Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
BNR spune că „rotunjirea” în sus a prețurilor după creșterea TVA a împins inflația peste așteptări , potrivit Profit.ro . Banca centrală indică faptul că reacția comercianților la modificarea taxei pe valoarea adăugată a amplificat scumpirile, contribuind la abaterea de la prognoza de inflație. Din perspectiva BNR, nu a fost vorba doar de transferul mecanic al TVA în prețuri, ci și de ajustări suplimentare operate la raft, prin „rotunjiri” care au urcat nivelul final plătit de consumatori. Acest tip de comportament poate face ca efectul unei măsuri fiscale să fie mai puternic decât cel anticipat în scenariile de bază. Mesajul este relevant pentru că arată o sursă de presiune inflaționistă care nu ține strict de costuri sau de cerere, ci de modul în care firmele își stabilesc prețurile în perioade de schimbări fiscale. În astfel de episoade, estimarea traiectoriei inflației devine mai dificilă, iar erorile de prognoză se pot accentua. În contextul politicii monetare, o inflație care depășește prognoza complică calibrul deciziilor BNR , deoarece banca centrală urmărește readucerea inflației pe o traiectorie compatibilă cu ținta sa. Când scumpirile sunt alimentate și de astfel de ajustări comerciale, transmisia măsurilor de temperare a inflației poate fi mai lentă. În perioada următoare, atenția se mută pe cât de repede se estompează efectul inițial al creșterii TVA și dacă dinamica prețurilor revine în linie cu așteptările. Pentru consumatori, concluzia practică este că schimbările de taxe pot produce scumpiri mai mari decât ar rezulta strict din noua cotă, atunci când comercianții adaugă majorări suplimentare prin „rotunjiri” ale prețurilor. [...]
Deficitul cronic de angajați calificați a adăugat, în medie, circa 3,1 puncte procentuale la inflație în perioada 2019-2024, potrivit cursdeguvernare , care prezintă o cercetare semnată de Mădălin Viziniuc, din direcția de studii economice a Băncii Naționale a României (BNR). Contribuția anuală estimată a variat între 2,7 și 3,5 puncte procentuale, cu un vârf de 3,5 puncte în 2019 și 2023. Lucrarea urmărește două direcții: evaluează efectul deficitului de forță de muncă asupra salariilor și asupra numărului de angajați la nivelul firmelor, apoi integrează rezultatele într-un model macroeconomic multisectorial pentru a estima impactul asupra inflației. Autorul notează că variația de la un an la altul a fost redusă (0,36 puncte procentuale în valoare absolută), ceea ce sugerează o problemă mai degrabă structurală, care se schimbă lent. În analiză sunt indicate mai multe cauze care alimentează deficitul de personal, atât pe partea de ofertă, cât și pe partea de cerere de muncă: participarea redusă a populației pe piața muncii; emigrația; un sistem educațional insuficient adaptat cerințelor economiei moderne; schimbările tehnologice, care cresc cererea de competențe specializate; creșterea economică rapidă și integrarea în lanțurile de producție europene, care au amplificat cererea de forță de muncă. La nivel microeconomic, cercetarea arată că firmele care se confruntă cu dificultăți majore în recrutarea de personal calificat majorează salariile reale cu 6,6 puncte procentuale pe an, în medie, dar mențin aproape neschimbat numărul de angajați. Pentru a lega această evoluție de prețuri, autorul folosește un model macroeconomic multisectorial care include interacțiuni între ramuri, rigidități ale prețurilor și fricțiuni pe piața muncii. Rezultatele indică faptul că aproximativ 56% din creșterea salariilor reale se transmite în prețurile de consum, ceea ce susține existența unui canal puternic de transfer al costurilor salariale către inflație. Totodată, efectele diferă între sectoare: în unele ramuri, salariile cresc mai mult decât prețurile, pe fondul rigidităților de ajustare, în timp ce în altele scumpirile sunt mai rapide, semn al unei transmisii mai directe a costurilor către prețurile de producție și, ulterior, către consumatori. [...]
România a revenit pe piețele externe cu o emisiune de obligațiuni , mișcare prezentată ca un test de încredere după adoptarea unor reforme guvernamentale menite să reducă deficitul bugetar. Operațiunea a fost lansată miercuri, 25 februarie 2026, fiind prima ieșire la împrumut pe piețele internaționale din acest an, pe fondul unei percepții considerate „îmbunătățite” în rândul investitorilor. Conform informațiilor transmise de Bloomberg, România a venit către investitori cu mai multe tranșe: obligațiuni denominate în euro, cu scadențe în 2033 și 2044, și obligațiuni în dolari, cu scadență în 2036. O sursă din domeniu, citată anonim, a indicat și nivelurile de preț orientative: pentru obligațiunile în euro pe șapte ani, circa 250 de puncte de bază peste rata de referință mid-swap, iar pentru cele în euro pe zece ani, aproximativ 325 de puncte de bază peste mid-swap. Tranșa în dolari (scadență 2036) ar fi fost cotată la circa 210 puncte de bază peste obligațiunile americane cu maturitate similară. Ce înseamnă aceste „puncte de bază” pentru costul de finanțare În limbajul piețelor, „punctele de bază” arată cât de mult plătește în plus un emitent față de o rată de referință. Cu cât marja e mai mare, cu atât finanțarea e, în general, mai scumpă, pentru că investitorii cer o primă de risc mai ridicată. În cazul de față, România încearcă să profite de un moment în care interesul pieței ar fi mai bun decât la începutul anului, după adoptarea unor acte normative de reformă. Ce a invocat Guvernul ca semnal pentru investitori Articolul menționează că Guvernul a adoptat marți seara ordonanțe de urgență privind reforma administrației publice și relansarea economică, prezentate drept pași necesari pentru reducerea deficitului bugetar. În această logică, ieșirea la împrumut pe piețele externe vine imediat după aceste decizii, cu mesajul că România încearcă să își întărească disciplina fiscală și să stabilizeze finanțele publice. Planul de finanțare pe 2026: sume și surse Un proiect de Hotărâre de Guvern publicat la finalul lunii ianuarie 2026, care schițează dimensiunea finanțării necesare în 2026: necesar total anual: aproximativ 265–275 miliarde lei; ținta de deficit: între 6% și 6,4% din PIB; finanțare de pe piața internă: aproximativ 160–170 miliarde lei; finanțare de pe piața externă: aproximativ 21 miliarde euro. Pentru partea externă, Ministerul Finanțelor ar estima că 10 miliarde euro ar urma să vină din emisiuni de euroobligațiuni, iar restul din împrumuturi prin programe și mecanisme precum PNRR și SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private. Calendarul scadențelor: ce ajunge la maturitate în 2026 Un motiv pentru care România revine pe piețe ține și de refinanțarea datoriei care ajunge la scadență. În 2026, ar urma să ajungă la maturitate euroobligațiuni de aproximativ 3,25 miliarde euro, împărțite astfel: 750 milioane euro – 26 februarie 2026 1,56 miliarde euro – 27 septembrie 2026 940 milioane euro – 8 decembrie 2026 Acest calendar contează pentru investitori și pentru strategia de trezorerie a statului: o parte din împrumuturile noi pot fi folosite pentru a rostogoli datoria veche, pe lângă acoperirea deficitului curent. Sinteză rapidă România a ieșit la împrumut extern pentru prima dată în 2026, cu tranșe în euro (2033, 2044) și dolari (2036). Cotațiile menționate de surse indică marje de câteva sute de puncte de bază peste ratele de referință. Strategia anuală de finanțare vizează un necesar total de 265–275 miliarde lei și un deficit de 6%–6,4% din PIB. În 2026 ajung la scadență euroobligațiuni de circa 3,25 miliarde euro, ceea ce pune presiune pe refinanțare. [...]
Piața monetară rămâne ancorată la dobânzi ridicate, iar curba randamentelor indică prudență pe termen lung , potrivit celor mai recente date publicate de BNR la 24 februarie 2026 . Deși indicatorii s-au stabilizat, nu există încă semnale clare de relaxare monetară accelerată. 1. ROBOR și ROBID – stabilitate în jurul pragului de 6% Ratele interbancare arată o consolidare a dobânzilor pe termen scurt și mediu, cu variații minime față de ziua anterioară. Rate ROBOR (24.02.2026) Scadență ROBOR (% p.a.) O/N 5,64 1 lună 5,67 3 luni 5,77 6 luni 5,81 12 luni 5,97 ROBOR la 3 luni, reper pentru majoritatea creditelor în lei acordate companiilor, rămâne la 5,77%, iar cel la 12 luni se apropie de 6%. Diferența dintre 3M și 12M indică anticipații de menținere a dobânzilor la niveluri ridicate în următoarele trimestre. IRCC (T3 2025) este 5,68%, foarte apropiat de ROBOR 3M, ceea ce înseamnă că povara creditelor populației rămâne consistentă. Dobânda-cheie BNR este 6,50%, cu facilitatea de creditare la 7,50% și cea de depozit la 5,50%. Piața evoluează confortabil în interiorul coridorului monetar. 2. Titluri de stat – finanțare peste 6% pe termen lung Ministerul Finanțelor continuă să atragă sume importante la randamente ridicate, în special pentru maturități lungi. Ultimele licitații (piața primară) Scadență Valoare adjudecată (mil. lei) Randament mediu (% p.a.) Cupon (%) 26 apr. 2028 850,0 5,87 6,30 30 oct. 2033 863,0 6,28 7,20 Randamentul de 6,28% pentru scadența 2033 arată că investitorii solicită o primă de risc semnificativă pentru maturități lungi. Curba rămâne ascendentă, ceea ce reflectă incertitudini legate de deficitul bugetar și perspectivele fiscale. Rate de referință (fixing 23.02.2026 – BID) Maturitate Randament (% p.a.) 3 ani 5,97 5 ani 6,09 10 ani 6,36 Diferența de aproape 40 puncte de bază între 3 și 10 ani sugerează că piața nu vede o reducere rapidă a dobânzilor structurale. 3. Lichiditatea interbancară – volum moderat, cost stabil Fluxurile din piața monetară indică un echilibru relativ, fără tensiuni acute de finanțare. Piața interbancară – 23 februarie 2026 Indicator Valoare Volum mediu zilnic tranzacții 493,4 mil. lei Rată medie tranzacții 5,53% Stoc mediu zilnic 2.160,4 mil. lei Rată medie stoc 5,68% Comparativ cu media din ianuarie, se observă o ușoară scădere a volumelor, însă dobânzile rămân stabile. Aceasta sugerează că BNR gestionează eficient lichiditatea, fără presiuni suplimentare în sistem. Concluzie: echilibru controlat, dar fără spațiu amplu de relaxare Indicatorii monetari arată o piață stabilă, dar rigidă în jurul pragului de 6%. Costurile de finanțare pentru stat rămân peste acest nivel pe termen lung, iar dobânzile interbancare nu indică o relaxare iminentă. Pentru companii, mediul rămâne unul de finanțare relativ scumpă. Pentru populație, IRCC și ROBOR sugerează rate ale creditelor încă ridicate. În absența unei scăderi accelerate a inflației sau a unei consolidări fiscale credibile, spațiul pentru reducerea dobânzii-cheie pare limitat pe termen scurt. [...]
Guvernul pregătește o reformă amplă a administrației: salarii reduse cu 10%, peste 19.000 de posturi tăiate și sancțiuni fiscale mai dure , printr-o ordonanță de urgență care ar urma să fie adoptată marți, în funcție de avizul Consiliului Economic și Social. Potrivit Adevărul , ședința decisivă este programată pentru ora 18.00. Documentul prevede concedierea a 13.000 de funcționari din primării, la care se adaugă peste 6.000 de consilieri din cabinetele demnitarilor. În paralel, bugetele de salarii din administrație vor fi reduse cu 10%, cu unele excepții pentru domenii considerate sensibile. Domenii exceptate de la tăieri directe învățământul preuniversitar de stat cultura spitalele publice și serviciile de ambulanță structurile din apărare, ordine publică și securitate națională Potrivit comunicatului Guvernului, reducerile vor fi realizate în funcție de specificul fiecărui domeniu, iar economiile deja făcute în 2025 vor fi luate în calcul la atingerea țintei de minus 10%. Ordonanța include și măsuri fiscale mai dure. Printre acestea: majorarea cu până la 60% a amenzilor neplătite dublarea impozitului, timp de cinci ani, pentru proprietarii de case construite fără autorizație posibilitatea reținerii taxelor restante din alte drepturi sociale Un alt capitol vizează sistemul de apărare și ordine publică. Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne vor avea la dispoziție 30 de zile pentru a elabora un proiect de lege care să ridice treptat vârsta de pensionare la 65 de ani pentru militari, polițiști și angajații serviciilor de informații. Premierul Ilie Bolojan a declarat că pensionarea la 48–52 de ani și pensia egală cu ultimul salariu „nu mai pot fi susținute”. El a precizat însă că va exista o perioadă de tranziție, pentru a evita un exod din sistem. Pentru personalul operativ, precum parașutiștii sau jandarmii din linia întâi, pensionarea ar putea rămâne mai devreme, în timp ce personalul administrativ ar urma să rămână în activitate până la 65 de ani. Reforma administrației este prezentată de Guvern drept parte a unui pachet mai amplu de relansare economică, într-un context bugetar tensionat și sub presiunea reducerii cheltuielilor publice. [...]
Postul Paștelui a început cu prețuri mai mari la legume și fructe, unele ajungând să depășească carnea la kilogram , pe fondul creșterii importurilor și al scumpirilor din ultimele luni. Potrivit TVR Info , cumpărătorii din piețe reclamă costuri tot mai ridicate chiar pentru produse de bază. În București, o salată simplă presupune cheltuieli considerabile. Prețurile medii din piețe indică: roșii: aproximativ 20 lei/kg castraveți: 25 lei/kg ardei: 25 lei/kg mere: în jur de 8 lei/kg citrice: peste 20 lei/kg Situația este similară și în alte orașe, precum Piatra Neamț, unde clienții spun că bugetul pentru produse de post a crescut vizibil față de anii trecuți. Comercianții susțin însă că tarifele nu ar fi suferit modificări recente. Economiștii atrag atenția că dependența de importuri contribuie la presiunea asupra prețurilor. Analistul economic Adrian Mitroi arată că România importă legume și fructe de miliarde de euro anual, iar în condițiile în care producția internă este insuficientă, costurile externe se reflectă direct în tarabe. Potrivit acestuia, unele legume și fructe au ajuns să coste mai mult pe kilogram decât carnea, transformând postul într-un „mic lux” pentru multe familii. Pe de altă parte, specialiștii în nutriție avertizează că dorința de a economisi poate duce la alegeri alimentare dezechilibrate. Medicul nutriționist Marilena Oprișan subliniază că perioada postului poate fi benefică pentru organism dacă alimentația este construită corect, cu legume, cereale integrale, nuci și semințe consumate zilnic. Postul Paștelui , cel mai lung și mai aspru din calendarul bisericesc, se încheie pe 11 aprilie. Până atunci, credincioșii trebuie să îmbine cumpătarea spirituală cu o planificare atentă a bugetului alimentar, într-un context în care coșul de post a devenit mai scump decât în anii precedenți. [...]
Creditul neguvernamental a crescut cu 6,6% în ianuarie 2026 față de anul trecut , însă depozitele rezidenților au scăzut față de luna precedentă, potrivit Băncii Naționale a României . Datele publicate de BNR arată că, în structură, creditul în lei – care reprezintă 68% din totalul creditului neguvernamental – s-a redus în ianuarie cu 0,6% față de decembrie 2025. În schimb, creditul în valută, exprimat în lei și cu o pondere de 32%, a crescut cu 0,5% de la o lună la alta. Comparativ cu ianuarie 2025, dinamica anuală rămâne pozitivă: creditul neguvernamental total: +6,6%; componenta în lei: +3,8%; componenta în valută (exprimată în lei): +13,2%. Pe partea de economisire, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut cu 1,8% în ianuarie față de luna anterioară, dar sunt cu 6,3% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut. În detaliu: depozitele în lei (68,2% din total) au scăzut cu 2,3% față de decembrie 2025 și au crescut cu 3,7% în ritm anual; depozitele în valută, exprimate în lei (31,8% din total), au scăzut cu 0,6% față de luna precedentă, dar au avansat cu 12,3% comparativ cu ianuarie 2025. Evoluțiile indică o temperare lunară atât a creditării în lei, cât și a economisirii, pe fondul unei creșteri anuale susținute, în special pe segmentul în valută. [...]
Cluj-Napoca găzduiește pe 4-5 martie TaxEU Forum 2026 , unul dintre cele mai ample evenimente dedicate fiscalității , într-un context marcat de modificări legislative și presiuni bugetare. Conferința și seminarele vor avea loc la Hotel Radisson Blu Cluj și vor reuni experți fiscali, consultanți și reprezentanți ai autorităților. Evenimentul își propune să clarifice impactul schimbărilor fiscale anunțate pentru 2026 asupra mediului de afaceri și să ofere soluții practice pentru aplicarea noilor reguli. În prima zi, 4 martie, conferința va aborda teme precum: relansarea economică europeană și implicațiile pentru reformele din România; taxarea proprietății și echilibrul dintre eficiență și predictibilitate; impozitarea muncii versus taxarea capitalului; modificările privind prețurile de transfer; implementarea Directivei IMM privind scutirea de TVA pentru întreprinderile mici; schimbările la impozitul pe venit și efectele asupra cotei unice. Printre vorbitori se numără specialiști din marile firme de consultanță și Ioan Pop, director general al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, din cadrul ANAF. A doua zi, 5 martie, este dedicată seminarelor tehnice susținute de TPA România, RSM Romania, Crowe România și BDO România. Temele includ controale fiscale, impactul pachetelor de măsuri bugetare, modificări legislative aplicabile persoanelor fizice și analiza măsurilor de austeritate fiscală. Organizatorii anunță că participarea se face exclusiv în format fizic, iar înscrierile sunt deschise pe platforma evenimentului. TaxEU Forum 2026 se desfășoară într-un moment în care mediul de afaceri așteaptă clarificări privind noile reglementări fiscale și direcția politicii bugetare pentru anul în curs. [...]
Coaliția a agreat impozite mai mici pentru clădirile vechi și reduceri pentru persoanele cu handicap , într-un pachet de măsuri fiscale și administrative prezentat ca parte a modernizării statului și a relansării economiei. Potrivit Adevărul , acordul prevede reduceri de 25% la impozitul pe clădirile mai vechi de 100 de ani și de 15% pentru cele cu o vechime între 50 și 100 de ani. Măsurile au fost comunicate de PNL și vizează introducerea unor impozite diferențiate în funcție de vechimea clădirilor, dar și facilități pentru contribuabilii cu handicap, cu plafoane valorice pentru clădiri și autoturisme. Conform informațiilor citate în articol, persoanele cu handicap grav ar urma să primească o reducere de 50%, iar cele cu handicap accentuat o reducere de 25%. În paralel, coaliția a convenit adoptarea în Guvern a unui pachet amplu de reformă a administrației centrale și locale, cu obiectivul de a reduce suprapunerile instituționale și de a eficientiza procesele interne. În comunicat este menționat că scopul reformei este creșterea calității actului administrativ și reducerea costurilor statului. Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei trebuie să definitiveze detaliile tehnice pentru ca pachetul de relansare economică să poată fi adoptat simultan cu cel de reformă administrativă. Totodată, Ministerul Finanțelor a fost mandatat să pregătească textul de lege astfel încât să poată fi făcute regularizări pentru contribuabilii care au achitat deja impozitele aferente, după intrarea în vigoare a noilor reguli. [...]
Coaliția se reunește pentru reforme și bugetul pe 2026, pe fondul tensiunilor cu PSD , iar miza este adoptarea rapidă a pachetelor de măsuri și stabilirea alocărilor pentru cele zece luni rămase din an. Potrivit Știrile ProTV , liderii coaliției s-au întâlnit luni, 23 februarie 2026, de la ora 13.00, pentru a stabili calendarul ordonanțelor de urgență privind reforma administrației și relansarea economică, înaintea finalizării legii bugetului. Premierul Ilie Bolojan vrea ca pachetul pentru administrație și cel de relansare economică să fie adoptate în Executiv la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizelor ministeriale și a votului din Consiliul Economic și Social. Abia ulterior ar urma să fie închise discuțiile pe buget, care trebuie să reflecte noile priorități. PSD condiționează însă susținerea bugetului de adoptarea unui „pachet de solidaritate”, cu măsuri pentru: pensionari, mame aflate în concediu de maternitate, veterani și alte categorii vulnerabile. Social-democrații susțin că programul de relansare economică, lansat în septembrie 2025, a fost întârziat, iar disputele din coaliție privind controlul fondurilor riscă să afecteze singura reformă economică majoră asumată. Țintele bugetare anunțate de Ministerul Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a precizat că bugetul pe 2026 va fi construit pe baza execuției din 2025, unde majoritatea ministerelor au depășit un grad de realizare de 90%. Principalele coordonate anunțate sunt: deficit bugetar țintit spre 6%; creștere economică estimată la aproximativ 1%; PIB prognozat la 2.045 de miliarde; peste 10,7 miliarde de euro din PNRR pentru investiții, echivalentul a peste 52 de miliarde de lei; alte aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri de coeziune și agricultură. Guvernul mizează pe un „buget al relansării și al investițiilor”, însă consensul politic rămâne fragil. Întâlnirea anterioară dintre președintele Nicușor Dan și liderii coaliției a avut loc pe fondul amenințărilor PSD privind votul pe buget. Deznodământul negocierilor va arăta dacă pachetul de reforme și cel de solidaritate pot fi integrate într-o formulă acceptată de toate partidele sau dacă tensiunile vor continua în Parlament. [...]
Numărul posturilor ocupate la stat a scăzut cu 33.713 în 2025 , iar cea mai mare reducere nominală apare la Ministerul Educației, cu 14.133 de posturi mai puține față de ianuarie 2025, potrivit Ministerul Finanțelor și transmise de Agerpres. La finalul anului trecut (decembrie 2025), în instituțiile și autoritățile publice erau ocupate 1.278.795 de posturi , cu 1.767 mai puține decât în luna precedentă. Din total, 63,6% erau în administrația publică centrală: 814.331 de posturi , în scădere cu 27.933 față de ianuarie 2025. Unde s-au văzut cele mai mari modificări Conform datelor sintetizate în articol, ministerele cu cele mai multe posturi ocupate și evoluțiile față de ianuarie 2025 arată astfel: Instituție Posturi ocupate în dec. 2025 Diferență față de ian. 2025 Ministerul Educației 293.919 -14.133 Ministerul Afacerilor Interne 124.671 -260 Ministerul Apărării Naționale 74.813 -6.276 Ministerul Finanțelor 23.804 -993 Ministerul Sănătății 18.289 +49 Cum arată structura pe tipuri de finanțare În administrația centrală, dintre cele 814.331 posturi ocupate, 599.572 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, în scădere cu 22.691 față de ianuarie 2025. Pe alte categorii de finanțare, cifrele menționate sunt: instituții finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale: 8.762 posturi (-417); instituții subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj: 42.785 (-1.082); instituții finanțate integral din venituri proprii: 163.212 (-3.743). Ce s-a întâmplat în administrația locală În administrația publică locală, în decembrie 2025 lucrau 464.464 persoane, cu 5.780 mai puține decât în ianuarie 2025. Dintre acestea: 283.808 în instituții finanțate integral din bugetele locale (-3.910); 180.656 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (-1.870). [...]
Dominic Fritz propune un pact politic pentru a bloca majorarea taxelor în 2026 și 2027 , susținând că este momentul ca statul să își reducă propriile cheltuieli și să ofere predictibilitate mediului de afaceri, potrivit Mediafax . Declarația vine în contextul speculațiilor privind o posibilă creștere a TVA la 24%. Președintele Uniunii Salvați România a afirmat că formațiunea pe care o conduce se opune „ferm” oricărei majorări de taxe. În opinia sa, Guvernul trebuie să demonstreze responsabilitate fiscală prin reducerea cheltuielilor, nu prin transferarea poverii către contribuabili. El a invocat precedentul executivelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, despre care a spus că au cheltuit „ca și cum nu există limite”, cu riscul ca nota de plată să fie suportată de generațiile viitoare. Fritz a subliniat că stabilitatea fiscală este esențială pentru economie, în special pentru investiții. Mesajul său este că firmele trebuie să știe din timp care va fi nivelul taxelor nu doar în 2026, ci și în anii următori, pentru a putea planifica pe termen mediu și lung. În acest context, liderul USR a propus: un moratoriu asumat de toate partidele parlamentare; un pact politic explicit pentru a nu majora taxele în 2026 și 2027; prioritizarea reducerii cheltuielilor publice în locul creșterii fiscalității. Declarația se înscrie într-o dezbatere mai largă privind echilibrul bugetar și măsurile fiscale pe care Guvernul le-ar putea adopta în perioada următoare. Deocamdată, propunerea rămâne la nivel politic, fără un acord formal între partide, însă marchează o poziționare clară a USR în discuția despre eventuale majorări de taxe. [...]