Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Amendamentul propus de PSD pentru majorarea ajutoarelor sociale destinate pensionarilor a fost respins în comisia de specialitate, deoarece nu a întrunit numărul necesar de voturi. Gabriela Horga, reprezentantă a PNL, a explicat că amendamentul a primit doar 23 de voturi „pentru”, fiind necesare 26 pentru a fi adoptat.
După votul din comisie, au apărut dispute legate de procedură. Conducerea comisiei analizează dacă abținerea membrilor AUR trebuie contabilizată ca voturi împotrivă sau ca neexprimate. În acest context, Daniel Zamfir de la PSD a solicitat reluarea votului, dar cererea sa a fost respinsă de Bogdan Huțucă. Critici vehemente au venit și din partea altor membri PSD, precum Marius Budăi.
„Este clar că aceste sume au crescut și că presiunea pe buget a devenit din ce în ce mai mare. Am asigurat 1,7 miliarde pentru aceste plăți deja. Înțelegem nevoia și am acoperit din suma cerută 1,7 miliarde. În momentul în care extragem această sumă de 1,1 miliarde din buget, trebuie să punem banii la loc. Se adaugă la deficit. Ca atare, nu susținem amendamentul”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Amendamentul respins ar fi majorat bugetul Ministerului Muncii cu 1,1 miliarde de lei, fiind o sursă de tensiuni în coaliția de guvernare. În ultimele zile, AUR a sprijinit PSD în trecerea mai multor amendamente, însă nu a susținut modificările propuse pentru bugetul Ministerului Muncii, abținându-se de la vot.
Lista voturilor a arătat astfel:
Decizia finală cu privire la includerea amendamentului în buget va fi luată joi, în plenul Parlamentului, când vor fi votate toate amendamentele propuse de PSD în cadrul pachetului de solidaritate. În timpul dezbaterilor, Bogdan Huțucă a subliniat că nu va intra în detaliile măsurilor de sprijin, ci se va concentra pe aspectele bugetare.
Ministrul Finanțelor a menționat că presiunea bugetară este deja semnificativă, cu sume alocate pentru asistența socială crescând considerabil în ultimii ani. În acest context, susținerea amendamentului ar fi adăugat la deficitul bugetar.
În paralel, Ministerul Sănătății a anunțat o creștere a bugetului pentru programele naționale de screening și prevenție cu 300 de milioane de lei, ajungând la 1,2 miliarde lei în 2026. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat importanța extinderii programelor de screening pentru diverse tipuri de cancer și a anunțat îmbunătățiri în screeningul neonatal.
Aceste evoluții bugetare subliniază complexitatea negocierilor și priorităților în cadrul dezbaterilor parlamentare privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.
Recomandate
Instabilitatea politică poate împinge România spre costuri de finanțare cu peste 100 mld. lei mai mari în cinci ani , cu efecte în lanț asupra bugetului, taxelor și economiei reale, potrivit unei analize a Confederației Patronale Concordia citate de HotNews . Creșterea dobânzilor la care se împrumută statul este deja vizibilă: randamentele au urcat cu aproape un punct procentual față de februarie, de la 6,4% la 7,31% (date urmărite și pe Investing.com ). Concordia avertizează că, dacă instabilitatea persistă, costurile se pot adânci, iar impactul se va transmite către companii și populație prin credite mai scumpe. De ce contează: riscul de rating și factura bugetară Miza centrală, în lectura patronatelor, este compromiterea reducerii deficitului bugetar, ceea ce ar putea duce la pierderea ratingului „investment grade” (recomandat investițiilor). Într-un scenariu similar, Ungaria ar fi plătit o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare, iar aplicat României un astfel de șoc ar însemna cheltuieli suplimentare cu dobânzile de: +4 miliarde lei în 2026 +12 miliarde lei în 2027 +22 miliarde lei în 2028 +30 miliarde lei în 2029 +33 miliarde lei în 2030 Totalul depășește 100 de miliarde de lei în cinci ani, conform calculelor Concordia. Pentru a acoperi aceste costuri și a menține bugetul „în parametrii asumați față de partenerii europeni”, analiza indică drept opțiuni fie o creștere a TVA cu încă 3 puncte procentuale, fie majorarea celorlalte impozite. Efecte imediate: curs, inflație și rate la credite Pe termen scurt, Concordia estimează presiuni suplimentare pe curs și pe costul creditării: euro ar putea urca cu 1–2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei; ratele la credite ar putea crește cu aproximativ 7,5–10%. Patronatele notează că România are unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, ceea ce ar face ca o depreciere a leului să se vadă rapid în prețurile de consum. PNRR : pierderi de miliarde și deficit mai mare Un alt canal major de risc este PNRR. În scenariul „optimist”, România ar pierde minimum 30% din sumele așteptate în 2026, adică circa 3,5 miliarde euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În funcție de reacția statului, analiza descrie două variante: dacă proiectele se opresc: creșterea economică scade cu 0,2–0,3 puncte procentuale, statul pierde 600–700 milioane euro (aprox. 3,0–3,5 miliarde lei) din taxe, iar deficitul ajunge la 6,43% din PIB; dacă statul acoperă diferența din buget: deficitul urcă la 6,9% din PIB. În scenariul „negativ”, pierderea ar ajunge la 50% (aprox. 5,7 miliarde euro, adică aprox. 28,5 miliarde lei), iar în scenariul „critic” la 70% (circa 8 miliarde euro, aprox. 40 miliarde lei). În varianta cu acoperire din bani publici, deficitul ar putea urca până la 7,8% din PIB, cu „probabilitate ridicată” de retrogradare la statutul „junk” (nerecomandat investițiilor), potrivit analizei. Cine plătește nota Concluzia patronatelor este că instabilitatea politică se traduce în costuri concrete pentru companii și cetățeni, prin scumpirea finanțării, presiune pe curs și risc de tăieri sau taxe mai mari, în condițiile în care deficitul și accesul la fonduri europene rămân puncte sensibile pentru credibilitatea financiară a României. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , pe fondul unei combinații între accelerarea absorbției de fonduri europene și un flux mai mare de lichiditate către companii prin restituiri de TVA, potrivit Ziarul Financiar . Ministerul Finanțelor leagă „execuția bună” din primele trei luni ale anului de aceste două canale, cu efect direct în echilibrul bugetar. Ministerul a publicat raportul de execuție bugetară joi după-amiază, iar ministrul Alexandru Nazare a indicat drept principale motoare ale scăderii deficitului restituirea TVA și absorbția fondurilor europene. Ce a împins deficitul în jos: TVA și fonduri europene În explicația Ministerului Finanțelor, componenta de lichiditate pentru mediul privat a venit din restituiri de TVA, menite să susțină capitalul de lucru al firmelor într-o perioadă pe care ministrul o descrie drept una de „recalibrare economică”. „Am prioritizat susţinerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.” Pe partea de venituri și finanțare, ministerul indică depășirea țintelor de colectare internă și accelerarea absorbției fondurilor europene, fără a detalia în material nivelurile exacte ale acestora. Ce urmează: presiune pe cheltuieli și pe implementarea PNRR Deși raportarea pe T1 arată o îmbunătățire a deficitului, ministrul spune că abordarea rămâne una prudentă și cere „rigoare maximă” ordonatorilor de credite (instituțiile care gestionează bugete publice) în utilizarea banului public. „Deşi am depăşit ţintele de colectare internă şi am accelerat absorbţia fondurilor europene, rămânem extrem de prudenţi: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public şi o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menţinem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.” Miza pentru restul anului, în logica prezentată de minister, este menținerea acestui „echilibru bugetar” prin controlul cheltuielilor și prin continuarea ritmului de implementare a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). [...]
Germania pregătește tăieri de 38,3 miliarde euro (până în 2030) din cheltuieli sociale , pentru a face loc în buget cheltuielilor de apărare, iar semnalul pentru restul Europei este că spațiul fiscal se îngustează chiar și în economiile cu datorie publică relativ redusă, potrivit Mediafax , care citează publicația spaniolă elEconomista.es. Pachetul, agreat de coaliția CDU–SPD condusă de cancelarul Friedrich Merz înaintea ședinței de cabinet programate pentru 28 aprilie 2026, vizează reduceri în sistemul de sănătate și în garanțiile de pensii, pentru a elibera resurse către cheltuieli militare. Miza, dincolo de politica internă germană, este mesajul către piețe și către guvernele care vor să finanțeze simultan apărarea și menținerea statului social prin mai multă datorie. De ce contează: Germania taie cheltuieli sociale deși are datorie în jur de 60% din PIB În material se arată că reducerile sunt decise într-o țară a cărei datorie publică „abia depășește 60% din PIB”, ceea ce este prezentat ca un avertisment pentru statele cu îndatorare mai mare. Argumentul este că împrumuturile publice „nelimitate” au consecințe, iar evoluțiile recente din piețe au readus în prim-plan costul finanțării și limitele toleranței investitorilor. În acest context, Germania ar încerca să „dea un exemplu”, în condițiile în care mai multe guverne europene s-au angajat să-și crească bugetele de apărare, inclusiv în cadrul angajamentelor față de NATO. Ce se schimbă: pensia de stat, spre „acoperire de bază” Un punct central este reforma pensiei de stat. Merz este citat spunând că pensia de stat va deveni o „acoperire de bază” pentru bătrânețe și că nu va mai fi suficientă pentru menținerea nivelului de trai pe termen lung. În plus, ar urma să fie reduse și indemnizațiile de șomaj pe termen lung. Materialul descrie pachetul drept cea mai importantă reducere a statului social german de la reformele „Agenda 2010” din anii 2000. Efect de contagiune: presiune pe țările cu datorii mai mari și pe sistemele „pay as you go” Mediafax redă o analiză a economistului Juan Ramón Rallo, care compară Germania cu Spania și susține că, dacă statul bunăstării german (cu datorie publică de 63% din PIB, în formularea citată) intră în retragere, statele cu datorii mai mari sunt mai expuse. În aceeași analiză sunt prezentate comparații ale ponderii unor cheltuieli publice în PIB (protecție socială, educație, sănătate) între Germania și Spania, pentru a argumenta că diferențele nu sunt suficient de mari încât să facă sustenabil într-o parte ceea ce devine nesustenabil în cealaltă. În material este menționat și conceptul de datorie „implicită” la pensii (drepturi acumulate), explicat ca estimare a valorii pensiilor acumulate până la o anumită dată, fie în sisteme publice de tip „pay as you go” (plătești pe măsură ce încasezi contribuții), fie în sisteme private capitalizate. Pentru Spania, textul indică obligații care „depășesc 600% din PIB”, atribuite datelor Eurostat . Context: îmbătrânirea populației și costul apărării comprimă bugetele Un raport Capital Economics, citat în material, proiectează o creștere medie a cheltuielilor publice cu pensiile în zona euro cu aproximativ 1% din PIB în următorul deceniu, cu diferențe între țări, pe fondul îmbătrânirii populației și al intrării la pensie a generației „baby boom”. În același context, este citată OCDE, care avertizează că majorarea cheltuielilor de apărare poate sprijini modest activitatea economică pe termen scurt, dar adaugă presiune fiscală, iar efectele pe termen lung sunt incerte fără reforme structurale. Pentru Germania, materialul mai notează și criticile interne legate de utilizarea unei părți din stimulul pentru investiții pentru cheltuieli curente, ceea ce ar amplifica semnificația actualelor tăieri. Ce urmează Acordul politic a fost atins înaintea ședinței de cabinet din 28 aprilie 2026, iar pachetul este prezentat ca parte a unei ferestre de oportunitate după alegerile regionale, într-un climat în care reformele sociale sunt considerate dificil de vândut public. Materialul sugerează că dezbaterea despre finanțarea apărării și sustenabilitatea pensiilor se va extinde în Europa, pe măsură ce presiunile demografice și cele bugetare se suprapun. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB după T1, pe fondul creșterii veniturilor și al scăderii cheltuielilor , potrivit datelor de execuție publicate de Ministerul de Finanțe și prezentate de Ziarul Financiar . În ianuarie–martie, veniturile totale au urcat cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au scăzut cu 2,8%, ceea ce a dus la un deficit de 1,03% din PIB. În termeni nominali, veniturile statului au fost de 158,76 miliarde lei, iar cheltuielile au ajuns la 179,85 miliarde lei. Ce a împins veniturile în sus Un motor important a fost TVA: încasările din această taxă au crescut cu 17,7%, până la 33,63 miliarde lei. Ministerul de Finanțe indică drept factor de susținere creșterea încasărilor ca urmare a modificării cotelor de TVA în 2025. Pe alte linii de venituri, execuția arată: Impozitul pe salarii și venit: 17,97 miliarde lei, +19%, dinamică susținută de avansul impozitului pe dividende (+53%) și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Contribuții de asigurări: 53,28 miliarde lei, +7%. Accize: 10,95 miliarde lei, +9,2%. Sume rambursate de Uniunea Europeană: 13,20 miliarde lei, +43,5%. Unde s-au dus banii: cheltuieli în scădere, dar dobânzi mai mari Pe partea de cheltuieli, reducerea totală față de primele trei luni din 2025 a fost însoțită de evoluții mixte între categorii: Cheltuieli de personal: 40,85 miliarde lei, cu 1,28 miliarde lei mai puțin decât în T1 2025. Bunuri și servicii: 23,56 miliarde lei, +5,8%. Investiții: 21,67 miliarde lei; din acestea, 74,92% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Dobânzi: 13,37 miliarde lei, cu 0,88 miliarde lei peste nivelul din perioada similară; pondere de 0,7% din PIB. Asistență socială: 63,54 miliarde lei, -0,2%. Subvenții: 2,83 miliarde lei, pentru transportul de călători, sprijin pentru producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 milioane lei). Proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile: 15,84 miliarde lei (include și componente aferente cadrului financiar 2014–2020 și 2021–2027, subvenții UE pentru agricultură, fondul de modernizare și finanțări nerambursabile din PNRR ). Datele sunt cele comunicate de Ministerul de Finanțe pentru execuția bugetară după primele trei luni; materialul nu oferă o proiecție pentru întreg anul sau o țintă actualizată de deficit. [...]
Președintele Nicușor Dan promite reducerea deficitului pentru a limita presiunea dobânzilor asupra firmelor , într-un mesaj transmis antreprenorilor la RBL Summit , pe fondul unei „perioade politice complicate”, potrivit Economedia . În mesajul video difuzat marți, 28 aprilie, Nicușor Dan a reiterat două direcții pe care spune că România le va menține: orientarea „occidentală” și „cursul de reducere a deficitului bugetar”. Miza invocată explicit este costul finanțării: reducerea deficitului ar trebui să ajute la evitarea unei poveri mai mari a dobânzilor care „să nu împovăreze mediul privat”. „Ce pot eu să vă garantez este că România își va păstra direcția occidentală și, de asemenea, că va păstra cursul de reducere a deficitului, astfel încât dobânzile să nu împovăreze mediul privat.” Ce mesaj transmite mediului de afaceri Președintele a spus că este nevoie de „dialog între public și privat” și și-a declarat disponibilitatea pentru acest tip de discuție. În intervenție, el a punctat și câteva teme pe care le consideră relevante pentru agenda economică: poziționarea economiei românești în economia globală și avantajele competitive; mecanismele prin care aceste avantaje pot fi susținute; stimularea antreprenoriatului, „în special la tineri”; atragerea de capital în economia românească. Context: RBL Summit, 28–29 aprilie, București RBL Summit are loc în perioada 28–29 aprilie, la București, iar tema ediției din acest an este „Puterea transformării. De la lideri la schimbare reală”. Materialul este prezentat de publicație ca „știre în curs de actualizare”, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar pentru reducerea deficitului. [...]
Finanțarea deficitului și rostogolirea datoriei au devenit mai scumpe , după ce instabilitatea politică a redus apetitul investitorilor pentru titlurile de stat românești, arată Profit . Ministerul Finanțelor a ratat una dintre cele două licitații organizate luni, pe fondul tensiunilor politice care au amplificat percepția de risc. În ultima săptămână, finanțarea deficitului bugetar și a datoriilor ajunse la scadență „s-a complicat și mai mult”, după ieșirea PSD de la guvernare. Luni, social-democrații au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva cabinetului Bolojan, un scenariu care, potrivit analiștilor citați, poate bloca sau întârzia măsuri necesare pentru reducerea deficitului. Costul împrumuturilor urcă: semnal direct din piața titlurilor de stat Tensiunile s-au văzut rapid în randamentele (dobânzile cerute de investitori) la titlurile de stat. La fixingul de luni, la amiază, randamentele au crescut: cu 6 puncte de bază la scadența de 10 ani , până la 7,13% pe an ; cu 23 de puncte de bază la scadența de 3 ani , până la 6,56% pe an . În acest context, Ministerul Finanțelor a ratat una dintre cele două licitații de împrumut organizate în aceeași zi, semn că cererea investitorilor a fost insuficientă la condițiile oferite. De ce contează: presiune pe dobânzi și curs, chiar dacă T1 a arătat bine Analiștii avertizează că o moțiune de cenzură sau un guvern minoritar ar putea avea dificultăți în a adopta măsuri care să ducă la scăderea deficitului bugetar. Consecința, în evaluarea lor, este presiune suplimentară pe dobânzi și pe cursul de schimb , chiar dacă datele din primul trimestru au fost „neașteptat de bune”. Pe termen scurt, mesajul pieței este că riscul politic se traduce direct în costuri mai mari de finanțare pentru stat, ceea ce poate complica execuția bugetară și planul de împrumuturi în perioada următoare. [...]
