea bazei de impozitare și disciplina financiară, dar a avertizat că datele de început de an trebuie interpretate prudent până la adoptarea bugetului pentru 2026, așteptată în prima parte a lunii martie. Contextul rămâne presat de angajamentele față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului sub 3% din PIB pe termen lung, după ce România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB. Excedentul din ianuarie indică un start mai favorabil, însă el este influențat și de amânarea unor cheltuieli, nu doar de o consolidare structurală. [...]
România a revenit pe piețele externe cu o emisiune de obligațiuni , mișcare prezentată ca un test de încredere după adoptarea unor reforme guvernamentale menite să reducă deficitul bugetar. Operațiunea a fost lansată miercuri, 25 februarie 2026, fiind prima ieșire la împrumut pe piețele internaționale din acest an, pe fondul unei percepții considerate „îmbunătățite” în rândul investitorilor. Conform informațiilor transmise de Bloomberg, România a venit către investitori cu mai multe tranșe: obligațiuni denominate în euro, cu scadențe în 2033 și 2044, și obligațiuni în dolari, cu scadență în 2036. O sursă din domeniu, citată anonim, a indicat și nivelurile de preț orientative: pentru obligațiunile în euro pe șapte ani, circa 250 de puncte de bază peste rata de referință mid-swap, iar pentru cele în euro pe zece ani, aproximativ 325 de puncte de bază peste mid-swap. Tranșa în dolari (scadență 2036) ar fi fost cotată la circa 210 puncte de bază peste obligațiunile americane cu maturitate similară. Ce înseamnă aceste „puncte de bază” pentru costul de finanțare În limbajul piețelor, „punctele de bază” arată cât de mult plătește în plus un emitent față de o rată de referință. Cu cât marja e mai mare, cu atât finanțarea e, în general, mai scumpă, pentru că investitorii cer o primă de risc mai ridicată. În cazul de față, România încearcă să profite de un moment în care interesul pieței ar fi mai bun decât la începutul anului, după adoptarea unor acte normative de reformă. Ce a invocat Guvernul ca semnal pentru investitori Articolul menționează că Guvernul a adoptat marți seara ordonanțe de urgență privind reforma administrației publice și relansarea economică, prezentate drept pași necesari pentru reducerea deficitului bugetar. În această logică, ieșirea la împrumut pe piețele externe vine imediat după aceste decizii, cu mesajul că România încearcă să își întărească disciplina fiscală și să stabilizeze finanțele publice. Planul de finanțare pe 2026: sume și surse Un proiect de Hotărâre de Guvern publicat la finalul lunii ianuarie 2026, care schițează dimensiunea finanțării necesare în 2026: necesar total anual: aproximativ 265–275 miliarde lei; ținta de deficit: între 6% și 6,4% din PIB; finanțare de pe piața internă: aproximativ 160–170 miliarde lei; finanțare de pe piața externă: aproximativ 21 miliarde euro. Pentru partea externă, Ministerul Finanțelor ar estima că 10 miliarde euro ar urma să vină din emisiuni de euroobligațiuni, iar restul din împrumuturi prin programe și mecanisme precum PNRR și SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private. Calendarul scadențelor: ce ajunge la maturitate în 2026 Un motiv pentru care România revine pe piețe ține și de refinanțarea datoriei care ajunge la scadență. În 2026, ar urma să ajungă la maturitate euroobligațiuni de aproximativ 3,25 miliarde euro, împărțite astfel: 750 milioane euro – 26 februarie 2026 1,56 miliarde euro – 27 septembrie 2026 940 milioane euro – 8 decembrie 2026 Acest calendar contează pentru investitori și pentru strategia de trezorerie a statului: o parte din împrumuturile noi pot fi folosite pentru a rostogoli datoria veche, pe lângă acoperirea deficitului curent. Sinteză rapidă România a ieșit la împrumut extern pentru prima dată în 2026, cu tranșe în euro (2033, 2044) și dolari (2036). Cotațiile menționate de surse indică marje de câteva sute de puncte de bază peste ratele de referință. Strategia anuală de finanțare vizează un necesar total de 265–275 miliarde lei și un deficit de 6%–6,4% din PIB. În 2026 ajung la scadență euroobligațiuni de circa 3,25 miliarde euro, ceea ce pune presiune pe refinanțare. [...]
Coaliția se reunește pentru reforme și bugetul pe 2026, pe fondul tensiunilor cu PSD , iar miza este adoptarea rapidă a pachetelor de măsuri și stabilirea alocărilor pentru cele zece luni rămase din an. Potrivit Știrile ProTV , liderii coaliției s-au întâlnit luni, 23 februarie 2026, de la ora 13.00, pentru a stabili calendarul ordonanțelor de urgență privind reforma administrației și relansarea economică, înaintea finalizării legii bugetului. Premierul Ilie Bolojan vrea ca pachetul pentru administrație și cel de relansare economică să fie adoptate în Executiv la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizelor ministeriale și a votului din Consiliul Economic și Social. Abia ulterior ar urma să fie închise discuțiile pe buget, care trebuie să reflecte noile priorități. PSD condiționează însă susținerea bugetului de adoptarea unui „pachet de solidaritate”, cu măsuri pentru: pensionari, mame aflate în concediu de maternitate, veterani și alte categorii vulnerabile. Social-democrații susțin că programul de relansare economică, lansat în septembrie 2025, a fost întârziat, iar disputele din coaliție privind controlul fondurilor riscă să afecteze singura reformă economică majoră asumată. Țintele bugetare anunțate de Ministerul Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a precizat că bugetul pe 2026 va fi construit pe baza execuției din 2025, unde majoritatea ministerelor au depășit un grad de realizare de 90%. Principalele coordonate anunțate sunt: deficit bugetar țintit spre 6%; creștere economică estimată la aproximativ 1%; PIB prognozat la 2.045 de miliarde; peste 10,7 miliarde de euro din PNRR pentru investiții, echivalentul a peste 52 de miliarde de lei; alte aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri de coeziune și agricultură. Guvernul mizează pe un „buget al relansării și al investițiilor”, însă consensul politic rămâne fragil. Întâlnirea anterioară dintre președintele Nicușor Dan și liderii coaliției a avut loc pe fondul amenințărilor PSD privind votul pe buget. Deznodământul negocierilor va arăta dacă pachetul de reforme și cel de solidaritate pot fi integrate într-o formulă acceptată de toate partidele sau dacă tensiunile vor continua în Parlament. [...]
