Știri
Știri din categoria Economie
Salariile reale scad pentru a șaptea lună consecutiv în România, în contextul unei inflații ridicate și al încetinirii creșterii economice, potrivit Profit.ro. Datele arată că majorările nominale de salarii nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a angajaților continuă să se deterioreze la începutul anului 2026.
Salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei, în creștere cu 3,6% față de aceeași lună din 2025, când era de 5.328 lei. Ritmul de creștere încetinește însă constant, după ce în decembrie avansul anual fusese de 4,8%, iar în lunile anterioare se situa în jurul a 4%. În paralel, inflația anuală de aproximativ 9,6% a erodat câștigurile reale, ceea ce a dus la o scădere de 5,5% a salariilor în termeni reali.
Aceasta este a șaptea lună consecutivă de contracție a salariilor reale, cea mai lungă perioadă de declin după criza economică din 2010–2011. Presiunea asupra veniturilor este alimentată de mai mulți factori: creșterea accelerată a prețurilor la energie, majorarea taxelor pe consum și evoluția economică modestă din ultimii ani. Economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, cu episoade de recesiune tehnică în prima jumătate din 2024 și în a doua parte a anului 2025.
În sectorul public, situația este și mai vizibilă, după ce salariile au fost înghețate pentru al doilea an consecutiv în 2026, ca măsură de control al deficitului bugetar.
Principalele evoluții:
Aceste scăderi vin după creșteri consistente ale salariilor bugetarilor în 2023 și 2024, când majorările au fost de două cifre.
În mediul privat, salariile au continuat să crească nominal în majoritatea sectoarelor, însă în multe cazuri inflația a anulat mare parte din aceste majorări.
| Sector | Salariu mediu net | Evoluție nominală | Evoluție reală |
|---|---|---|---|
| Industria prelucrătoare | 5.028 lei | +5,1% | -4,1% |
| Construcții | 4.817 lei | +7,9% | -1,6% |
| Comerț | 5.071 lei | +5,4% | -3,9% |
| Transporturi | 5.497 lei | +3,2% | -5,9% |
| Ospitalitate | 3.592 lei | +7,8% | -1,7% |
Există însă și domenii în care salariile au depășit ritmul inflației. Activitățile profesionale – precum consultanța, contabilitatea sau ingineria – au înregistrat o creștere de 9,9%, până la 7.384 lei. În IT, salariul mediu net a ajuns la 11.077 lei, însă chiar și aici creșterea nominală de 4,2% nu a compensat inflația, rezultând o scădere reală de aproximativ 5%.
În ansamblu, datele indică o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației, în condițiile în care scumpirile depășesc majorările salariale, iar economia avansează mult sub potențial.
Recomandate
Salariul mediu net a scăzut în termeni reali pentru a șasea lună consecutiv , în decembrie 2025, pe fondul inflației ridicate, chiar dacă dinamica negativă s-a mai temperat, potrivit unei analize publicate de Profit.ro . Datele arată că salariul mediu net a ajuns la 5.914 lei în ultima lună a anului trecut, în creștere cu 5,3% față de noiembrie și cu 4,8% comparativ cu decembrie 2024, pe fondul primelor de final de an. În termeni reali însă, ajustat cu inflația, salariul mediu net a fost cu 4,5% mai mic decât la finele lui 2024. Deși reculul este mai redus decât în noiembrie, când scăderea ajunsese la 5,1%, seria negativă se prelungește și reflectă impactul creșterii accelerate a prețurilor, în special după majorările de tarife la energie, TVA și accize din vara anului trecut. Inflația a urcat de la aproximativ 5% la aproape 10% în a doua parte a anului, erodând câștigurile salariale. Fără acest șoc inflaționist, dinamica reală a veniturilor ar fi fost, cel mai probabil, aproape de zero. Bugetarii, afectați și nominal Sectorul public contribuie semnificativ la încetinirea creșterii salariale. În administrația publică, salariul mediu net a fost de 6.943 lei în decembrie 2025, în scădere cu 3,8% față de aceeași lună din 2024. Ajustat cu inflația, declinul ajunge la 12,3%. În învățământ, salariul mediu net a coborât la 5.712 lei, cu 2,8% mai puțin nominal și cu 11,4% în termeni reali. În sănătate, salariile au crescut ușor nominal, cu 0,7%, până la 5.389 lei, însă au scăzut cu 8,2% în termeni reali. Aceste evoluții vin după doi ani de creșteri consistente în sectorul public, în 2023 și 2024, perioadă care a contribuit la majorarea deficitului bugetar. Diferențe importante între sectoare În mediul privat, situația este eterogenă: Industria prelucrătoare: +7,9%, până la 5.500 lei Construcții: +2,4%, până la 5.303 lei Comerț: +4,8%, până la 5.467 lei Transporturi: +9,3%, până la 6.066 lei Hoteluri și restaurante: +7%, până la 3.557 lei IT&C: +6,6%, până la 11.405 lei Intermedieri financiare și asigurări: +10,9%, până la 11.225 lei Creșterile din transporturi și sectorul financiar s-au apropiat sau au depășit rata inflației, în timp ce alte domenii au rămas în urmă. Scăderea puterii de cumpărare afectează deja consumul și încrederea populației, iar perspectiva unei reveniri consistente depinde de reducerea inflației, așteptată abia din vara acestui an. Până atunci, salariile reale rămân sub presiune, iar ajustarea pare departe de a se fi încheiat. [...]
Salariile continuă să piardă din puterea de cumpărare în România, pentru a șasea lună consecutiv, în ciuda unor creșteri salariale nominale, relevă o analiză Profit.ro . Salariul mediu net din economie a ajuns în decembrie 2025 la 5.914 lei , ceea ce înseamnă o creștere de 5,3% față de noiembrie și de 4,8% față de decembrie 2024 , pe fondul primelor de sărbători. Cu toate acestea, raportat la rata inflației, salariile reale au fost cu 4,5% mai mici față de finalul anului precedent. Deși ritmul scăderii s-a temperat ușor comparativ cu noiembrie (-5,1%), este deja a șasea lună consecutivă de scădere a puterii de cumpărare. Această erodare a salariilor reale vine în contextul unei inflații accelerate din vara anului trecut, generată de: majorarea facturilor la energie, creșterea TVA și a accizelor, transferul rapid al acestor costuri în prețurile finale. Inflația a crescut astfel de la aproximativ 5% la un nivel apropiat de 10%, ceea ce a anulat aproape complet orice beneficiu adus de creșterile salariale nominale în multe domenii. Scăderi vizibile în sectorul bugetar Mai pronunțată este scăderea în sectorul public, unde salariile au scăzut nu doar în termeni reali, ci și nominal : În administrația publică , salariul mediu net a fost de 6.943 lei , în scădere cu 3,8% nominal și cu 12,3% real . În învățământ , salariul mediu net a fost de 5.712 lei , cu 2,8% mai mic nominal și 11,4% mai mic în termeni reali. În sănătate , salariile au crescut nesemnificativ (0,7%), dar au scăzut cu 8,2% în valoare reală . Este de menționat că aceste evoluții vin după doi ani de creșteri puternice în sectorul bugetar , pe fondul contextului electoral și al măsurilor pro-ciclice din 2023–2024. Evoluții pe sectoare private Situația este mai variabilă în sectorul privat, unde unele ramuri au reușit să mențină creșteri salariale mai consistente: Domeniu Salariu mediu net (lei) Creștere anuală (%) IT&C 11.405 +6,6% Intermedieri financiare 11.225 +10,9% Transporturi 6.066 +9,3% Industrie prelucrătoare 5.500 +7,9% Comerț 5.467 +4,8% Construcții 5.303 +2,4% Învățământ 5.712 -2,8% Sănătate 5.389 +0,7% Hoteluri și restaurante 3.557 +7,0% Dintre acestea, doar domeniile financiar și de transport au înregistrat creșteri peste inflație . Domeniul HoReCa, în ciuda unei creșteri de 7%, rămâne cu cel mai mic salariu mediu net din economie. Impactul asupra consumului Scăderea salariilor reale a început să afecteze și comportamentul consumatorilor, ceea ce se reflectă în diminuarea vânzărilor în retail și în alte sectoare, începând cu a doua jumătate a anului trecut. Acest lucru adâncește riscul unei stagnări economice, mai ales în lipsa unor măsuri de corecție a inflației. [...]
OLX a prezentat la București cea de-a X-a ediție a raportului OLX Job Index . Datele pentru 2025 arată o piață a muncii care nu s-a oprit , dar care funcționează mai calculat. Pe platformă au fost publicate aproximativ 484.000 de anunțuri de angajare, cu 14% mai puține decât în 2024. În același timp, numărul aplicărilor a crescut cu 19%, depășind 8 milioane. Asta înseamnă o medie de 17 candidați per job, față de 12 în anul anterior. Companiile sunt mai atente la ce roluri scot la bătaie , iar procesele de recrutare devin mai structurate, cu accent pe competențe esențiale, eficiență și adaptabilitate. Digitalizarea și integrarea tehnologiilor AI în recrutare contribuie la această filtrare mai riguroasă. Segmentul joburilor operaționale rămâne coloana vertebrală a pieței. Industria și transporturile cumulează aproximativ 81% din totalul posturilor disponibile, chiar dacă zona blue-collar a înregistrat o ușoară scădere față de 2024. În 2025, cele mai multe anunțuri de angajare au fost înregistrate în următoarele domenii: Lucrători producție – depozit – logistică: 170.277 anunțuri Șoferi – servicii auto – curierat: 78.556 anunțuri Personal hotelier – restaurant: 47.556 anunțuri Șoferii, lucrătorii din producție, logistică și HoReCa rămân extrem de căutați, iar volumul mare de aplicări confirmă interesul pentru aceste roluri. Totuși, presiunea pe salarii și pe condițiile de muncă rămâne ridicată, mai ales în contextul majorării salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026. Aproximativ 1,8 milioane de angajați vor fi afectați de această creștere, în special în producție, transporturi, logistică și HoReCa, unde multe poziții gravitează în jurul salariului minim. Diferențele salariale între domenii rămân semnificative. În 2025, cele mai bine plătite domenii sunt: Tehnologia informației – salariu mediu net de 11.810 lei; Transporturile aeriene – 10.739 lei; Extracția petrolului și a gazelor naturale – 10.706 lei; Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 10.651 lei; Activitățile de editare – 10.209 lei. La polul opus: Fabricarea mobilei – 3.907 lei; Tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea încălțămintei – 3.886 lei; Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.465 lei; Hoteluri și restaurante – 3.396 lei. IT-ul rămâne lider detașat la salarii , dar și domenii precum transporturile aeriene sau sectorul energetic oferă medii salariale peste 10.000 lei net. În schimb, industriile intensive în forță de muncă continuă să opereze aproape de pragul minim, ceea ce accentuează polarizarea pieței. Distribuția geografică a joburilor arată aceeași concentrare puternică în zona București-Ilfov, cu peste 161.000 de anunțuri – de aproape cinci ori mai mult decât următorul județ clasat. Cluj, Brașov, Constanța și Iași formează un al doilea pol economic, dar diferența față de capitală rămâne mare. Interesant este că nivelul competiției variază mult: în Covasna și Harghita un anunț atrage în medie 6 aplicări, în timp ce în Iași și Dolj se ajunge la 29, respectiv 28 de candidați per job. În paralel, deficitul de personal împinge companiile spre recrutare internațională. În primele 11 luni din 2025, 145.372 de cetățeni non- UE aveau drept de ședere pentru muncă, cu 46% mai mult față de 2024, Nepalul fiind principalul furnizor de forță de muncă. Domenii precum curierat (26.275 poziții vacante), manipulant mărfuri (20.912), construcții (20.484) și comerț (16.246) sunt printre cele mai afectate. Din 2026, directiva europeană privind transparența salarială va obliga companiile să comunice salariile încă din faza de recrutare, schimbare care va influența direct modul în care se negociază și se ocupă posturile. [...]
Guvernul României a aprobat majorarea salariului minim brut la 4.325 lei , nivel care va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2026. Decizia a fost adoptată în ședința de guvern de joi, iar ministrul Muncii, Petre-Florin Manole , a anunțat că măsura vizează îmbunătățirea veniturilor pentru angajații plătiți la nivelul minimului pe economie. Potrivit acestuia, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei , ceea ce înseamnă o majorare de 275 lei brut , echivalentă cu aproximativ 6,8% . Ministrul Muncii a precizat că, în termeni neti, venitul estimat va ajunge la aproximativ 2.699 lei , după aplicarea deducerii de 200 lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 125 lei pentru angajați. Petre-Florin Manole a explicat că noul nivel al salariului minim va avea efecte asupra mai multor indicatori ai pieței muncii. Astfel, tariful orar aferent unui program complet de lucru va ajunge la 25,949 lei pe oră , calculat pentru o medie de 166,667 ore lucrate pe lună . Principalele valori după majorare: Indicator Valoare actuală Valoare de la 1 iulie 2026 Salariu minim brut 4.050 lei 4.325 lei Creștere brută – 275 lei Creștere procentuală – 6,8% Salariu net estimat – 2.699 lei Tarif orar – 25,949 lei/oră Ministrul Muncii a subliniat că măsura este importantă pentru angajații cu venituri reduse, afirmând că salariul minim reprezintă pentru mulți români venitul de care depinde viața de zi cu zi. În opinia sa, majorarea ar trebui să contribuie la creșterea puterii de cumpărare, la reducerea riscului muncii la negru și la consolidarea protecției sociale pentru persoanele cu salarii mici. Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, în prezent aproximativ 831.382 de salariați sunt plătiți la nivelul salariului minim brut pe economie. După aplicarea noii hotărâri, numărul total al angajaților care ar putea beneficia direct sau indirect de majorare ar putea ajunge la 1.759.027 de persoane . Ministrul a mai arătat că majorarea salariului minim poate genera și venituri suplimentare la bugetul de stat prin impozitul pe venit colectat din salarii, o parte dintre aceste sume urmând să contribuie la finanțarea unor măsuri sociale. [...]
Ilie Bolojan susține că măsurile fiscale adoptate anul trecut au fost inevitabile și neprociclice, iar amânările CCR privind reforma pensiilor magistraților afectează grav încrederea publică , potrivit declarațiilor făcute la Europa FM , în emisiunea „România în Direct”. Intervenția premierului vine în ziua în care INS a confirmat intrarea României în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB în 2025. Despre recesiune și măsurile de corecție Bolojan a respins ideea că Guvernul ar fi agravat situația economică printr-o politică prociclică: „Nu am dus o politică prociclică, a fost o politică de corecție pe care nu o puteam evita.” Premierul a explicat că ani la rând România a funcționat pe deficite mari, care au stimulat artificial consumul, fără a genera suficiente investiții productive: „Am fost cu spatele la zid în vară și a trebuit să luăm aceste măsuri să începem să corectăm deficitul.” El a comparat efectele măsurilor de austeritate cu un tratament medical: „Aceste măsuri, ca orice tratament care însănătoșește o boală, uneori au efecte colaterale.” Potrivit acestuia, a doua jumătate a anului ar trebui să aducă o reașezare economică: „Va fi anul de reașezare a economiei. Este o situație temporară.” Energie și „băieții deștepți” Un punct central al intervenției a vizat blocajele din sistemul energetic. Bolojan a afirmat că România produce aproximativ 9.000 MW, însă au fost emise documentații pentru 77.000 MW, ceea ce a blocat capacitatea reală de conectare: „Băieții deștepți ne-au blocat sistemul energetic, dându-le hârtii ca să ocupe terenul.” El a susținut că prin deblocarea investițiilor și creșterea capacităților de producție și stocare cu 1.000–2.000 MW, prețul energiei ar putea scădea: „Cred că cu 10-20% pot fi scăzute prețurile.” Reforma administrației și responsabilitatea politică Referindu-se la reforma administrației, premierul a admis că salariile primarilor nu sunt exagerate, dar a atras atenția asupra costurilor totale din sistem: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administrație sunt mai mari decât ne putem permite.” El a transmis și un mesaj direct privind asumarea deciziilor nepopulare: „Nu a fost o înghesuială la postul de premier. Știam că lucrurile care trebuie puse în practică nu sunt aducătoare nici de aprecieri, nici de aplauze.” În replică la criticile din coaliție privind recesiunea, Bolojan a declarat: „Atunci când se întâmplă ceva bun ne înghesuim să fim cu toții în poză, iar când trebuie făcut ceva care ar putea suna prost, fugim de responsabilitate.” Critici la adresa CCR privind pensiile magistraților Premierul a fost ferm și în privința amânărilor Curții Constituționale legate de reforma pensiilor speciale ale magistraților, avertizând asupra riscului pierderii fondurilor europene: „Este foarte probabil să aibă ca efect constatarea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit acest angajament. Asta înseamnă că vom pierde banii care sunt reținuți – 231 de milioane de euro.” El a subliniat impactul asupra percepției publice: „Aceste amânări sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică.” Și a punctat că lipsa echității fiscale erodează sprijinul pentru reforme: „Altfel percepți când ești perceput ca un plătitor singular.” Declarațiile premierului conturează o perioadă de ajustare economică dificilă, în care Guvernul mizează pe corecții fiscale, investiții și reforme structurale pentru a stabiliza economia și a relua creșterea. [...]
Nicușor Dan susține că România are motive de optimism, deși a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB , potrivit unui mesaj transmis vineri seară . Reacția vine după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, marcând al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul III. Șeful statului a îndemnat la echilibru în interpretarea datelor și a explicat că scăderea de 2% a economiei este legată în principal de reducerea consumului, cauzată fie de diminuarea puterii de cumpărare, fie de prudența populației și a mediului de afaceri. În același timp, Nicușor Dan a subliniat că România reușește să reducă un deficit bugetar ridicat fără sprijin extern și fără a repeta scenariul crizei din 2009–2010. Președintele a admis că economia încetinește de aproximativ patru ani, în pofida deficitelor mari, și a indicat mai multe probleme structurale care trebuie corectate: limitarea corupției, creșterea competitivității și o mai bună corelare între deciziile politice și așteptările mediului privat. În mesajul său, Nicușor Dan a invocat drept argumente pentru optimism fondurile europene, implementarea PNRR și programul SAFE , despre care spune că pot genera dezvoltare și echilibrare bugetară. El a menționat și progrese în combaterea evaziunii fiscale, dar a avertizat că România are încă multe reforme de făcut în justiție, economie, educație și sănătate. Declarația vine într-un context politic tensionat, în care opoziția și alți lideri politici au reacționat critic la datele economice, iar dezbaterea despre măsurile necesare pentru redresare este în plină desfășurare. [...]
