Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Ministerul Finanțelor pregătește accize dinamice la carburanți pentru a tempera scumpirile la pompă, în contextul unei noi crize energetice, potrivit Economedia . Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vineri, după reuniunea Eurogroup, unde a susținut că România trebuie să răspundă împreună cu partenerii europeni și să adopte măsuri adaptate unui context economic mai dificil decât în 2022. „România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Ministrul a argumentat că situația actuală diferă de cea din 2022, când prețurile la energie au urcat puternic după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar „spațiul fiscal este limitat”, ceea ce impune „instrumente diferite, mai bine calibrate” și o coordonare mai bună între statele membre. În discuții a fost adusă și ideea unei colaborări mai strânse între miniștrii de finanțe și cei ai energiei, prin formatele ECOFIN și Consiliul miniștrilor energiei, pentru soluții comune. Pe plan intern, Nazare a spus că Ministerul Finanțelor este într-un stadiu avansat cu elaborarea unei ordonanțe de urgență care să introducă „un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți”. Potrivit ministrului, accizarea dinamică ar urma să permită ajustări graduale în funcție de evoluția simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale, cu efect direct în temperarea creșterii prețurilor la pompă. [...]
Economia Europei începe să resimtă efectele războiului din Iran , potrivit unei analize Bloomberg despre presiunea combinată a energiei mai scumpe, inflației în urcare și creșterii economice mai slabe în UE. Conflictul, declanșat în urmă cu o lună prin atacuri lansate de administrația președintelui american Donald Trump, are un final incert și determină guvernele să își revizuiască în jos previziunile economice, în timp ce caută măsuri pentru a limita scumpirile alimentate de cotațiile mai mari la gaze și petrol. În paralel, revin teme deja cunoscute din perioada șocurilor anterioare: sprijin pentru gospodării și riscul ca băncile centrale să fie împinse către dobânzi mai ridicate. „Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector”, a apreciat Christian Keller, analist la Barclays, citat în analiza Bloomberg, potrivit Agerpres. Pe partea industrială, Germania și Italia sunt menționate printre țările care iau în calcul reducerea previziunilor, pe fondul scăderii încrederii consumatorilor și al energiei mai scumpe, după o evaluare mai prudentă prezentată săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană . În Germania, industria chimică avertizează că ar putea reduce producția dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă; SKW Piesteritz GmbH a coborât activitatea la 85%, iar Evonik Industries spune că încă evaluează dificultățile, anticipând efecte indirecte. Presiunea se vede și în transporturi și lanțuri de aprovizionare. Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG indică costuri suplimentare săptămânale de 40-50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări și depozitare și încearcă să recupereze o parte prin „taxe de urgență”. În retail, Next Plc avertizează că ar putea majora prețurile cu 1,5%-2% dacă războiul depășește trei luni, iar H&M spune că prelungirea conflictului ar reduce consumul. În Franța, datele Insee arată o creștere puternică a ponderii gospodăriilor care se așteaptă la scumpiri mai rapide anul viitor, iar Spania a raportat pentru martie o inflație peste estimări, deși încă sub ținta BCE de 2%. Riscul macroeconomic invocat este stagflația, adică o combinație între creștere economică mai lentă și inflație mai ridicată. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează că, și în scenariul unor perturbări de scurtă durată ale aprovizionării cu energie, avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale sub previziunile de toamnă, iar inflația cu până la un punct procentual mai ridicată. În același timp, el atrage atenția că majoritatea statelor membre au spațiu bugetar limitat, după șocurile precedente și pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare, ceea ce îngustează opțiunile de răspuns. În acest context, o accelerare a inflației ar putea pune presiune pe BCE să majoreze dobânzile, iar piețele au crescut mizele pentru o astfel de decizie în 2026. Potrivit informațiilor din articol, următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie, însă analiștii nu se așteaptă la o schimbare atunci. [...]
Rusia a început să vândă aur fizic din rezervele băncii centrale , pentru prima dată în 25 de ani, ca să acopere un deficit bugetar în creștere, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, relatează Antena 3 CNN , care citează Economic Times și bne Intellinews. Decizia este prezentată ca o schimbare de abordare în administrarea rezervelor, în condițiile în care presiunile fiscale s-au intensificat, iar rezervele de aur au coborât la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Vânzări de aur în 2026 și scăderea rezervelor Potrivit Economic Times , citat de Antena 3 CNN, vânzările cumulate de aur și valută din perioada 2022–2025 au depășit 15.000 de miliarde de ruble (150 de miliarde de dolari), la care se adaugă încă 3.500 de miliarde de ruble (35 de miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. Conform bne Intellinews , în ianuarie Banca Centrală a Rusiei ar fi vândut 300.000 de uncii de aur, iar în februarie încă 200.000 de uncii. În urma acestor operațiuni, rezervele de aur ar fi scăzut la 74,3 milioane de uncii, iar lichidarea de 14 tone din ianuarie și februarie este descrisă drept cea mai mare pe două luni de la trimestrul al doilea din 2002. De la tranzacții „pe hârtie” la lingouri vândute pe piață Raportul citat arată că, anterior, tranzacțiile cu aur erau în mare parte noționale, adică transferuri contabile între Ministerul de Finanțe și banca centrală, fără mișcarea efectivă a metalului. În ultimele luni, banca centrală ar fi trecut la vânzarea efectivă de lingouri pe piață, ceea ce indică o utilizare mai directă a rezervelor considerate lichide, pe fondul nevoilor de finanțare ale bugetului. „În ultimele luni, însă, banca centrală a început să vândă efectiv lingouri pe piață.” Deficit bugetar mai mare și presiuni pe venituri Rusia a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB, față de o estimare inițială de 0,5%, mai notează Antena 3 CNN. Economiști citați în material sugerează că deficitul real ar putea fi mai aproape de 3,4%, pe motiv că unele plăți scadente în decembrie ar fi fost amânate pentru 2026. Tensiunile bugetare sunt puse și pe seama scăderii prețurilor petrolului în a doua jumătate a anului și a înăspririi sancțiunilor americane. În acest context, ponderea veniturilor fiscale din petrol și gaze ar fi coborât la aproximativ 20% din total, circa jumătate față de nivelurile de dinaintea conflictului. Prețul aurului, rezervele internaționale și opțiunile de finanțare bne Intellinews mai arată că vânzarea de aur are loc într-un moment de creștere accentuată a prețurilor, care ar fi depășit 5.000 de dolari pe uncie. Pe acest fond, rezervele internaționale ale Rusiei ar fi urcat la peste 809 miliarde de dolari la 28 februarie, sumă care include și 300 de miliarde de dolari în active înghețate, iar doar deținerile de aur ar fi evaluate la 384 de miliarde de dolari. În paralel, Ministerul de Finanțe ar fi folosit și alte canale pentru acoperirea deficitelor: extrageri din Fondul Național de Bunăstare (aproximativ 4.000 de miliarde de ruble rămase, potrivit articolului), creșterea emisiunilor de obligațiuni interne OFZ și majorarea cotelor de TVA cu două puncte procentuale, TVA-ul fiind indicat ca sursă pentru circa 40% din veniturile totale. În ansamblu, trecerea la vânzarea de aur fizic este prezentată ca un semnal al presiunii tot mai mari asupra poziției fiscale, în condițiile în care conflictul din Ucraina intră în al patrulea an. [...]
Shoturile cu ulei de măsline și lămâie au beneficii limitate , iar specialiștii spun că efectele invocate pe rețelele sociale sunt doar parțial susținute, potrivit The Guardian . Tendința circulă pe TikTok și Instagram , unde influenceri din zona de wellness promovează combinația ca soluție pentru „piele mai luminoasă”, digestie mai bună și susținerea unui proces de „detoxifiere” – concept frecvent contestat în mediul medical. Fenomenul se înscrie într-o serie mai veche de „shoturi” care apar și dispar în mod recurent, de la oțet de mere la amestecuri cu ghimbir și turmeric sau sucuri din diverse plante, după cum explică nutriționista Lauren Manaker. La nivel practic, gustul poate fi suportabil pentru unii, însă nu e lipsit de riscuri pentru toată lumea. Nutriționista Michelle Routhenstein avertizează că, la anumite persoane, aciditatea lămâii și intensitatea uleiului pot favoriza refluxul acid. În privința dovezilor, beneficiile vin mai ales din uleiul de măsline, nu din lămâie. O lingură de suc de lămâie acoperă aproximativ 6% din necesarul zilnic de vitamina C, în timp ce uleiul de măsline este un pilon al dietei mediteraneene, asociată cu o reducere de până la 25% a riscului de evenimente cardiovasculare majore (infarct, accident vascular cerebral). Explicația ține de conținutul de grăsimi mononesaturate, care contribuie la scăderea colesterolului LDL („rău”) și la susținerea sănătății vaselor de sânge, precum și de polifenoli, antioxidanți cu rol în reducerea inflamației și a stresului celular. Totuși, cantitatea de polifenoli dintr-o lingură de ulei este relativ mică față de aportul zilnic din alte surse, precum cafeaua, ceaiul sau fructele. Concluzia specialiștilor este că cele două ingrediente sunt mai utile integrate în alimentație, nu consumate ca „shot”. Uleiul de măsline poate ajuta absorbția unor antioxidanți din legume (de exemplu, licopenul din roșii), iar vitamina C din lămâie sprijină absorbția fierului din alimente vegetale; băute separat, se pierde acest efect de „lucru împreună” al nutrienților. În locul shotului, recomandarea este folosirea combinației într-o salată, unde beneficiile se leagă și de restul alimentelor din farfurie. [...]
ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 8 mil. euro la un mare contribuabil, în urma unui control pe prețuri de transfer, potrivit Ziarul Financiar . Verificarea a fost derulată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești și vizează tranzacții intragrup, cu accent pe serviciile facturate de entități afiliate din afara României. Miza cazului este legată de prețurile de transfer (adică prețurile folosite în tranzacțiile dintre companii din același grup) și de modul în care anumite cheltuieli intragrup pot diminua baza impozabilă în România. În acest dosar, ANAF indică o creștere semnificativă a bazei impozabile și, implicit, a impozitului pe profit datorat. „Baza impozabilă a fost majorată de la aproximativ 26 mil. euro la peste 77 mil. euro”, iar „impozitul pe profit stabilit de organul fiscal a fost de trei ori mai mare (12 mil. euro) decât cel declarat iniţial de societate (aprox. 4 mil. euro)”. Controlul a vizat, în special, cheltuieli cu servicii intragrup de peste 42 mil. euro, de la consultanță și IT până la contabilitate, resurse umane și logistică. Potrivit Fiscului, societatea nu a reușit să susțină suficient, prin documente și argumente, legătura dintre aceste servicii și activitatea efectivă din România. În motivarea sa, ANAF spune că nu au fost demonstrate adecvat următoarele elemente: necesitatea economică a serviciilor raportat la activitatea desfășurată în România; beneficiul economic concret obținut de societate; modalitatea de alocare a costurilor pe tipuri de servicii și centre de cost; delimitarea între serviciile operaționale și costurile aferente acționariatului. Compania verificată ar fi operat în regim lohn (producție în sistem de prelucrare pentru terți, cu funcții limitate), fără control asupra produselor finite, materiilor prime sau relațiilor comerciale externe. În acest context, inspectorii au concluzionat că nu toate costurile operaționale au fost incluse în baza de cost, astfel că au trecut la reîntregirea acesteia și la recalcularea profitului conform principiului valorii de piață (principiul „arm’s length”, folosit în prețurile de transfer). ANAF încadrează acțiunea în strategia de combatere a „diminuării nejustificate a bazei impozabile prin tranzacții intragrup” și avertizează că verificările pe prețuri de transfer vor continua, în special acolo unde cheltuielile intragrup nu sunt susținute cu documente și beneficii economice demonstrabile. Pentru marile companii, mesajul este că dosarul de prețuri de transfer și documentarea serviciilor intragrup rămân zone de risc fiscal ridicat. [...]
Managerii anticipează scumpiri accentuate până în mai în comerț și construcții , potrivit Mediafax , care citează rezultatele anchetei INS din luna martie privind tendințele din economie. Așteptările vizează următoarele trei luni și indică presiuni de preț mai puternice în aceste două sectoare. În industria prelucrătoare, ancheta arată o creștere moderată a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. Pentru numărul de salariați, managerii estimează relativă stabilitate (sold conjunctural -5%), în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să urce (sold conjunctural +34%). În construcții, estimările managerilor indică o tendință de creștere a volumului producției (sold conjunctural +17%) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural -1%). În schimb, prețurile lucrărilor de construcții sunt prognozate să crească accentuat, cu un sold conjunctural de +50%. În comerțul cu amănuntul, managerii estimează stabilitate a cifrei de afaceri (sold conjunctural -4%) și o relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +2%). Pe componenta de prețuri, așteptările sunt, de asemenea, de creștere accentuată: 53% dintre respondenți indică majorări, iar 3% scăderi, rezultând un sold conjunctural de +50%. În servicii, cererea este văzută ca relativ stabilă în următoarele trei luni (sold conjunctural 0%), iar numărul de salariați ar urma să rămână, la rândul său, relativ stabil (sold conjunctural -4%). Prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor sunt anticipate în creștere, cu un sold conjunctural de +26%. „Majorări de preţuri sunt estimate de 53% dintre respondenți, iar scăderi de doar 3%, soldul conjunctural de +50% indicând creștere accentuată.” Principalele estimări din ancheta INS, așa cum sunt prezentate în material, includ: Industrie prelucrătoare: producție +6%, salariați -5%, prețuri +34%. Construcții: producție +17%, salariați -1%, prețuri +50%. Comerț cu amănuntul: cifră de afaceri -4%, salariați +2%, prețuri +50% (53% majorări, 3% scăderi). Servicii: cerere 0%, salariați -4%, prețuri +26%. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că taxa unică pe salarizare rămâne neschimbată , iar impozitul pe cifra de afaceri va fi eliminat de la 1 ianuarie 2027, potrivit Economedia . Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie 2026, în cadrul Adunării Generale a membrilor Camerei de Comerț Româno-Americane (AmCham România). În ceea ce privește impozitarea muncii, Bolojan a indicat că nu sunt avute în vedere modificări ale taxei unice aplicate salarizării. „Pe componenta de taxă unică, de salarizare este un lucru care va rămâne și nu va fi modificat” Premierul a reafirmat, totodată, calendarul anunțat pentru impozitul pe cifra de afaceri, care a fost redus la jumătate în 2026 și urmează să fie eliminat din 2027. În argumentația sa, șeful Guvernului a susținut că statul ar trebui să impoziteze profiturile, nu investițiile, și a legat decizia de nevoia de predictibilitate pentru companiile mari. În același context, Bolojan a spus că Executivul va încerca să mențină și celelalte elemente fiscale, condiționând acest obiectiv de controlul cheltuielilor și de păstrarea echilibrelor financiare, inclusiv pe fondul riscurilor externe care pot afecta inflația și creșterea economică. [...]
Vladimir Putin le-a cerut oligarhilor donații pentru bugetul de stat , potrivit HotNews.ro , care citează The Bell, Financial Times și Reuters. Discuțiile ar fi avut loc cu ușile închise, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice ale Rusiei, în contextul continuării războiului din Ucraina. Conform The Bell, întâlnirea a avut loc joi și a reunit oameni de afaceri de vârf. Informația a fost publicată și de Financial Times, care citează trei persoane familiarizate cu situația. În cadrul discuției, Putin ar fi abordat finanțarea armatei și continuarea războiului, aflat în al cincilea an de la invazia pe scară largă începută în februarie 2022. Potrivit The Bell, miliardarul Suleiman Kerimov s-ar fi angajat să doneze 100 de miliarde de ruble (1,06 miliarde de euro). Una dintre sursele publicației a afirmat că ideea de a obține bani de la companii „într-o perioadă dificilă pentru țară” i-ar aparține lui Igor Sechin, directorul Rosneft și un apropiat al lui Putin. Demersul este prezentat ca o continuare a încercărilor Kremlinului de a atrage resurse de la mediul de afaceri pentru a susține cheltuielile de apărare, însă ar fi pentru prima dată când Putin le-ar fi cerut direct magnatilor să contribuie prin donații. Presiunea vine pe fondul scăderii veniturilor bugetare din energie și al încetinirii economice, care reduce și încasările fiscale din alte sectoare. Reuters a relatat, la începutul lunii, că guvernul rus pregătește o posibilă reducere cu 10% a cheltuielilor neesențiale din bugetul pe 2026, decizia finală urmând să depindă de sustenabilitatea creșterii prețului petrolului, influențată de războiul din Iran. În ianuarie, Kremlinul a majorat TVA cu 2 puncte procentuale, până la 22%, pentru a strânge suplimentar 600 de miliarde de ruble în trei ani de la întreprinderile mici și mijlocii, iar în 2023 a colectat 320 de miliarde de ruble printr-o taxă excepțională de 10% aplicată unor companii mari. În paralel, ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a declarat joi că Rusia ia în calcul o nouă taxă pe profituri excepționale în 2026, dacă rubla continuă să se deprecieze. Pe partea de cheltuieli, bugetul de apărare a crescut cu 42% anul trecut, la 13.100 miliarde de ruble, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Execuția bugetară a României pe primele două luni din 2026 arată o îmbunătățire semnificativă , cu un deficit redus la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Știrile ProTV . Veniturile bugetului general consolidat au crescut, iar restituirile de TVA au adus o infuzie de 7 miliarde de lei în economie. Venituri și deficit bugetar Conform Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pentru primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,70% din PIB. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de deficitul de 30,24 miliarde lei din aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile totale au însumat 103,73 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de anul trecut. „Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit în termeni nominali de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere la jumătate față de deficitul de 30,24 miliarde lei, respectiv de 1,58% din PIB, aferent celor două luni ale anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB”, arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat. Creșterea veniturilor din TVA și impozite Încasările din TVA au crescut cu 20,6%, ajungând la 23,75 miliarde lei, datorită unei performanțe mai bune în colectare. Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, cu o creștere de 22,3%, influențate de eliminarea unor facilități fiscale și de avansul încasărilor din impozitul pe dividende. Principalele surse de venituri: TVA: 23,75 miliarde lei (+20,6%) Impozit pe venit și salarii: 13,46 miliarde lei (+22,3%) Contribuții de asigurări: 35,15 miliarde lei (+6,0%) Accize: 6,90 miliarde lei (-0,9%) Rambursări UE: 8,28 miliarde lei (+87,8%) Cheltuieli și investiții Cheltuielile totale au scăzut cu 1,6%, ajungând la 117,96 miliarde lei. Cheltuielile cu asistența socială au crescut ușor, în timp ce cheltuielile de personal și cele cu bunurile și serviciile au scăzut. Cheltuielile pentru investiții au fost de 11,20 miliarde lei, cu o mare parte destinată proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Detalii despre cheltuieli: Asistență socială: 43,18 miliarde lei (+0,9%) Dobânzi: 10,26 miliarde lei (stabil) Personal: 27,13 miliarde lei (-0,98 miliarde lei) Bunuri și servicii: 14,43 miliarde lei (-2,1%) Investiții: 11,20 miliarde lei În concluzie, execuția bugetară din primele două luni ale anului 2026 indică o gestionare mai eficientă a finanțelor publice, cu venituri în creștere și un deficit semnificativ redus, ceea ce poate oferi un context favorabil pentru dezvoltarea economică a României. [...]
Curtea Constituțională a respins sesizările AUR privind bugetul pe 2026 , iar legile bugetare au fost declarate constituționale, potrivit G4Media . În consecință, bugetul urmează să fie trimis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. AUR a contestat pe 23 martie legile bugetului pentru anul 2026, solicitând oprirea intrării în vigoare a unor acte normative pe care le-a descris drept „profund viciate”. Sesizările au vizat atât Legea bugetului de stat, cât și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie 2026. În argumentația publică, AUR a susținut că procedura de adoptare a fost accelerată și ar fi limitat dezbaterea parlamentară, invocând și o fundamentare „nerealistă” a bugetului, construită pe estimări considerate prea optimiste. Formațiunea a mai reclamat încălcarea unor drepturi sociale, inclusiv prin neindexarea pensiilor conform legii, precum și utilizarea de derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară. Decizia CCR închide etapa controlului de constituționalitate declanșată de sesizările opoziției, iar promulgarea de către președinte este pasul necesar pentru intrarea în vigoare a legilor bugetare. [...]
Bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe 2026 ajung la CCR , după ce AUR a contestat legile adoptate de Parlament, potrivit Știrile ProTV . Curtea Constituțională urmează să dezbată sesizările depuse de Alianța pentru Unirea Românilor în legătură cu proiectele aprobate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie. În sesizare, AUR cere „oprirea intrării în vigoare” a legilor bugetare, susținând că acestea ar fi „profund viciate” și că adoptarea lor ar fi fost făcută printr-o procedură accelerată, care ar fi limitat dezbaterea parlamentară. Partidul invocă, între altele, comprimarea „extremă” a procesului legislativ, bugetele fiind adoptate în doar câteva zile, fără o analiză „serioasă” a impactului asupra economiei și populației. AUR critică și modul de fundamentare, afirmând că bugetul ar fi construit pe „estimări optimiste” și pe premise care nu ar reflecta situația economică reală, cu riscul apariției unor dezechilibre în execuția bugetară. În același context, formațiunea reclamă încălcarea drepturilor sociale, în special prin refuzul de a indexa pensiile conform legii, decizie care, potrivit partidului, afectează milioane de pensionari și contravine principiilor constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă. În comunicatul citat, AUR mai acuză Guvernul Bolojan că ar fi recurs la derogări „repetate” de la legislația fiscal-bugetară, ceea ce, în opinia partidului, ar submina stabilitatea cadrului legal și ar crea un precedent în administrarea finanțelor publice. Totodată, AUR susține că ar fi fost ignorate avizele instituțiilor consultative, inclusiv cel al Consiliului Economic și Social, și că ar fi lipsit o consultare reală cu partenerii sociali. Miza imediată este decizia Curții Constituționale: până la pronunțare, parcursul bugetului către promulgare rămâne condiționat de soluția CCR asupra obiecțiilor de neconstituționalitate. Materialul este atribuit de publicație agenției Agerpres. [...]
Christine Lagarde avertizează că depășirea țintei de inflație poate cere înăsprire a politicii monetare, potrivit Economedia , care citează Reuters via Agerpres. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE) a spus că și o depășire „nu prea persistentă” a țintei, pe fondul actualului șoc energetic, ar putea justifica o înăsprire moderată. Ținta de inflație pe termen mediu a BCE este de 2%. Declarațiile au fost făcute într-un discurs rostit la Frankfurt, în contextul în care banca centrală încearcă să evalueze cât de mult se transmite scumpirea energiei în restul economiei. Mesajul BCE după ultima ședință: dobânzi neschimbate, dar vigilență sporită Săptămâna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, însă a semnalat că urmărește riscurile pentru inflație și creștere economică generate de majorarea prețului petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar. Comunicatul de presă publicat după a doua reuniune a BCE din 2026 indică nivelurile actuale ale dobânzilor reprezentative: 2% pentru facilitatea de depozit, 2,15% pentru operațiunile principale de refinanțare și 2,40% pentru facilitatea de creditare marginală. Când ar putea interveni BCE: mărimea și persistența deviației de la țintă Lagarde a spus că, dacă șocul energetic ar duce la o depășire mare, dar nu prea persistentă a țintei de inflație, „unele măsuri de ajustare a politicii monetare ar putea fi justificate”. În același timp, a avertizat că lipsa unei reacții ar putea crea un risc de comunicare, dacă publicul nu înțelege de ce banca centrală nu răspunde. Șefa BCE a mai arătat că, dacă se anticipează o abatere „semnificativă și persistentă” de la țintă, răspunsul ar trebui să fie pe măsură, altfel crește riscul de „de-ancorare” a așteptărilor inflaționiste (adică populația și companiile nu mai cred că inflația va reveni la 2% și își ajustează prețurile și salariile în consecință). Scenariile BCE pentru inflație și ce urmărește banca centrală Oficialul nu a echivalat explicit criteriile enunțate cu scenariile publicate de BCE săptămâna trecută, dar acestea sunt apropiate de traiectoria inflației din scenariul „nefavorabil”, conform informațiilor din articol. În scenariul de bază, BCE vede o inflație de 2,6% în 2026, de la aproximativ 2% în 2025. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul al doilea din 2026, apoi ar reveni la țintă până la mijlocul lui 2027, iar în scenariul „sever” ar trece de 6% la începutul lui 2027 și nu ar reveni la țintă în anii următori. Date recente: inflația totală aproape de 2%, inflația de bază peste țintă BCE caută semne timpurii că șocul energiei se înglobează în dinamica mai largă a inflației și urmărește posibile efecte secundare, inclusiv evoluția salariilor și a așteptărilor inflaționiste. Lagarde a spus că, dacă deviațiile așteptate de la țintă sunt mai mari și mai persistente, „necesitatea de a acționa devine mai puternică”. Datele Eurostat arată că inflația anuală în zona euro a urcat la 1,9% în februarie, de la 1,7% în ianuarie, aproape de ținta de 2%. În schimb, inflația de bază (indicator care exclude prețurile volatile, precum energia și alimentele) a crescut la 2,4%, de la 2,2%, fiind un reper urmărit atent de BCE în deciziile de politică monetară. BCE își leagă reacția de două criterii: mărimea depășirii țintei și cât de persistentă este abaterea. Banca centrală urmărește în special transmiterea șocului energetic în salarii și în așteptările inflaționiste. Analiștii se așteaptă la două majorări ale dobânzii în 2026, pe fondul unei inflații estimate peste țintă în următorii ani. [...]