Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Miniștrii PSD au primit mandat să avizeze proiectul de buget pentru adoptarea în Guvern, însă decizia finală privind votul în Parlament va fi luată abia duminică, în cadrul Consiliului Politic Național al partidului. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, le-ar fi cerut miniștrilor PSD să dea avizul necesar pentru ca proiectul bugetului de stat să poată fi adoptat în Guvern, dar negocierile din coaliție continuă, iar partidul nu a decis încă dacă va susține forma finală a bugetului în Parlament.
Potrivit surselor politice citate, social-democrații insistă asupra includerii în buget a unui pachet social de aproximativ 3,4 miliarde de lei, destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile. PSD respinge varianta redusă propusă în discuțiile din coaliție, care ar înjumătăți suma la aproximativ 1,7 miliarde de lei. În cazul în care solicitarea nu va fi acceptată în proiectul final, partidul ar urma să depună amendamente în Parlament.
Discuțiile sunt complicate și de situația financiară dificilă a unor administrații locale, invocată de Sorin Grindeanu. Printre exemplele menționate se numără orașe cu datorii semnificative pentru sistemele de încălzire centralizată, precum Craiova, nu doar Bucureștiul.
Blocajul actual are legătură și cu întârzierea adoptării bugetului pentru 2026, care ar fi trebuit aprobat încă de la finalul anului trecut. Negocierile dintre partidele din coaliție au fost prelungite din cauza reformei administrative, ce prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor din administrația publică, în paralel cu implementarea unui pachet de măsuri pentru relansarea economică.
Guvernul a adoptat cele două pachete prin ordonanțe de urgență la finalul lunii februarie. În plan bugetar, acestea ar trebui să se compenseze reciproc:
| Măsură | Impact estimat |
|---|---|
| Reduceri de cheltuieli prin reforma administrativă | aproximativ 2,2 miliarde lei economii |
| Măsuri de relansare economică | aproximativ 2,2 miliarde lei costuri |
Situația s-a complicat însă după ce Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională reforma administrativă, ceea ce pune sub semnul întrebării economiile estimate. Până la o decizie a Curții Constituționale, Guvernul nu are garanția că aceste reduceri vor putea fi aplicate, ceea ce creează incertitudine în construcția bugetară.
În lipsa acestor economii de aproximativ 2,2 miliarde de lei, executivul ar trebui să identifice alte surse de finanțare pentru măsurile economice deja aprobate. În același timp, presiunea suplimentară vine din solicitarea PSD pentru finanțarea integrală a pachetului social, pentru care, deocamdată, nu a fost indicată o sursă clară de bani.
Decizia politică finală privind susținerea bugetului în Parlament ar urma să fie luată duminică, când conducerea PSD se reunește în Consiliul Politic Național pentru a stabili poziția oficială a partidului.
Recomandate
Noua lege a salarizării unitare ar putea adăuga încă 8 miliarde de lei la factura anuală a statului , într-un moment în care Guvernul discută despre înghețarea pensiilor și limitarea cheltuielilor, potrivit Adevărul . Economiști citați de publicație avertizează că, în forma actuală, reforma riscă să împingă și mai mult presiunea pe deficit, în condițiile în care o parte importantă din cheltuielile cu salariile bugetarilor este acoperită din împrumuturi. Legea, aflată în dezbatere publică și descrisă ca posibil să fie aprobată pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027, schimbă modul de calcul al salariilor în sectorul public: valoarea de referință ar urma să crească de la 2.080 lei la 4.100 lei, iar coeficienții de salarizare să scadă de la 12 la 8. În unele cazuri, calculele publicației indică majorări ale salariului brut chiar și cu 25%, deși ministrul Dragoș Pîslaru a spus la prezentarea legii că majorările vor fi de maximum 22%. Presiunea pe buget: „de unde încă 8 miliarde de lei?” Analistul economic Adrian Negrescu pune problema sustenabilității finanțării, în contextul în care, potrivit datelor citate, statul plătește anual 167 de miliarde de lei pentru bugetari, „în principal din împrumuturi”. În acest cadru, el avertizează că noua lege ar putea forța ulterior fie înghețări pe mai mulți ani, fie reduceri de personal pentru a ține sub control cheltuiala. „De unde va face rost guvernul de încă 8 miliarde de lei, pe lângă cei 167 de miliarde pe care îi plătește anual pentru bugetari în principal din împrumuturi. Nu e o cheltuială sustenabilă și de aceea cred că această lege va avea o mare problemă de rezolvat – ori îngheață salariile pe mai mulți ani, până când ne revenim economic, ori va genera ample disponibilizări de personal menite să reducă factura cheltuielilor bugetare.” Negrescu critică și faptul că reforma nu ar trata, în aceeași logică, zona companiilor de stat și a instituțiilor autonome, unde, spune el, există niveluri de salarizare foarte ridicate raportat la repere regionale. Problema structurală: dimensiunea aparatului bugetar Profesorul de economie Radu Nechita mută accentul de pe nivelul salariilor pe mărimea sectorului public, argumentând că numărul angajaților la stat este prea mare față de capacitatea economiei private de a susține aceste costuri. El mai spune că, deși au existat măsuri de control al cheltuielilor, totalul lor a continuat să crească de la an la an, inclusiv exprimat în euro. „Avem un număr total de angajați în sectorul public mult prea mare față de posibilitățile sectorului privat.” În plus, Nechita avertizează că măsurile de plafonare și restrângere a angajărilor pot fi ocolite în practică, din interiorul sistemului, ceea ce ar complica implementarea oricărei reforme. Cine câștigă cel mai mult: exemple de creșteri la vârf (brut) Pe baza calculelor prezentate, aplicarea noilor grile de la 1 ianuarie 2027 ar duce la creșteri semnificative pentru demnitari și aleși, între care: președintele României: 32.800 lei brut (de la 24.960 lei), +7.840 lei; președinții Senatului și Camerei Deputaților: 30.750 lei (de la 23.920 lei), +6.830 lei; senatori și deputați: 24.600 lei (de la 18.720 lei), +5.880 lei; premierul: 30.750 lei (de la 23.920 lei), +6.830 lei; viceprim-ministrul: 27.060 lei (de la 22.256 lei), +4.804 lei; miniștri: 26.650 lei (de la 21.840 lei), +4.810 lei; secretari de stat: 22.960 lei (de la 16.640 lei), +6.320 lei. În paralel, articolul notează că Guvernul discută despre austeritate, inclusiv înghețarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii, ceea ce amplifică tensiunea publică în jurul priorităților bugetare. Ce urmează În acest stadiu, legea este în dezbatere publică și este prezentată ca parte a angajamentelor din PNRR . Rămâne neclar, din informațiile disponibile în material, cum va fi acoperit impactul bugetar suplimentar indicat de economiști și de calculele publicației, fără măsuri compensatorii (înghețări, restructurări sau alte tăieri de cheltuieli). [...]
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
Datoria externă totală a României a urcat la 229,5 miliarde euro după primele patru luni din 2026, în condițiile în care creșterea s-a concentrat pe împrumuturile pe termen lung, arată datele BNR citate de Mediafax . În perioada ianuarie–aprilie 2026, datoria externă totală a crescut cu peste 1 miliard de euro, până la 229,5 miliarde de euro. Structura datoriei: plus pe termen lung, minus pe termen scurt La 30 aprilie 2026, datoria externă pe termen lung a însumat 182,7 miliarde de euro, în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2025. În același timp, datoria externă pe termen scurt a fost de 46,7 miliarde de euro, în scădere cu 2,8% față de finalul lui 2025. Din perspectiva riscului de refinanțare, mutarea creșterii către maturități mai lungi reduce presiunea imediată de rostogolire a datoriei, dar menține nivelul total ridicat al obligațiilor externe. Indicatori de lichiditate: serviciul datoriei scade, acoperirea importurilor crește ușor BNR raportează o rată a serviciului datoriei externe pe termen lung de 14,9% în ianuarie–aprilie 2026, față de 18,4% în 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6,2 luni la 30 aprilie 2026, comparativ cu 6,0 luni la 31 decembrie 2025. Tot la 30 aprilie, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (calculată la valoarea reziduală) cu rezervele valutare ale BNR a fost de 105,0%, față de 104,4% la finalul lui 2025. Contul curent și investițiile directe: deficit mai mic, intrări mai reduse În ianuarie–aprilie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Potrivit BNR, contribuțiile pe componente au fost mixte: deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 698 milioane euro, balanța serviciilor a avut un excedent mai mare cu 197 milioane euro, în timp ce balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 204 milioane euro, iar veniturile secundare au adus o contribuție pozitivă de 430 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,5 miliarde de euro, în scădere față de 2,232 miliarde de euro în ianuarie–aprilie 2025. [...]
Datoria guvernamentală a României a trecut de 60% din PIB în martie 2026 , urcând la 1.170 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor consultate de Agerpres . Nivelul reprezintă 60,2% din PIB, față de 58,2% în februarie (PIB conform comunicatului INS din 5 iunie 2026). În termeni nominali, datoria administrației publice a crescut de la 1.132 miliarde lei în februarie la 1.170 miliarde lei în martie. Creșterea vine în principal din datoria pe termen mediu și lung, care a urcat la 1.112 miliarde lei, de la 1.073 miliarde lei, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut ușor la 58,128 miliarde lei (de la 58,655 miliarde lei). Structura datoriei: titlurile de stat domină Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 940,74 miliarde lei. Împrumuturile însumau 207,63 miliarde lei. Pe monede, datoria era împărțită astfel: 526,1 miliarde lei în moneda națională; 518,79 miliarde lei echivalent în euro; 122,78 miliarde lei echivalent în dolari americani. Unde s-a acumulat datoria: central vs. local, intern vs. extern Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.145 miliarde lei, de la 1.107 miliarde lei în februarie, din care 1.087 miliarde lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale era contractată în lei (506,26 miliarde lei) și în euro (513,22 miliarde lei echivalent). La nivel local, datoria administrației publice locale a urcat la 25,4 miliarde lei, de la 25,21 miliarde lei, aproape integral pe termen mediu și lung (25,39 miliarde lei). Din perspectiva sursei de finanțare: datoria internă a ajuns la 582,202 miliarde lei (29,9% din PIB), față de 567,412 miliarde lei (29,2% din PIB) în februarie; datoria externă a urcat la 588,35 miliarde lei (30,3% din PIB), de la 564,85 miliarde lei (29,1% din PIB) în luna precedentă. [...]
Cheltuieli de peste 50 mld. lei din Fondul de rezervă în 2024 au împins presiunea pe deficit , arată o analiză publicată de G4Media , care descrie cum miniștri din guvernul Ciolacu au cerut bani „urgent” chiar cu asumarea explicită că măsura afectează deficitul bugetar. Potrivit articolului, Adrian Veștea , în calitate de ministru al Dezvoltării, a semnat în 2024 note justificative prin care solicita alocări din Fondul de rezervă bugetară . Documentele, publicate de Europa Liberă, conțin un pasaj în care miniștrii își asumă „cu toate consecințele legale de rigoare” că sunt necesare fonduri „urgent”, deși au cunoștință de nivelul ridicat al deficitului. Un element central este amploarea sumelor: peste 50 de miliarde de lei ar fi fost cheltuite în 2024 pe baza unor semnături „pe proprie răspundere” ale miniștrilor, iar alocările sunt descrise ca fiind făcute din Fondul de rezervă bugetară către instituții din subordine. În text apare și echivalarea sumei cu „10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde de lei), în contextul acestor alocări. Analiza mai notează că printre „evenimentele neprevăzute” invocate pentru accesarea fondului s-au aflat alegerile prezidențiale și parlamentare, deși datele acestora erau cunoscute cu ani înainte, precum și cheltuieli legate de pensii (inclusiv pentru luna decembrie), descrise drept „urgente” și „neprevăzute”. În ansamblu, materialul plasează aceste decizii în contextul unui deficit bugetar „scăpat de sub control” în 2024 și al unor creșteri de cheltuieli de „zeci de miliarde de lei” față de angajamentele de la începutul anului, sugerând un mecanism de finanțare care a amplificat presiunea pe buget prin utilizarea repetată a Fondului de rezervă. [...]
Statele UE discută un buget 2028–2034 care taie suplimentar din PAC și coeziune , într-o mișcare cu potențial direct asupra țărilor care depind de aceste linii de finanțare, inclusiv România, potrivit Digi24 . Noua versiune pregătită de președinția cipriotă a Consiliului UE păstrează reducerile propuse de Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune și mai diminuează finanțarea pentru planurile naționale prin care statele ar urma să absoarbă aceste fonduri. Documentul revizuit reduce cu încă aproximativ 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale aferente PAC și coeziunii, după ce propunerea Comisiei Europene tăiase deja aproximativ 10% din sumele destinate acestor politici. În această configurație, cele două politici ar ajunge la o alocare totală de circa 770 de miliarde de euro. Ce se schimbă în restul bugetului: competitivitate, apărare, acțiune externă Pe lângă menținerea reducerilor la agricultură și coeziune, președinția cipriotă propune tăieri de aproximativ 4% pentru ceilalți doi piloni principali ai bugetului: competitivitatea economică și acțiunea externă. Câteva exemple din propunerea aflată acum pe masa statelor membre: Fondul European de Competitivitate (program nou pentru investiții în tehnologii-cheie pentru tranzițiile verde și digitală): redus de la 398 miliarde euro la 383 miliarde euro ; Securitate, apărare și spațiu : redus cu circa 5 miliarde euro , până la 111 miliarde euro ; Europa Globală (principalul mecanism al UE pentru acțiunea externă): redus de la 190 miliarde euro la 182,6 miliarde euro . Miza politică: diviziunea „frugali” vs. statele care cer mai mulți bani Negocierile pornesc pe fondul unei diviziuni între statele „frugale” (care cer un buget mai auster, invocând constrângeri bugetare naționale) și țările care vor creșterea finanțărilor pentru agricultură și coeziune. Potrivit informațiilor din articol, reducerea de circa 10% propusă inițial de Comisie a fost criticată de 17 state membre . Marilena Raouna, responsabilă cipriotă pentru afaceri europene, a descris varianta președinției ca un compromis, iar față de propunerea Comisiei aceasta ar însemna o reducere globală de aproximativ 2% . Calendar: summitul din 18–19 iunie și ținta de final de an Summitul european de la Bruxelles din 18–19 iunie ar urma să lanseze negocierile între cele 27 de state membre privind cadrul financiar multianual 2028–2034 . Comisia Europeană a propus un buget total de circa 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, o creștere față de actualul cadru pe șapte ani. Obiectivul menționat este închiderea negocierilor până la finalul anului, pentru a evita riscul unei „paralizii instituționale” anul viitor, pe fondul unor alegeri în mai multe țări, inclusiv prezidențialele din Franța. [...]
