Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Coaliția a convenit deblocarea votului pe buget, după un blocaj apărut miercuri seară în comisiile reunite de buget-finanțe, potrivit Biziday. Soluția anunțată după o ședință a liderilor coaliției la Palatul Parlamentului presupune includerea integrală în buget a pachetului social susținut de PSD, finanțarea urmând să fie asigurată prin amânarea plății unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat compromisul ca pe o alegere între două opțiuni: majorarea deficitului bugetar pentru a acoperi amendamentele din Parlament sau reducerea altor cheltuieli. Guvernul a ales a doua variantă, prin tăierea cheltuielilor destinate achitării drepturilor obținute de magistrați, pentru a face loc în buget pachetului social. Mesajul a fost dublat de o linie roșie politică: după acest acord, „alte amendamente nu vor fi acceptate”, ceea ce indică o încercare de a limita noi negocieri care ar putea redeschide conflictul din coaliție.
Din partea PSD, Sorin Grindeanu a spus că formațiunea este „satisfăcută” de rezultat și că a „impus pachetul de solidaritate în integralitate”, pe care l-a legat de sprijin pentru pensionari și copiii cu dizabilități. În același timp, liderul social-democrat a insistat asupra tensiunilor recurente din negocierile bugetare, susținând că propunerile PSD ajung să fie acceptate doar după confruntări și întârzieri, și a cerut o viteză mai mare de decizie în coaliție. El a indicat și că se așteaptă ca „schemele” propuse de miniștrii Economiei și Agriculturii, în legătură cu scumpirile la pompă, să fie acceptate, semn că discuțiile despre măsuri de compensare nu sunt închise.
Pe fundal, președintele Nicușor Dan, aflat la Bruxelles, a făcut un apel public la compromis, argumentând că „cele patru partide pro-occidentale din România sunt condamnate să guverneze împreună”. Intervenția vine după o zi de negocieri fragmentate, cu întreruperi și momente tensionate, declanșate de un amendament PSD privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor, care a contribuit la suspendarea discuțiilor în comisii.
Calendarul rămâne strâns: premierul a anunțat reluarea dezbaterilor la prânz, cu perspectiva ca în această seară să aibă loc discuții în plen, iar adoptarea bugetului să fie programată pentru vineri. Dincolo de deblocarea procedurală, compromisul arată costul politic al închiderii negocierii: pachetul social intră în buget, dar plata unor drepturi salariale stabilite de instanțe pentru magistrați este împinsă în timp, iar coaliția încearcă să evite o nouă rundă de amendamente care ar putea reaprinde disputa pe deficit și priorități de cheltuire.
Recomandate

Ilie Bolojan își justifică mandatul prin presiunea deficitului și a angajamentelor bugetare peste resurse , susținând că a preluat Guvernul într-un context „critic”, cu cheltuieli peste posibilitățile țării și contracte asumate fără acoperire. Declarațiile sunt relatate de Newsweek , pe baza unei conferințe de presă susținute la Sibiu. Fostul premier, în prezent președinte al PNL, spune că nu toate deciziile luate în perioada în care a condus Executivul au produs rezultatele așteptate, dar pune acest lucru pe seama dezechilibrelor dintre angajamentele statului și resursele efectiv disponibile din buget și fonduri europene. Presiunea pe buget: „150 de miliarde în plus” și supracontractări la Transporturi Bolojan invocă două repere care, în lectura sa, au limitat spațiul de manevră al Guvernului: România ar fi cheltuit „150 de miliarde” peste cât își poate permite (fără a detalia în material moneda sau intervalul de timp la care se referă această sumă); pe componenta de Transporturi din PNRR ar fi fost semnate contracte de lucrări de 19,5 miliarde euro (aprox. 97,5 miliarde lei) , în condițiile în care ar fi fost disponibili 5,5 miliarde euro (aprox. 27,5 miliarde lei) . În acest context, Bolojan afirmă că deciziile au fost luate zilnic sub presiunea unor „situații complicate”, iar unele rezultate au fost sub așteptări. „Sigur, totdeauna poţi să iei decizii mai bune, totdeauna poţi să faci mai mult, dar, vă rog să mă credeţi, am făcut tot ce a fost posibil (...) ca România să iasă din această situaţie” Declarația este atribuită de Newsweek agenției News.ro , care a relatat conferința de presă. Ce miză indică Bolojan: deficitul și PNRR Potrivit materialului, fostul premier spune că mandatul său a urmărit trei direcții: respectarea traiectoriei de reducere a deficitului; menținerea echilibrelor financiare pentru a evita blocaje mai grave; maximizarea absorbției fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același timp, admite explicit că „nu toate deciziile au ieșit bine”, fără să ofere exemple concrete în textul citat. De ce contează pentru buget și datorie Mesajul lui Bolojan indică o problemă structurală pentru finanțele publice: dacă angajamentele de cheltuieli (inclusiv prin contracte) depășesc resursele bugetare și alocările din PNRR, presiunea se mută fie în tăieri/reeșalonări, fie în finanțare suplimentară prin împrumuturi. Materialul nu oferă detalii despre măsuri punctuale sau despre un calendar al corecțiilor, dar plasează explicit mandatul în logica reducerii deficitului și a evitării blocajelor. [...]

Rectificarea bugetară a readus finanțarea serviciilor de urgență la nivelul cerut inițial de Ministerul Sănătății , după ce, la începutul anului, solicitarea nu ar fi fost acoperită integral, potrivit Digi24 . Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că ar fi „dezinformat” în disputa despre buget, susținând că ministerul a cerut 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, a primit inițial 440 de milioane, iar diferența de 200 de milioane a fost alocată ulterior, la rectificare. Miza: bani pentru urgențe, într-un buget cu presiune pe deficit Rogobete spune că a prezentat un document transmis de Ministerul Sănătății către Guvern la 2 februarie 2026, prin care ar fi fost solicitată suma de 660 de milioane de lei pentru serviciile de urgență. În relatarea sa, alocarea inițială a fost mai mică, iar rectificarea bugetară a completat diferența. Ministrul a argumentat că finanțarea pentru urgențe nu ar trebui redusă, deoarece necesarul depinde de factori greu de anticipat, precum numărul accidentelor rutiere, fluxul de pacienți la unitățile de primiri urgențe și cazurile de terapie intensivă. De ce contează pentru deficit: „din 200 de milioane nu reduci deficitul” În contextul discuțiilor despre reducerea deficitului bugetar, Rogobete a susținut că suplimentarea cu 200 de milioane de lei pentru urgențe nu poate produce un efect relevant asupra deficitului. „Din 200 de milioane de la UPU nu reduci deficitul bugetar”, a spus ministrul, conform Digi24. Context politic: acuzații de „dezinformare” și dispute pe tăieri Ministrul afirmă că declarațiile unor lideri liberali, potrivit cărora anumite ministere ar fi riscat „colaps financiar” pentru că nu ar fi cerut sumele necesare, sunt contrazise de documentele pe care le invocă. În același interviu, Rogobete a mai spus că a contestat și alte măsuri discutate în Guvern, dând ca exemplu o propunere de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical, măsură pe care afirmă că nu a susținut-o. Articolul Digi24 furnizat este trunchiat în partea finală, astfel că detaliile suplimentare despre această controversă nu pot fi redate complet pe baza textului disponibil. [...]

Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua , ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews . Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul. De ce contează: PNRR și deficitul, legate direct în execuția bugetară Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit. În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”. Ce „date la zi” cere PSD: facturi, lucrări nefacturate și datorii Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor , astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”. Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv: execuția bugetară la sfârșitul lunii octombrie (nu doar la final de septembrie); prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată „în jurul datei de 15 noiembrie”; „toate facturile” și „absolut tot”, transmis transparent către Ministerul Finanțelor. În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”). Riscul de retrogradare la „junk”: Grindeanu nu se pronunță încă Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie. El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul. [...]

Guvernul se pregătește să finanțeze cereri de încă 70 mld. lei la rectificare, pe fondul datoriei în creștere , în condițiile în care a doua rectificare bugetară – considerată cea mai importantă din acest an – vine într-un moment în care statul continuă să se împrumute masiv, potrivit Digi24 . Miza imediată este spațiul fiscal: solicitările ministerelor pentru a doua rectificare ar fi urcat de la 60 de miliarde de lei la aproximativ 70 de miliarde de lei, conform unor surse din Executiv citate de publicație. În paralel, Ministerul Finanțelor trebuie să găsească bani și pentru pensii și să stabilească nivelul majorărilor. Rectificarea bugetară: calendar și presiunea cererilor Guvernul lucrează la a doua rectificare bugetară, care ar urma să fie pregătită până la finalul lunii noiembrie. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunțat vineri, 20 noiembrie, că majoritatea ministerelor au transmis sumele de care au nevoie, iar săptămâna viitoare ar urma să fie centralizate toate datele. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , declara cu câteva săptămâni în urmă că solicitările ministerelor se ridicau la 60 de miliarde de lei și că nivelul este prea mare pentru capacitatea bugetului. „Este o sumă foarte mare. Nu cred că România îşi permite să aloce sume de o asemenea magnitudine. Cred că trebuie să fim responsabili şi cred că în adâncul sufletului lor, toţi ordonatorii ştiu că acea sumă este un pic exagerată” Între timp, potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor citate de Digi24, s-au adunat solicitări suplimentare, care împing totalul spre 70 de miliarde de lei. Efectul în lanț: bugetul pe 2027 și finanțarea pe datorie Pe lângă rectificare, Guvernul schițează și bugetul pentru 2027, care trebuie să includă creșteri de pensii și alte relaxări fiscale promise de PSD, precum reducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mame. În acest context, finanțarea se face „pe datorie”, pe fondul continuării împrumuturilor statului. Până la finalul anului, Guvernul trebuie să mai atragă de pe piețele interne și externe peste 30 de miliarde de lei, notează Digi24. Publicația mai arată, citând date Profit.ro, că datoria publică este estimată să atingă un nou record: peste 1.300 de miliarde de lei, adică aproximativ 62% din PIB, după o creștere de 3% față de anul trecut. [...]

FMI cere României să continue consolidarea fiscală și indică o țintă de 5% din PIB la deficit în 2027 , avertizând că o pauză în reducerea deficitului ar împinge datoria publică pe o traiectorie „nesustenabilă”, cu potențiale reacții negative din partea piețelor și a agențiilor de rating, potrivit G4Media , care publică un interviu cu Helge Berger , director adjunct al Departamentului European al Fondului Monetar Internațional . Miza: costul finanțării și credibilitatea bugetului pe 2027 În interviu, Berger spune că „urgența absolută” este reducerea deficitului bugetar și că deciziile privind bugetul pe 2027 sunt „decisive”. În opinia sa, piețele financiare sunt „extrem de atente” la construcția bugetară pentru anul viitor, într-un context în care aversiunea globală față de risc este mai ridicată, iar piețele de obligațiuni sunt „mai tensionate”. Oficialul FMI leagă continuarea consolidării fiscale de beneficii directe pentru economie: dobânzi mai mici la finanțarea statului, mai puțină incertitudine privind politica fiscală, mai multă siguranță pentru investitori și, implicit, investiții private mai mari. Recomandarea FMI: ajustare de 1% din PIB și ținte pentru anii următori FMI recomandă o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB, astfel încât deficitul bugetar să ajungă la circa 5% din PIB în 2027 „sau mai jos”, urmată de continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori. Berger afirmă că, „per ansamblu”, vede „multă hotărâre” din partea guvernului de a continua consolidarea și consideră direcția drept „corectă”. Datoria publică: 62% din PIB la final de an, risc de 70% în 2030 fără măsuri Un punct central al avertismentului FMI este dinamica datoriei publice dacă ajustarea se oprește. Berger spune că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală în 2027–2029, deficitul ar rămâne ridicat, iar datoria publică ar continua să crească. Potrivit estimărilor invocate în interviu: datoria publică ar urma să ajungă la aproximativ 62% din PIB la sfârșitul acestui an; fără măsuri suplimentare, ar urca la 70% din PIB sau ușor peste în 2030. O astfel de traiectorie „nu este sustenabilă”, iar piețele ar avea „motive de îngrijorare”, avertizează oficialul FMI. Ce opțiuni vede FMI pentru venituri: „toate componentele” trebuie analizate Întrebat ce măsuri ar trebui avute în vedere pentru creșterea veniturilor bugetare, Berger spune că, în contextul importanței consolidării fiscale, „toate opțiunile ar trebui luate în calcul”, iar guvernul ar trebui să analizeze, pentru fiecare sursă de venit fiscal: baza de impozitare; conformarea fiscală (gradul de colectare și respectare a obligațiilor); cotele de impozitare. Implicații și pentru politica monetară: BNR „trebuie să fie pregătită” să crească dobânzile Pe fondul presiunilor inflaționiste, Berger afirmă că banca centrală trebuie să fie pregătită să majoreze dobânzile, urmărind atent evoluția inflației, invocând temeri legate de inflația de bază și de așteptările inflaționiste. În ceea ce privește dezechilibrele externe, el leagă deficitul de cont curent de deficitul bugetar și spune că România se confruntă cu „deficite gemene”, ceea ce reprezintă un risc și întărește necesitatea continuării consolidării fiscale. „Recomandăm o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB pentru a aduce deficitul bugetar la circa 5% din PIB în 2027, sau mai jos, și continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori.” [...]

România riscă dobânzi mai mari dacă slăbește consolidarea fiscală , iar BNR ar putea fi nevoită să reacționeze în acest context, potrivit Economica , care citează un interviu acordat de Helge Berger , director adjunct al FMI pentru Europa, publicației G4Media. Mesajul central al oficialului FMI este că piețele financiare urmăresc atent bugetul României pentru anul viitor, într-un moment în care aversiunea la risc este mai ridicată, iar piețele globale de obligațiuni sunt „mai tensionate”. În acest cadru, Berger avertizează că România „nu își permite” să oprească politicile de reducere a deficitului, iar banca centrală „trebuie să fie pregătită să majoreze dobânzile” pe fondul presiunilor inflaționiste. Ce cere FMI: încă un pas de ajustare în 2027 În interviul pentru G4Media , Helge Berger spune că guvernul a făcut un „efort remarcabil” în ultimii doi ani, iar deficitul ar fi scăzut cu 2,5 puncte procentuale din PIB în perioada 2025–2026, deși „încă nu” există cifre bugetare finale pentru anul în curs. Recomandarea FMI pentru etapa următoare este explicită: o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB ; obiectivul: deficit bugetar de circa 5% din PIB în 2027 (sau mai jos); apoi continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori. De ce contează pentru costul creditelor și finanțarea statului Berger leagă direct disciplina fiscală de costul finanțării: continuarea consolidării ar putea fi „recompensată de piețe”, ceea ce s-ar traduce în dobânzi mai mici și mai multă predictibilitate a politicii fiscale. În viziunea FMI, câștigul ar fi dublu: reducerea incertitudinii pentru investitori și, implicit, un impuls pentru investițiile private. În oglindă, mesajul pentru economie este că orice semnal de relaxare fiscală într-un context global mai volatil poate pune presiune pe costurile de împrumut ale statului, cu efecte care se pot transmite mai departe în economie, inclusiv în condițiile de creditare. Ce urmează Potrivit aceleiași surse, FMI se așteaptă la un „semnal clar” că guvernul va continua consolidarea fiscală și în anul viitor. În paralel, avertismentul privind dobânzile indică faptul că, dacă presiunile inflaționiste persistă, banca centrală ar putea fi împinsă să înăsprească politica monetară, ceea ce ar menține costurile de finanțare ridicate pentru debitori. [...]