Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
ANAF a demarat controale la nivel național pe piața carburanților potrivit Mediafax , în contextul scumpirilor pe fondul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Instituția a anunțat joi, 19 martie 2026, că verificările vizează prevenirea și combaterea unor posibile practici de neconformare fiscală, pe fondul creșterii prețurilor la combustibili. În mod specific, inspectorii analizează situațiile în care costurile de achiziție sau de producție ar putea fi majorate artificial. „Acțiunile vizează întreg lanțul de distribuție, de la importatori și depozitari până la comercianții finali, cu scopul de a identifica operatorii economici care acționează pentru a-și crea avantaje fiscale în contextul actual, prin majorarea artificială a costurilor de achiziție/producție”, se arată în comunicatul de presă emis de instituție. ANAF precizează că, în cadrul controalelor, inspectorii vor urmări cazurile în care există suspiciuni de fraudă fiscală asociată unor practici care pot afecta funcționarea corectă a pieței. Dacă vor fi identificate nereguli care afectează concurența loială sau interesele consumatorilor, instituția spune că va sesiza autoritățile competente. În același comunicat, ANAF afirmă că obiectivul acțiunilor este creșterea conformării fiscale și menținerea unui mediu concurențial corect, ca premisă pentru stabilizarea pieței carburanților în această perioadă, și că monitorizarea va continua, urmând să fie aplicate măsuri împotriva celor care încalcă legislația. [...]
Datoria externă a României a crescut cu 2 miliarde de euro într-o singură lună , în ianuarie, pe fondul unei corecții bugetare aflate „nici măcar la jumătate”, potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile economistului-șef al BNR, Valentin Lazea . Într-o intervenție de joi, Lazea a avertizat că România se află în procedură de deficit excesiv și că, în locul asumării ajustărilor necesare, „populismul devine răspunsul preferat” într-un context în care „nimeni nu vrea să piardă absolut nimic”, deși există semnale de deteriorare a echilibrelor macroeconomice. „Populismul este în floare, ca și când nu s-ar vedea că e o criză economică mondială, ca și când s-ar fi uitat că România este în perioada de procedură de deficit excesiv și că n-am făcut nici măcar jumate din drumul de corecție bugetară pe care trebuie să-l facem și noi deja ne gândim să facem pași înapoi, și ca și când nu s-ar vedea că datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună. Atâta a crescut în ianuarie.” Economistul-șef al BNR a comparat ritmul actual al acumulării datoriei cu episoade istorice, amintind că România a intrat în dificultăți în perioada comunistă cu o datorie totală de 11 miliarde de dolari, în timp ce acum datoria externă crește cu 2 miliarde de euro pe lună, iar dezbaterea publică se concentrează pe protejarea intereselor individuale. Pe componenta datoriei guvernamentale, datele Ministerului Finanțelor citate de HotNews.ro arată că pragul de 60% din PIB a fost depășit din noiembrie 2025, când datoria a urcat la 1.121 miliarde lei, respectiv 60,2% din PIB (față de 60% în luna anterioară), pe baza PIB-ului comunicat de Institutul Național de Statistică la 6 ianuarie 2026. Conform legislației în vigoare care folosește metodologia UE, depășirea pragului obligă Guvernul să aplice măsuri pentru reducerea datoriei sub 60% din PIB, iar Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară limitează posibilitatea de a majora cheltuieli permanente, inclusiv cele cu pensiile și salariile din sectorul public, și prevede inițierea unor măsuri de înghețare a cheltuielilor totale cu asistența socială din sistemul public. În plus, regulamentele europene impun prezentarea unui plan fiscal multianual care să indice reducerea treptată a datoriei, controlul cheltuielilor și sustenabilitatea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor amintește pachetul de reducere a cheltuielilor asumat de Guvern în septembrie 2025 și susține că acesta va fi urmat de inițiative suplimentare, astfel încât datoria publică să coboare sub 60% din PIB începând cu 2031 și să rămână sub acest nivel până în 2041. [...]
Coaliția a convenit deblocarea votului pe buget , după un blocaj apărut miercuri seară în comisiile reunite de buget-finanțe, potrivit Biziday . Soluția anunțată după o ședință a liderilor coaliției la Palatul Parlamentului presupune includerea integrală în buget a pachetului social susținut de PSD, finanțarea urmând să fie asigurată prin amânarea plății unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță. Premierul Ilie Bolojan a prezentat compromisul ca pe o alegere între două opțiuni: majorarea deficitului bugetar pentru a acoperi amendamentele din Parlament sau reducerea altor cheltuieli. Guvernul a ales a doua variantă, prin tăierea cheltuielilor destinate achitării drepturilor obținute de magistrați, pentru a face loc în buget pachetului social. Mesajul a fost dublat de o linie roșie politică: după acest acord, „alte amendamente nu vor fi acceptate”, ceea ce indică o încercare de a limita noi negocieri care ar putea redeschide conflictul din coaliție. Din partea PSD, Sorin Grindeanu a spus că formațiunea este „satisfăcută” de rezultat și că a „impus pachetul de solidaritate în integralitate”, pe care l-a legat de sprijin pentru pensionari și copiii cu dizabilități. În același timp, liderul social-democrat a insistat asupra tensiunilor recurente din negocierile bugetare, susținând că propunerile PSD ajung să fie acceptate doar după confruntări și întârzieri, și a cerut o viteză mai mare de decizie în coaliție. El a indicat și că se așteaptă ca „schemele” propuse de miniștrii Economiei și Agriculturii, în legătură cu scumpirile la pompă, să fie acceptate, semn că discuțiile despre măsuri de compensare nu sunt închise. Pe fundal, președintele Nicușor Dan, aflat la Bruxelles, a făcut un apel public la compromis, argumentând că „cele patru partide pro-occidentale din România sunt condamnate să guverneze împreună”. Intervenția vine după o zi de negocieri fragmentate, cu întreruperi și momente tensionate, declanșate de un amendament PSD privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor, care a contribuit la suspendarea discuțiilor în comisii. Calendarul rămâne strâns: premierul a anunțat reluarea dezbaterilor la prânz, cu perspectiva ca în această seară să aibă loc discuții în plen, iar adoptarea bugetului să fie programată pentru vineri. Dincolo de deblocarea procedurală, compromisul arată costul politic al închiderii negocierii: pachetul social intră în buget, dar plata unor drepturi salariale stabilite de instanțe pentru magistrați este împinsă în timp, iar coaliția încearcă să evite o nouă rundă de amendamente care ar putea reaprinde disputa pe deficit și priorități de cheltuire. [...]
Amendamentul propus de PSD pentru majorarea ajutoarelor sociale destinate pensionarilor a fost respins în comisia de specialitate , deoarece nu a întrunit numărul necesar de voturi. Gabriela Horga, reprezentantă a PNL, a explicat că amendamentul a primit doar 23 de voturi „pentru”, fiind necesare 26 pentru a fi adoptat. Dispute și cereri de reluare a votului După votul din comisie, au apărut dispute legate de procedură. Conducerea comisiei analizează dacă abținerea membrilor AUR trebuie contabilizată ca voturi împotrivă sau ca neexprimate. În acest context, Daniel Zamfir de la PSD a solicitat reluarea votului, dar cererea sa a fost respinsă de Bogdan Huțucă. Critici vehemente au venit și din partea altor membri PSD, precum Marius Budăi. „Este clar că aceste sume au crescut și că presiunea pe buget a devenit din ce în ce mai mare. Am asigurat 1,7 miliarde pentru aceste plăți deja. Înțelegem nevoia și am acoperit din suma cerută 1,7 miliarde. În momentul în care extragem această sumă de 1,1 miliarde din buget, trebuie să punem banii la loc. Se adaugă la deficit. Ca atare, nu susținem amendamentul”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Contextul bugetar și impactul asupra Ministerului Muncii Amendamentul respins ar fi majorat bugetul Ministerului Muncii cu 1,1 miliarde de lei, fiind o sursă de tensiuni în coaliția de guvernare. În ultimele zile, AUR a sprijinit PSD în trecerea mai multor amendamente, însă nu a susținut modificările propuse pentru bugetul Ministerului Muncii, abținându-se de la vot. Lista voturilor a arătat astfel: 23 de voturi „pentru” din partea PSD, UDMR și PACE 1 abținere 8 membri AUR nu au votat 19 voturi „împotrivă” Perspective și decizii ulterioare Decizia finală cu privire la includerea amendamentului în buget va fi luată joi, în plenul Parlamentului, când vor fi votate toate amendamentele propuse de PSD în cadrul pachetului de solidaritate. În timpul dezbaterilor, Bogdan Huțucă a subliniat că nu va intra în detaliile măsurilor de sprijin, ci se va concentra pe aspectele bugetare. Ministrul Finanțelor a menționat că presiunea bugetară este deja semnificativă, cu sume alocate pentru asistența socială crescând considerabil în ultimii ani. În acest context, susținerea amendamentului ar fi adăugat la deficitul bugetar. Alte evoluții bugetare În paralel, Ministerul Sănătății a anunțat o creștere a bugetului pentru programele naționale de screening și prevenție cu 300 de milioane de lei, ajungând la 1,2 miliarde lei în 2026. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat importanța extinderii programelor de screening pentru diverse tipuri de cancer și a anunțat îmbunătățiri în screeningul neonatal. Aceste evoluții bugetare subliniază complexitatea negocierilor și priorităților în cadrul dezbaterilor parlamentare privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. [...]
Bugetul României pe 2026 intră în dezbaterea finală în Parlament , unde plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului urmează să discute proiectele înainte de votul decisiv programat pentru joi. Documentele, deja avizate în comisiile de specialitate, marchează ultima etapă legislativă pentru adoptarea bugetului de stat și a celui de asigurări sociale. Procesul parlamentar a inclus mai multe etape accelerate: depunerea amendamentelor, dezbateri în comisiile de specialitate și aprobarea bugetelor pentru fiecare ordonator principal de credite. În urma acestor discuții, proiectele au primit avize favorabile și au fost trimise în plen pentru dezbaterea finală. Unul dintre punctele evidențiate în bugetul pentru 2026 este creșterea alocărilor pentru sănătate, în special pentru prevenție. Ministrul Sănătății a anunțat majorarea bugetului destinat acestor programe la 1,2 miliarde de lei, față de 900 de milioane de lei în 2025, precum și extinderea programelor de screening pentru principalele tipuri de cancer și dezvoltarea screeningului neonatal. Principalele elemente discutate: dezbaterea finală în plenul reunit al Parlamentului votul final programat pentru joi creșteri de buget în domeniul sănătății, în special prevenție extinderea programelor de screening medical În paralel, Guvernul susține că bugetul pentru 2026 urmărește stabilizarea finanțelor publice și continuarea reformelor, inclusiv în contextul obiectivelor legate de deficitul bugetar. Adoptarea bugetului reprezintă un moment esențial pentru direcția economică a anului, iar votul din Parlament va confirma forma finală a alocărilor și priorităților asumate de Executiv. [...]
Prețurile serviciilor poștale din România s-au triplat în ultimii 10 ani , potrivit Termene.ro , iar coletele au depășit pentru prima dată volumul scrisorilor, semn al schimbărilor majore din economie și comportamentul consumatorilor. Creșterea tarifelor reflectă atât inflația acumulată în ultimul deceniu, cât și transformarea pieței, unde comerțul online a devenit principalul motor al cererii pentru servicii poștale. În acest context, volumul coletelor a crescut constant, în timp ce corespondența clasică a intrat pe un trend descendent. Schimbările majore din piața poștală: prețurile serviciilor au crescut de aproximativ trei ori în 10 ani coletele au depășit scrisorile ca volum, în premieră e-commerce-ul a devenit principalul generator de livrări serviciile tradiționale de corespondență sunt în declin Această evoluție marchează o schimbare structurală: serviciile poștale nu mai sunt dominate de scrisori, ci de livrări generate de comenzile online. Operatorii sunt astfel nevoiți să investească în logistică, livrare rapidă și infrastructură adaptată coletelor. În același timp, creșterea prețurilor poate pune presiune pe consumatori și pe companii, mai ales în contextul în care livrarea devine un cost tot mai important în lanțul comercial. Pe termen lung, tendința indică o reconfigurare a sectorului poștal, în care digitalizarea reduce rolul corespondenței clasice, iar livrările de produse devin activitatea centrală. [...]
Sorin Grindeanu critică dur bugetul și anunță amendamente de 1,1 miliarde lei , potrivit Mediafax , acuzând că actualul proiect favorizează „oamenii bogați” și ignoră categoriile vulnerabile. Liderul PSD a declarat că partidul nu acceptă un rol pasiv în coaliția de guvernare și a subliniat că social-democrații vor interveni pentru a modifica bugetul în Parlament. Acesta a calificat documentul drept „un buget de dreapta”, asociat cu viziunea premierului Ilie Bolojan, care nu ar reflecta suficient politicile sociale. Grindeanu a insistat că amendamentele nu sunt revendicări politice, ci măsuri destinate unor categorii considerate vulnerabile: pensionari familii cu copii persoane cu dizabilități angajați plătiți cu salariul minim agricultori și antreprenori români Potrivit liderului PSD, suma totală a amendamentelor pregătite este de aproximativ 1,1 miliarde lei și vizează completarea așa-numitului „pachet de solidaritate”, considerat prioritar de partid. Tensiunile din coaliție sunt amplificate și de nemulțumirile legate de procesul decizional. Grindeanu a acuzat existența unui „simulacru de dialog” în cadrul guvernării, sugerând că influența PSD nu este proporțională cu ponderea sa politică. Deși PSD a decis să susțină bugetul pe 2026, votul este condiționat de acceptarea unor amendamente, ceea ce indică negocieri tensionate între partenerii de guvernare. În paralel, din partea PNL au apărut reacții care pun sub semnul întrebării intențiile PSD, unele voci sugerând că amendamentele ar putea avea și un rol politic în destabilizarea executivului. Situația conturează o etapă delicată în coaliție, în care adoptarea bugetului depinde de compromisuri între viziuni economice diferite. [...]
OCDE avertizează că datoria României devine nesustenabilă fără reforme fiscale rapide potrivit Adevărul , care prezintă raportul recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ce indică dezechilibre majore: deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, datorie publică în urcare accelerată și inflație alimentată de politici fiscale expansioniste. În doar câțiva ani, datoria a crescut de la 45% la 63% din PIB, iar costurile de finanțare aproape s-au dublat, semnalând o deteriorare clară a stabilității fiscale. OCDE subliniază că problema nu este doar nivelul datoriei, ci ritmul creșterii, care, fără măsuri suplimentare după 2026, va deveni greu de controlat. Raportul identifică drept cauze principale politicile de majorare a salariilor și pensiilor fără acoperire economică și o structură fiscală ineficientă. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut puternic, inclusiv cu 18,5% în 2024, fără reforme care să lege veniturile de performanță. OCDE avertizează că aceste decizii au rigidizat bugetul și au redus spațiul de manevră al statului. Principalele probleme semnalate: deficit bugetar ridicat și persistent creșterea rapidă a datoriei publice colectare fiscală slabă și evaziune ridicată presiuni inflaționiste alimentate intern cheltuieli publice rigide, dominate de salarii În același timp, politica fiscală expansionistă a contracarat eforturile BNR de reducere a inflației, care a ajuns la 9,6% în ianuarie 2026. Eliminarea plafonărilor la energie și creșterile de taxe au amplificat presiunile asupra prețurilor, iar OCDE recomandă prudență în reducerea dobânzilor. Recomandările OCDE pentru stabilizare: lărgirea bazei de impozitare digitalizarea ANAF și controale bazate pe risc reformarea impozitării muncii pentru veniturile mici control strict al cheltuielilor salariale bugetare bazată pe performanță, nu pe decizii politice Riscurile sunt considerabile: România ar putea pierde fonduri europene, ar putea suferi o retrogradare a ratingului de țară și ar putea vedea costuri mai mari de împrumut. În plus, OCDE atrage atenția asupra schemelor de garantare a creditelor, unde rata creditelor neperformante a ajuns la 9% în 2025. Pe termen scurt, economia va încetini: creșterea PIB este estimată la doar 1% în 2026, urmând o revenire modestă în 2027. Inflația ar putea reveni în ținta BNR abia atunci. În acest context, consolidarea fiscală devine inevitabilă, estimările indicând necesitatea unui efort de ajustare de peste 4% din PIB pentru stabilizarea datoriei. În paralel, miza aderării la OCDE rămâne importantă: România ar putea intra în organizație chiar în 2026, dar raportul arată clar că acest obiectiv depinde de capacitatea statului de a corecta rapid dezechilibrele actuale. Variante de titlu: Raport OCDE despre România – deficitul și cheltuielile publice împi [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul României este „maximul posibil” în contextul actual , avertizând că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită din alte surse și că soluțiile populiste pot destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Digi24 , în contextul tensiunilor politice generate de dezbaterea bugetului de stat în Parlament. Premierul a explicat că actuala construcție bugetară a fost realizată într-un context economic diferit, înainte ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu să escaladeze. Potrivit acestuia, conflictul din regiune a adus efecte economice imediate, inclusiv presiuni asupra dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili, factori care pot alimenta inflația în perioada următoare. În același timp, guvernul se confruntă cu o presiune politică majoră din partea PSD, care solicită includerea în buget a unui pachet social estimat la 3,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor susține însă că poate acoperi doar aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce a deschis un conflict politic în interiorul coaliției. Principalele puncte ale disputei bugetare PSD solicită fonduri suplimentare pentru măsuri sociale. Guvernul afirmă că resursele bugetare sunt limitate. Există riscul ca amendamentele PSD să fie adoptate cu sprijinul AUR. Un asemenea scenariu ar putea genera prima criză politică majoră a actualului executiv. Bolojan a criticat propunerile care nu indică și sursele de finanțare, subliniind că orice majorare de cheltuieli trebuie compensată fie prin economii, fie prin venituri suplimentare la buget. În opinia sa, populismul fiscal ar duce inevitabil la împrumuturi mai mari și la destabilizarea finanțelor publice. Premierul a respins și ideea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru companii, afirmând că mediul de afaceri a avertizat că o astfel de măsură ar descuraja investițiile și dezvoltarea economică. În locul acesteia, coaliția ar fi decis majorarea salariului minim, pentru a compensa presiunea socială. Avertismentul privind cheltuielile publice Bolojan a mai declarat că, atunci când ministerelor li s-a cerut să identifice economii pentru a acoperi noi cheltuieli, aproape toate instituțiile au solicitat bani suplimentari, cu o singură excepție minoră. În acest context, premierul a reiterat că bugetul actual este deja întins la limită. În final, șeful guvernului a spus că stabilitatea bugetară depinde de responsabilitatea politică a partidelor și de capacitatea acestora de a evita promisiunile fără acoperire financiară, într-un context economic global deja tensionat. [...]
Poliția a constatat peste 1.100 de infracțiuni de evaziune fiscală în primele două luni din 2026, cu măsuri asigurătorii și prejudicii recuperate de peste 250 de milioane de lei, potrivit G4Media , care citează Agerpres și date ale Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Informațiile au fost prezentate sâmbătă, 14 martie 2026, într-o conferință de presă. Evaziune fiscală: dosare penale și sume recuperate IGPR indică faptul că, în intervalul ianuarie–februarie 2026, au fost înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale , dintre care 591 întocmite din oficiu. Tot în această perioadă, polițiștii au derulat 13 operațiuni de amploare pentru administrarea probelor în dosare penale, în cadrul cărora au fost puse în aplicare 164 de mandate de percheziție domiciliară. „În domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, în primele două luni ale anului au fost sesizate peste 1.100 de infracţiuni, înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale, dintre care 591 din oficiu, valoarea măsurilor asigurătorii şi a prejudiciilor recuperate fiind de peste 250 de milioane de lei, în creştere cu 192% faţă de primele două luni din anul 2025, dintre care peste 51 de milioane de lei sume recuperate efectiv (…), valoare cu peste 70% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2025”, a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IGPR, Aurel Dobre. Datele citate separă „măsurile asigurătorii” (sechestre și alte indisponibilizări dispuse pentru a garanta recuperarea) de „sumele recuperate efectiv”, menționate la peste 51 de milioane de lei în primele două luni din 2026. Comparații cu 2025 și acțiuni pe contrabandă Pentru anul 2025, IGPR arată că au fost sesizate aproximativ 7.300 de infracțiuni , iar valoarea măsurilor asigurătorii și a prejudiciilor recuperate a depășit un miliard de lei, în creștere cu 74% față de 2024. Din această sumă, peste 354 de milioane de lei ar fi fost recuperate efectiv, nivel cu 139% mai mare decât în 2024, potrivit aceleiași surse. Pe linia combaterii contrabandei, în primele două luni din 2026 au fost descoperite peste 2,1 milioane de țigarete și peste 360 de kilograme de tutun . Polițiștii au înregistrat aproximativ 60 de dosare penale (cu 80 de persoane cercetate) și au aplicat circa 180 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 1,7 milioane de lei. Macrocriminalitate economico-financiară: percheziții, rețineri și sechestre În zona macrocriminalității economico-financiare, IGPR raportează că pe parcursul anului 2025 au fost desfășurate 100 de acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 726 de persoane cercetate . În acest cadru, au fost puse în executare 842 de mandate de percheziție domiciliară și 482 de mandate de aducere , iar măsurile preventive au inclus 163 de rețineri și 82 de arestări (dintre care șapte la domiciliu), plus control judiciar pentru 117 persoane. Directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Cătălin Șerban, a precizat că în 2025 au fost puse în executare 323 de ordonanțe de instituire a sechestrului , fiind instituite măsuri asigurătorii de 333 de milioane de lei . Totodată, au fost indisponibilizate peste 50 de milioane de țigarete și 22 de tone de tutun, iar autoritățile au anunțat destructurarea a 33 de grupuri infracționale organizate, formate din 258 de persoane. Pentru primele două luni din 2026, pe aceeași linie, au fost desfășurate 14 acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 65 de persoane cercetate, cu 122 de mandate de percheziție și 55 de mandate de aducere. În urma acțiunilor, 18 persoane au fost reținute, 14 arestate, iar față de opt persoane s-a dispus control judiciar; au fost emise 38 de ordonanțe de sechestru, cu măsuri asigurătorii de peste 10 milioane de lei, și a fost identificată inclusiv o fabrică clandestină de țigarete. [...]
Salariile reale scad pentru a șaptea lună consecutiv în România, în contextul unei inflații ridicate și al încetinirii creșterii economice, potrivit Profit.ro . Datele arată că majorările nominale de salarii nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a angajaților continuă să se deterioreze la începutul anului 2026. Salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei , în creștere cu 3,6% față de aceeași lună din 2025, când era de 5.328 lei. Ritmul de creștere încetinește însă constant, după ce în decembrie avansul anual fusese de 4,8%, iar în lunile anterioare se situa în jurul a 4%. În paralel, inflația anuală de aproximativ 9,6% a erodat câștigurile reale, ceea ce a dus la o scădere de 5,5% a salariilor în termeni reali . Aceasta este a șaptea lună consecutivă de contracție a salariilor reale, cea mai lungă perioadă de declin după criza economică din 2010–2011. Presiunea asupra veniturilor este alimentată de mai mulți factori: creșterea accelerată a prețurilor la energie, majorarea taxelor pe consum și evoluția economică modestă din ultimii ani. Economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 , cu episoade de recesiune tehnică în prima jumătate din 2024 și în a doua parte a anului 2025. Scăderi în sectorul bugetar În sectorul public, situația este și mai vizibilă, după ce salariile au fost înghețate pentru al doilea an consecutiv în 2026, ca măsură de control al deficitului bugetar. Principalele evoluții: Administrație publică și apărare – 6.816 lei, scădere nominală de 4,8% și peste 13% în termeni reali Învățământ – 5.699 lei, minus 3,6% nominal și circa 12,1% real Sănătate – 5.433 lei, stagnare nominală, dar minus 8,8% real Aceste scăderi vin după creșteri consistente ale salariilor bugetarilor în 2023 și 2024, când majorările au fost de două cifre. Evoluții diferite în sectorul privat În mediul privat, salariile au continuat să crească nominal în majoritatea sectoarelor, însă în multe cazuri inflația a anulat mare parte din aceste majorări. Sector Salariu mediu net Evoluție nominală Evoluție reală Industria prelucrătoare 5.028 lei +5,1% -4,1% Construcții 4.817 lei +7,9% -1,6% Comerț 5.071 lei +5,4% -3,9% Transporturi 5.497 lei +3,2% -5,9% Ospitalitate 3.592 lei +7,8% -1,7% Există însă și domenii în care salariile au depășit ritmul inflației. Activitățile profesionale – precum consultanța, contabilitatea sau ingineria – au înregistrat o creștere de 9,9% , până la 7.384 lei. În IT, salariul mediu net a ajuns la 11.077 lei , însă chiar și aici creșterea nominală de 4,2% nu a compensat inflația, rezultând o scădere reală de aproximativ 5%. În ansamblu, datele indică o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației, în condițiile în care scumpirile depășesc majorările salariale, iar economia avansează mult sub potențial. [...]
Inflația anuală din România a rămas peste 9% pentru a șaptea lună consecutivă , ajungând la 9,31% în februarie 2026 față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de HotNews . Evoluția ridicată a prețurilor vine într-un context economic complicat, în care tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu riscă să alimenteze noi scumpiri. Potrivit datelor oficiale, serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț , de 11,37% într-un an. În aceeași perioadă, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 9,41%, iar cele ale alimentelor cu 7,89%. Scumpiri semnificative la alimente În sectorul alimentar, mai multe produse au înregistrat creșteri importante de preț: Produs Creștere anuală Cafea +25,82% Fructe proaspete +16,12% Ouă +14,33% Produse din zahăr și miere +13,55% Carne de bovine +11,79% Pâine +10,12% Au existat și câteva ieftiniri: cartofii s-au ieftinit cu 11,82%, iar făina cu 2,29%. Serviciile și energia trag inflația în sus În zona serviciilor, unele dintre cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la: bilete CFR – +24,40%; apă, canal și salubritate – +17,21%; servicii de igienă și cosmetică – +15,94%; reparații auto – +14,90%. În același timp, energia electrică s-a scumpit cu aproape 57% , după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, devenind una dintre principalele surse de presiune asupra inflației. Războiul din Orientul Mijlociu complică prognozele Banca Națională a României estima anterior o inflație de aproximativ 3,9% la finalul anului 2026, însă conflictul din Orientul Mijlociu ar putea schimba radical această prognoză. Economistul-șef al BRD, Florian Libocor , estimează că războiul din Iran ar putea adăuga între 0,4 și 3 puncte procentuale la inflație , în funcție de evoluția prețurilor energiei. Principalele scenarii analizate sunt: scenariu moderat: petrolul crește cu 10–15%, gazele cu 15–20%, iar inflația ar urca cu aproximativ 0,4–0,6 puncte procentuale; tensiuni prelungite: petrolul ar putea crește cu până la 35%, iar gazele cu 50%, ceea ce ar adăuga până la 1,4 puncte procentuale la inflație; escaladare severă: petrolul ar putea urca cu până la 85%, caz în care inflația ar crește cu 2–3 puncte procentuale. În acest context, unele bănci estimează că inflația medie din 2026 ar putea ajunge la aproximativ 7,6% , peste nivelul de 6,5% prevăzut în proiectul de buget. [...]