Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Eugen Rădulescu, consilier la Banca Națională a României, a criticat măsurile de reducere a cheltuielilor administrative cu 10% , considerându-le insuficiente, potrivit Digi24 . El a subliniat că problema majoră este lipsa modernizării și că România rămâne blocată în structura administrativă din anii '60. Rădulescu a explicat că măsurile actuale sunt doar soluții temporare și că nu abordează problema fundamentală a cheltuielilor bugetare mari. El a evidențiat risipa colosală generată de existența a 41 de județe și 3.200 de localități, sugerând că reorganizarea administrativ-teritorială este esențială. Cu toate acestea, oficialul a menționat că subiectul pare „înmormântat” și că nu există mișcări concrete în această direcție. În ceea ce privește reforma administrativă, Rădulescu a afirmat că nu este sigur că ar necesita modificarea Constituției, subliniind că numărul județelor nu este specificat constituțional. Deși șansele unei astfel de reforme sunt scăzute, el a subliniat importanța și necesitatea acesteia pentru modernizarea României. [...]
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, va solicita statelor G7 și altor economii cheie să accelereze eforturile de reducere a dependenței de China pentru mineralele esențiale , în contextul unei întâlniri internaționale ce va avea loc luni, 15 ianuarie 2026, la Washington, informează Reuters . Întâlnirea debutează duminică seară cu o cină de lucru și reunește miniștri de finanțe sau membri ai cabinetului din țările G7, Uniunea Europeană, Australia, India, Coreea de Sud și Mexic – un grup care cumulează 60% din cererea globală de minerale critice. În centrul agendei se află preocupările privind dominația Chinei în lanțurile de aprovizionare cu minerale esențiale, utilizate în tehnologia militară, semiconductori, baterii și energie regenerabilă. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, China controlează între 47% și 87% din procesarea globală de cupru, litiu, cobalt, grafit și pământuri rare. Scott Bessent a insistat pentru organizarea acestei reuniuni încă din iunie 2025, după ce a prezentat un raport pe tema mineralelor rare la summitul liderilor G7 din Canada. Deși atunci s-a convenit un plan de acțiune pentru diversificarea surselor și întărirea lanțurilor de aprovizionare, Bessent s-a declarat nemulțumit de ritmul lent al implementării. Oficialii americani susțin că doar Japonia a reacționat prompt, învățând lecția blocadei impuse de China în 2010. Oficialul american a subliniat că SUA sunt pregătite să coopereze „cu cei care simt aceeași urgență” și să împărtășească experiența proprie. Administrația Trump promovează acorduri cu parteneri strategici precum Australia și Ucraina, pentru a stimula producția internă. Acordul semnat cu Australia în octombrie 2025 prevede o investiție de 8,5 miliarde de dolari într-un lanț de aprovizionare alternativ, inclusiv o rezervă strategică de pământuri rare și litiu. China a început recent să limiteze exporturile de pământuri rare și magneți speciali către companii japoneze și a interzis livrările de produse cu dublă utilizare către armata Japoniei , însă oficialii americani spun că întâlnirea de la Washington fusese planificată înaintea acestor evoluții. Deși nu este așteptat un anunț comun concret, SUA intenționează să emită o declarație oficială la finalul discuțiilor. Bessent și administrația americană consideră că dependența de China în sectorul mineralelor critice este o vulnerabilitate majoră, iar lipsa de acțiune rapidă din partea aliaților riscă să lase economiile dezvoltate în fața unui risc strategic major în anii următori. [...]
Valoarea aurului a crescut de peste 13 ori în ultimii 21 de ani, devenind unul dintre cele mai profitabile plasamente accesibile publicului larg , potrivit unei analize realizate de redacția noastră pe baza datelor oficiale publicate de Banca Națională a României. Dacă în ianuarie 2005 prețul unui gram de aur era în jur de 40–50 de lei, la data de 9 ianuarie 2026 acesta a atins un nou maxim istoric: 627,89 lei/gram . Această evoluție înseamnă un randament cuprins între +1.156% și +1.470% , echivalentul unei multiplicări de peste 13 ori a sumei investite, în funcție de momentul exact al achiziției. Practic, cine a cumpărat aur în urmă cu două decenii și a păstrat investiția, ar fi obținut următoarele rezultate: Sumă investită în 2005 Valoare estimativă în 2026 Randament aproximativ 5.000 lei ~70.000 lei +1.300% 10.000 lei ~140.000 lei +1.300% 50.000 lei ~700.000 lei +1.300% În paralel, leul s-a depreciat față de euro în aceeași perioadă într-un ritm semnificativ mai lent: cursul valutar a trecut de la aproximativ 3,8 lei/euro în 2005 la 5,08 lei/euro în 2026, ceea ce reprezintă un avans de +33,7% . Diferența de randament este uriașă, iar aurul se dovedește a fi nu doar o formă de conservare a valorii, ci și o investiție remarcabilă în sine. Creșterea prețului aurului a fost determinată de o serie de factori globali, printre care inflația persistentă, crizele financiare succesive, incertitudinile geopolitice și scăderea încrederii în monedele fiat. În plus, dobânzile reale negative și achizițiile masive de aur realizate de băncile centrale au susținut cotațiile pe termen lung. Această analiză nu este un îndemn la speculație, ci o invitație la reflecție: Ce am fi făcut altfel dacă am fi privit banii dintr-o perspectivă pe termen lung? Cât valorează astăzi o decizie aparent banală luată în urmă cu 20 de ani? [...]
Creșterile de taxe și impozite locale aplicate începând cu 2026 au fost motivate de Guvern prin presiuni bugetare și angajamente asumate prin PNRR și s-au concretizat în scumpiri substanțiale în toate marile orașe din țară, potrivit unui comunicat oficial, citat de Digi24 . Conform Guvernului, modificările au vizat o aliniere la media europeană a veniturilor din impozitarea proprietății, România având anterior o pondere de doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media UE. Executivul estimează că aceste măsuri vor aduce 3,7 miliarde lei în plus la bugetele locale în anul 2026, însă recunoaște că procesul de implementare a fost grăbit și imperfect, generând probleme administrative și nemulțumiri generalizate. Decizia de reformare a sistemului de impozitare a fost asumată încă din perioada 2021–2022, dar a fost amânată repetat de diverse guvernări. Codul Fiscal modificat în decembrie 2025 a impus actualizarea valorii impozabile a clădirilor și a terenurilor, dar și schimbarea modului de calcul al impozitelor auto, în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică. În București, de exemplu, pentru o locuință obișnuită, valoarea impozabilă pe metru pătrat a crescut de la 1.492 lei la 2.677 lei, ceea ce a dus la majorări de peste 70% ale sumelor de plată, conform unei analize realizate de Știrile Pro TV . Impactul asupra populației variază în funcție de oraș și de deciziile luate la nivel local. În Cluj-Napoca și Iași, autoritățile au susținut că nu au majorat cotele de impozitare, ci doar au aplicat valorile minime prevăzute în Codul Fiscal. În schimb, în orașe precum Vaslui sau Zalău, scumpirile au fost semnificative, unele ajungând la peste 90% pentru anumite tipuri de imobile. În Vaslui, de exemplu, pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice, impozitul a crescut cu 90%, potrivit Antena 3 CNN . Modificările au vizat nu doar clădirile, ci și terenurile și autoturismele. În tabelul de mai jos sunt prezentate, pe scurt, principalele creșteri pentru cele mai populare bunuri impozabile: Tip impozit 2025 (lei) 2026 (lei) Diferență (%) Locuință din beton, 55 mp 300–350 500–550 +60% până la +80% Teren arabil intravilan (zona A) 42/ha 75/ha +78% Autoturism Euro 6, 1 litru 41 82 +100% Autoturism Euro 3, 1.6 litri 129 312 +142% Autoturism electric 0 40–100 +100% În ciuda argumentelor tehnice și a obligațiilor asumate prin PNRR, multe dintre administrațiile locale au fost luate prin surprindere de ritmul rapid al implementării. Unele platforme informatice, cum este ghișeul.ro, nu au fost pregătite să proceseze noile calcule, ceea ce a generat erori și confuzii în rândul contribuabililor. În plus, într-o serie de localități, contribuabilii vulnerabili – cum ar fi persoanele cu dizabilități – au pierdut reducerile de care beneficiau, măsură percepută de mulți ca fiind inechitabilă. O categorie de contribuabili afectată direct sunt șoferii. Impozitul auto nu mai ține cont doar de capacitatea cilindrică, ci și de norma de poluare. Astfel, autovehiculele cu norme Euro 4 sau mai vechi sunt penalizate suplimentar, în spiritul principiului „poluatorul plătește”. În unele cazuri, diferențele sunt semnificative: o mașină Euro 3 cu motor de 1,6 litri are un impozit majorat de la 129 lei la peste 300 lei. Pentru mașinile electrice, anterior scutite, s-a introdus un impozit de 40–100 lei pe an. Guvernul susține că toate aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar, dar recunoaște că aplicarea a fost dificilă. Deși Executivul a argumentat că banii colectați rămân la bugetele locale, multe administrații nu au avut timp să se adapteze. Reforma a fost realizată cu întârziere, în condiții de presiune externă și internă, și riscă să se transforme într-un caz de reformă necesară, dar aplicată prost. [...]
Aproape un milion de tineri din Marea Britanie sunt șomeri, iar Generația Z este considerată nepregătită pentru muncă , potrivit unui raport al Office for National Statistics (ONS), citat de News.ro . Datele arată că între 16 și 24 de ani, mulți tineri nu sunt angajați, nu urmează studii și nu participă la programe de formare profesională. Guvernul britanic a inițiat o analiză independentă a fenomenului NEET, coordonată de fostul ministru al sănătății, Alan Milburn. Un aspect îngrijorător este că aproape 600.000 dintre acești tineri nu caută activ un loc de muncă. Obstacolele principale sunt reducerea locurilor de muncă entry-level din cauza inteligenței artificiale și concurența crescută pentru joburi. Conform Institute for Student Employers , anul trecut au fost depuse peste 1,2 milioane de aplicații pentru doar 17.000 de posturi destinate absolvenților, în timp ce numărul posturilor vacante a scăzut cu aproape 10%. Această situație a dus la un raport de 2,5 persoane șomere pentru fiecare loc de muncă disponibil, față de 1,8 în anul precedent. Experții și angajatorii subliniază că mulți tineri nu sunt suficient de bine pregătiți pentru piața muncii. Lipsa experienței profesionale și neconcordanța dintre educația școlară și cerințele pieței sunt probleme structurale. Pandemia a accentuat aceste deficiențe, afectând dezvoltarea socială a Generației Z. Organizația Shaw Trust evidențiază că izolarea și învățarea online au creat un deficit de socializare și competențe esențiale pentru muncă, cum ar fi lucrul în echipă și comunicarea. Dispariția joburilor de weekend și a altor activități ocazionale a redus oportunitățile de a dobândi experiență practică. Companii mari, precum KPMG și PwC, au observat dificultăți în rândul tinerilor angajați legate de eticheta profesională și colaborare. Aceste firme au introdus programe de formare pentru a îmbunătăți abilitățile soft ale noilor absolvenți. Experții recomandă tinerilor să adopte metode mai directe de căutare a unui loc de muncă, cum ar fi prezentarea personală cu CV-ul la potențiali angajatori, în special în afaceri locale, unde interacțiunea față în față poate fi mai eficientă decât aplicațiile online. [...]
Consultantul economic Andrei Caramitru atrage atenția asupra sustenabilității financiare a localităților din România , nu asupra noilor taxe pe proprietate, care au fost introduse ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit Digi24 , Caramitru a subliniat că 70% dintre localitățile din țară nu sunt sustenabile financiar, taxele colectate nefiind suficiente nici măcar pentru a acoperi salariile angajaților locali. În cadrul emisiunii „În Fața Ta”, Caramitru a explicat că măsura de majorare a taxelor pe proprietate era prevăzută de mai mult timp și trebuia implementată, dar problema reală rezidă în structura fiscală a statului. El a comparat două modele fiscale: cel anglo-saxon, cu taxe mari pe proprietate și mici pe muncă, și cel germano-francez, cu taxe mari pe muncă și mici pe proprietate. România nu se încadrează complet în niciunul dintre aceste modele, ceea ce duce la o lipsă de coerență fiscală. Caramitru a mai criticat taxele mari pe muncă, în special pe salariile mici, care sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, contribuind la emigrarea masivă și la lipsa de activitate economică în zonele mai sărace. De asemenea, el a evidențiat subfinanțarea sistemelor de sănătate și pensii, în ciuda contribuțiilor mari. Consultantul economic a menționat că, la nivel central, 85% din taxe sunt alocate salariilor și pensiilor, lăsând doar 15% pentru alte cheltuieli, ceea ce explică dependența de fondurile europene pentru proiecte de infrastructură. La nivel local, multe localități mici nu reușesc să-și acopere cheltuielile din taxele colectate, depinzând de transferuri de la bugetul central. Caramitru a concluzionat că frustrarea socială este cauzată de incapacitatea sistemului de a se adapta la nevoile reale și de lipsa de acțiune în fața problemelor evidente. El a avertizat că, fără o regândire a sistemului fiscal și administrativ, România riscă să rămână blocată într-o stare de ineficiență și insatisfacție publică. [...]
Pentru prima dată în ultimii ani, România a început noul an fără un buget aprobat , informează Euronews.ro . Negocierile politice pentru stabilirea alocărilor bugetare urmează să înceapă abia săptămâna viitoare, în condițiile în care neadoptarea bugetului la timp riscă să blocheze proiecte, investiții și cheltuieli esențiale în primele luni din 2026. Situația este cu atât mai delicată cu cât anul 2026 a debutat într-un climat economic incert, cu presiuni legate de deficitul bugetar, măsuri fiscale noi și un grad crescut de nemulțumire în rândul mediului privat și al administrațiilor locale, care nu cunosc încă ce resurse vor avea la dispoziție. În lipsa unei legi a bugetului, statul funcționează prin prelungirea bugetului anterior, dar această soluție este temporară și afectează capacitatea de planificare. Potrivit procedurii, Guvernul ar fi trebuit să trimită Parlamentului proiectul de buget cel târziu până la finalul anului 2025. Amânarea a fost justificată prin nevoia unor noi calcule în urma modificărilor fiscale și a proiecțiilor economice revizuite. Surse politice vorbesc însă despre tensiuni în coaliția de guvernare în ceea ce privește prioritățile de finanțare pentru 2026. Principalele puncte de fricțiune vizează: Alocările pentru pensii și salarii în sectorul bugetar; Bugetul destinat investițiilor în infrastructură; Sumele alocate autorităților locale; Fondurile pentru sănătate și educație; Contribuția la PNRR și proiectele europene în curs. Lipsa unui buget în vigoare la început de an afectează predictibilitatea economică și poate influența negativ ratingul de țară și încrederea investitorilor. Mai mult, întârzierea pune presiune pe instituțiile care au nevoie de fonduri pentru a derula contracte, licitații sau proiecte multianuale. Este de așteptat ca dezbaterile să fie accelerate în a doua jumătate a lunii ianuarie, pentru ca legea bugetului pe 2026 să poată fi adoptată până cel târziu în luna februarie. [...]
Fostul președinte Traian Băsescu susține că majorările de taxe adoptate recent nu erau necesare și că principala soluție pentru reducerea deficitului bugetar era scăderea cheltuielilor publice , în special în zonele care au generat dezechilibrele – salariile, pensiile și sporurile bugetarilor. Într-o declarație citată de Știrile Pro TV , Băsescu afirmă că actuala strategie fiscală a afectat nejustificat populația și mediul privat. Băsescu compară situația actuală cu criza din 2010, menționând că, deși nu i-a făcut plăcere să ia măsuri atunci, a fost vizată „zona care a generat deficitul” , nu întreaga economie. Criticile sale vizează guvernul actual, acuzat că a aplicat o creștere generalizată a fiscalității fără a reduce în paralel cheltuielile publice excesive. „Sunt 17 taxe și accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe. Nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea”, a declarat fostul președinte. El a dat ca exemplu impactul asupra pensionarilor cu venituri modeste, care se confruntă cu taxe pe locuințe, autoturisme și dividende crescute, ceea ce afectează direct traiul de zi cu zi. Băsescu subliniază trei idei centrale: Populația și sectorul privat nu sunt responsabili pentru deficit , deci nu ar fi trebuit penalizați; Creșterea cheltuielilor publice este cauza principală a dezechilibrului bugetar, în special prin salarii și sporuri; Tăierile bugetare punctuale ar fi fost mai echitabile decât o fiscalitate generalizată. Fostul șef al statului consideră că fondurile din rezerva bugetară au fost utilizate greșit pentru a susține sporuri și salarii în sectorul public, în scop electoral, și că ajustările necesare ar fi trebuit să fie aplicate exclusiv acolo. „De ce pui toată economia, tot sectorul privat, să fie părtaș la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit?”, întreabă retoric Băsescu. El atrage atenția că măsurile ar fi putut fi implementate gradual, fără a împinge populația în dificultate, și reiterează că experiența sa din perioada de criză îi oferă o perspectivă validă asupra politicilor fiscale eficiente. [...]
Conform ObservatorNews , economia României a înregistrat o creștere de 1,5% în termeni reali în primele nouă luni ale anului 2025 , peste estimările anterioare ale Institutului Național de Statistică (INS). Deși trimestrul al III-lea a consemnat o contracție ușoară de 0,2% față de trimestrul precedent, datele revizuite indică o accelerare a activității în sectoare esențiale, care au compensat încetinirea generală. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul României a ajuns la 1.416 miliarde de lei (ajustat sezonier) , în creștere cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2024. Față de estimarea provizorie anterioară, INS a revizuit în sus contribuțiile mai multor sectoare, semnalând o reziliență economică mai mare decât se anticipa . Ce sectoare au depășit așteptările: Agricultură , silvicultură și pescuit : contribuție revizuită de la +0,5% la +0,6%, cu o activitate constantă la 109,2% din nivelul anterior; Construcții : contribuție constantă (+0,8%), dar cu o ușoară creștere a volumului activității; Comerț, transport, hoteluri și restaurante : contribuția a crescut de la +0,1% la +0,2%, cu o creștere semnificativă a activității (+0,5 puncte procentuale); Industria : volum al activității în ușoară creștere (+0,1 pp), dar cu o contribuție constantă la PIB (+0,2%). Evoluția cererii interne: Pe partea de utilizare a PIB, cea mai semnificativă îmbunătățire a fost înregistrată de consumul final al populației , care a crescut cu 0,6 puncte procentuale față de estimarea anterioară, ducând contribuția sa de la +0,1% la +0,5%. De asemenea, cheltuielile individuale ale administrației publice au fost majorate, în timp ce formarea brută de capital fix , adică investițiile, a fost revizuită negativ, cu o contribuție redusă de la +2,7% la +1,6%. Un aspect notabil este scăderea abruptă a consumului colectiv al administrațiilor publice , a cărui contribuție la PIB a trecut în negativ (-0,4%), pe fondul reducerii volumului cu 7,1 puncte procentuale. Concluzii În ansamblu, deși economia a dat semne de stagnare în trimestrul al treilea, performanțele unor sectoare cheie și revizuirea în sus a consumului privat indică un grad crescut de adaptabilitate în fața provocărilor macroeconomice . Agricultura și construcțiile continuă să fie motoare importante, în timp ce revenirea consumului sugerează o încredere sporită a populației. Totuși, scăderea investițiilor rămâne un semnal de avertizare privind dinamica economică din 2026. [...]
Potrivit Ziare.com , China a continuat să achiziționeze aur pentru a 14-a lună la rând , chiar dacă prețul metalului a atins în decembrie 2025 un nivel record, de peste 4.500 de dolari uncia , cel mai mare din istorie. În decembrie, Banca Populară Chineză a adăugat 30.000 de uncii troy la rezervele sale, ridicând totalul acumulat din noiembrie 2024 la 1,35 milioane de uncii (aproximativ 42 de tone). În ciuda volatilității de la finalul anului trecut, aurul a avut cea mai bună performanță anuală din 1979 , stimulată în special de achizițiile băncilor centrale și de incertitudinile geopolitice și financiare internaționale. Această acumulare continuă de aur are loc pe fondul unui val de retrageri din obligațiunile suverane și monedele majore , pe care unele țări le înlocuiesc cu active percepute drept mai sigure. În plus, măsurile protecționiste impuse de fostul președinte Donald Trump în aprilie 2025 , care au afectat peste 180 de țări, au amplificat presiunea economică globală, determinând state precum China să-și întărească rezervele strategice. În paralel, Rusia a devenit principalul furnizor de aur al Chinei , cu un record de 961 milioane de dolari în noiembrie 2025 și 930 de milioane în octombrie, ceea ce sugerează o axă economică tot mai consolidată între cele două state . Estimările Goldman Sachs indică achiziții mult mai mari decât cele raportate oficial de Beijing, fapt ce alimentează speculațiile privind o strategie de dedolarizare tăcută , prin creșterea rezervelor alternative. La finalul lunii decembrie 2025, rezervele oficiale de aur ale Chinei au ajuns la 74,15 milioane de uncii troy , cu o valoare estimată la 319,45 miliarde de dolari. Conform Consiliului Mondial al Aurului , băncile centrale au menținut un ritm alert de achiziții spre finalul anului trecut, echivalând cu aproape tot ce se acumulase în primele opt luni ale lui 2025. Acest comportament sugerează că aurul rămâne un pilon esențial de stabilitate într-un peisaj financiar dominat de incertitudine. Pe măsură ce 2026 avansează, analiza pieței arată că acest trend nu va încetini , iar politicile fiscale incerte ale marilor economii vor alimenta în continuare cererea de aur, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al presiunilor asupra dolarului. China pare decisă să își consolideze poziția globală nu doar prin tehnologie și industrie, ci și printr-o strategie financiară discretă, dar de impact , în care aurul joacă un rol central. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat în ultimele luni peste 25.000 de posturi ocupate în sistemul public , dintre care aproape 18.000 provin din Educație – sector considerat prioritar în discursul politic. Informațiile sunt publicate de Profit.ro , care analizează datele recente privind personalul bugetar. Potrivit sursei, deși intenția declarată a fost reducerea cheltuielilor administrative, unele instituții au înregistrat chiar creșteri de personal în mandatul Bolojan. Tăieri masive în Educație, creșteri în instituții centrale Cea mai mare lovitură o primește sistemul de învățământ, care pierde 17.920 de posturi ocupate , în condițiile în care este cel mai mare angajator public, cu 366.279 de salariați la finalul lunii noiembrie 2025. O parte semnificativă a acestor posturi eliminate erau ocupate de suplinitori. Alte sectoare afectate: MAI (Poliție și Jandarmerie) : -2.020 posturi Primării (autorități locale) : -1.782 posturi Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă : -433 posturi Pe de altă parte, în plină campanie de austeritate, au crescut posturile în mai multe instituții: Instituție Posturi în plus Ministerul Mediului +78 Curtea de Conturi +76 Curtea Constituțională +20 Ministerul Afacerilor Externe +20 Administrația Prezidențială +12 Secretariatul General al Guvernului +1 Aceste creșteri, aparent contradictorii cu retorica guvernului, sunt explicate parțial prin preluarea unor structuri în subordine , însă lipsa transparenței în justificarea acestor decizii ridică semne de întrebare. Contextul: reducerea aparatului bugetar după depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi În octombrie 2025, numărul de posturi ocupate în sectorul public a depășit din nou pragul de 1,3 milioane , un nivel care amintește de perioada 2008-2009, înaintea crizei și a restructurărilor severe impuse de FMI. În noiembrie 2025, s-au înregistrat 1.280.000 de posturi ocupate, minimul din aprilie 2023 încoace. La final de decembrie 2024, numărul era 1.306.893. Evoluția actuală vine pe fondul angajamentului Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare nu doar prin majorări de taxe, ci și prin diminuarea aparatului administrativ. Măsuri importante adoptate: Înghețarea salariilor bugetarilor pentru 2026 Eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare Limitarea angajărilor și a cheltuielilor de funcționare Comparație cu guvernele anterioare: Cine a crescut și cine a redus aparatul bugetar Evoluția numărului de posturi ocupate în ultimele guverne arată o tendință clară de creștere, cu excepția guvernului actual, care a aplicat pentru prima dată reduceri semnificative. Guvern Evoluție posturi ocupate Durată mandat Medie lunară Bolojan (începând iunie 2025) -25.000+ ~6 luni ~-4.000 Ciolacu 2 / Predoiu -1.298 câteva luni - Ciolacu 1 +23.184 19 luni +1.220 Ciucă +24.899 18 luni +1.383 Cîțu +9.186 11 luni +835 Orban I și II +13.835 14 luni +988 Grindeanu, Tudose, Dăncilă +45.423 34 luni +1.336 Aceste date confirmă că, spre deosebire de predecesorii săi, Guvernul Bolojan a optat pentru un ritm accelerat de reduceri într-un interval de timp scurt, cu o medie lunară negativă semnificativă. Concluzie: restructurare dură, dar cu excepții discutabile Deși Guvernul Bolojan a livrat până acum o restructurare fără precedent în ultimul deceniu, concentrarea tăierilor în Educație – un domeniu deja vulnerabil – și excepțiile oferite unor instituții centrale ridică probleme de coerență și prioritizare. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce și rezultatele fiscale scontate sau doar o reașezare dezechilibrată a aparatului public. [...]
Creșterea economică mondială va încetini la 2,7% în 2026, față de 2,8% în 2025, arată un nou raport al Organizației Națiunilor Unite , citat de Reuters . Estimarea face parte din analiza anuală World Economic Situation and Prospects , publicată de Departamentul ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Deși sub nivelul mediei pre-pandemice (3,2% între 2010–2019), se preconizează o ușoară revenire în 2027, cu o rată de 2,9%. Această stagnare globală este pusă pe seama noilor tensiuni comerciale provocate de creșterea tarifelor americane în 2025. Cu toate acestea, raportul notează că lipsa unei escaladări majore a acestor tensiuni a limitat efectele negative asupra comerțului internațional , în timp ce sprijinul politicilor macroeconomice și menținerea unor piețe ale muncii stabile au jucat un rol crucial în susținerea activității economice. Evoluții regionale majore în 2026: Statele Unite : creșterea a scăzut la 1,9% în 2025, dar este estimată să urce ușor la 2,0% în 2026 și 2,2% în 2027, susținută de politici fiscale și monetare expansioniste. Inflația va rămâne peste ținta de 2%, dar se așteaptă să scadă treptat, odată cu reducerea efectului tarifelor și stabilizarea costurilor locuințelor. China : după o expansiune de 4,9% în 2025, economia va crește cu 4,6% în 2026 și 4,5% în 2027. O scurtă „încetare a focului” în disputele comerciale cu SUA, care a inclus reduceri tarifare țintite și o pauză de un an, a ajutat la stabilizarea încrederii în piață. India : se menține printre cele mai performante economii emergente, cu o creștere estimată de 6,6% în 2026 și 6,7% în 2027, după un vârf de 7,4% în 2025. Consumul intern solid și investițiile publice masive compensează impactul tarifelor SUA. Uniunea Europeană : creșterea va încetini la 1,3% în 2026, de la 1,5% în 2025, dar ar putea reveni la 1,6% în 2027. Consumul rămâne rezistent, însă exporturile sunt afectate de incertitudini geopolitice și tarifele americane mai ridicate. Asia de Sud : ritmul de creștere regională va scădea la 5,6% în 2026, de la 5,9% în 2025, dar este așteptată o redresare în 2027. Alte concluzii relevante din raport: Comerțul global va continua să fie afectat pe termen scurt, însă sprijinul politicilor fiscale și monetare ar putea limita încetinirea. Piața muncii rămâne stabilă în marile economii, sprijinind consumul intern și încrederea economică generală. Rata inflației , deși ridicată în anumite regiuni, este așteptată să scadă treptat în 2026. Aceste previziuni subliniază faptul că, în pofida provocărilor geopolitice și tarifare, economia globală dă dovadă de o reziliență importantă , sprijinită de consumul intern și politicile economice adaptate contextului. [...]