Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Coaliția a convenit deblocarea votului pe buget, după un blocaj apărut miercuri seară în comisiile reunite de buget-finanțe, potrivit Biziday. Soluția anunțată după o ședință a liderilor coaliției la Palatul Parlamentului presupune includerea integrală în buget a pachetului social susținut de PSD, finanțarea urmând să fie asigurată prin amânarea plății unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat compromisul ca pe o alegere între două opțiuni: majorarea deficitului bugetar pentru a acoperi amendamentele din Parlament sau reducerea altor cheltuieli. Guvernul a ales a doua variantă, prin tăierea cheltuielilor destinate achitării drepturilor obținute de magistrați, pentru a face loc în buget pachetului social. Mesajul a fost dublat de o linie roșie politică: după acest acord, „alte amendamente nu vor fi acceptate”, ceea ce indică o încercare de a limita noi negocieri care ar putea redeschide conflictul din coaliție.
Din partea PSD, Sorin Grindeanu a spus că formațiunea este „satisfăcută” de rezultat și că a „impus pachetul de solidaritate în integralitate”, pe care l-a legat de sprijin pentru pensionari și copiii cu dizabilități. În același timp, liderul social-democrat a insistat asupra tensiunilor recurente din negocierile bugetare, susținând că propunerile PSD ajung să fie acceptate doar după confruntări și întârzieri, și a cerut o viteză mai mare de decizie în coaliție. El a indicat și că se așteaptă ca „schemele” propuse de miniștrii Economiei și Agriculturii, în legătură cu scumpirile la pompă, să fie acceptate, semn că discuțiile despre măsuri de compensare nu sunt închise.
Pe fundal, președintele Nicușor Dan, aflat la Bruxelles, a făcut un apel public la compromis, argumentând că „cele patru partide pro-occidentale din România sunt condamnate să guverneze împreună”. Intervenția vine după o zi de negocieri fragmentate, cu întreruperi și momente tensionate, declanșate de un amendament PSD privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor, care a contribuit la suspendarea discuțiilor în comisii.
Calendarul rămâne strâns: premierul a anunțat reluarea dezbaterilor la prânz, cu perspectiva ca în această seară să aibă loc discuții în plen, iar adoptarea bugetului să fie programată pentru vineri. Dincolo de deblocarea procedurală, compromisul arată costul politic al închiderii negocierii: pachetul social intră în buget, dar plata unor drepturi salariale stabilite de instanțe pentru magistrați este împinsă în timp, iar coaliția încearcă să evite o nouă rundă de amendamente care ar putea reaprinde disputa pe deficit și priorități de cheltuire.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan promite reducerea deficitului pentru a limita presiunea dobânzilor asupra firmelor , într-un mesaj transmis antreprenorilor la RBL Summit , pe fondul unei „perioade politice complicate”, potrivit Economedia . În mesajul video difuzat marți, 28 aprilie, Nicușor Dan a reiterat două direcții pe care spune că România le va menține: orientarea „occidentală” și „cursul de reducere a deficitului bugetar”. Miza invocată explicit este costul finanțării: reducerea deficitului ar trebui să ajute la evitarea unei poveri mai mari a dobânzilor care „să nu împovăreze mediul privat”. „Ce pot eu să vă garantez este că România își va păstra direcția occidentală și, de asemenea, că va păstra cursul de reducere a deficitului, astfel încât dobânzile să nu împovăreze mediul privat.” Ce mesaj transmite mediului de afaceri Președintele a spus că este nevoie de „dialog între public și privat” și și-a declarat disponibilitatea pentru acest tip de discuție. În intervenție, el a punctat și câteva teme pe care le consideră relevante pentru agenda economică: poziționarea economiei românești în economia globală și avantajele competitive; mecanismele prin care aceste avantaje pot fi susținute; stimularea antreprenoriatului, „în special la tineri”; atragerea de capital în economia românească. Context: RBL Summit, 28–29 aprilie, București RBL Summit are loc în perioada 28–29 aprilie, la București, iar tema ediției din acest an este „Puterea transformării. De la lideri la schimbare reală”. Materialul este prezentat de publicație ca „știre în curs de actualizare”, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar pentru reducerea deficitului. [...]

Guvernul a fost împins să crească taxele înaintea tăierilor de cheltuieli, din cauza riscului de sancțiuni și a presiunii pe fondurile UE , a spus premierul Ilie Bolojan , într-o intervenție la Europa FM, potrivit Economedia . Mesajul indică faptul că ordinea „clasică” a consolidării fiscale (întâi reducerea cheltuielilor, apoi venituri suplimentare) a fost inversată de constrângeri de calendar și de angajamentele asumate de România. Bolojan a afirmat că, „în mod normal”, ar fi început corectarea deficitului prin reducerea cheltuielilor și oprirea pierderilor, iar abia ulterior ar fi recurs la majorări de taxe dacă bugetul nu se echilibra. În practică, spune premierul, „realitatea” a impus altă succesiune, pe fondul unei presiuni ridicate asupra României pentru nerespectarea angajamentelor de corectare a deficitului. Miza imediată: evitarea sancțiunilor și a suspendării fondurilor europene Premierul a avertizat că România risca sancțiuni dacă nu adopta rapid măsuri fiscale, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Potrivit declarațiilor sale, guvernul trebuia să prezinte „un pachet de măsuri până la jumătatea lunii iulie”, în caz contrar existând riscul blocării finanțărilor. În acest context, creșterile de taxe apar ca răspuns la o constrângere externă și la presiunea de a livra rapid un pachet credibil de consolidare bugetară, chiar dacă, politic și administrativ, tăierile de cheltuieli sunt prezentate ca opțiunea preferată. Contextul deficitului: 7,9% din PIB în 2025 (metodologia ESA) Datele oficiale citate arată că România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar ESA (calculat după metodologia europeană) de 7,9% din PIB, după 9,3% din PIB în 2024, ceea ce înseamnă o reducere de 1,4 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor a prezentat această ajustare drept „cea mai amplă corecție fiscală” din Uniunea Europeană. Reforma statului: „sistemele” se schimbă greu, economiile apar în timp Bolojan a susținut că reforma statului nu se poate face rapid și că eliminarea „sinecurilor” nu ține doar de schimbarea unor persoane, ci de modificarea regulilor și a modului de funcționare a instituțiilor. El a spus că a blocat sinecuri „de câte ori a avut ocazia” și a indicat transparența și reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici drept punct de plecare, inclusiv limitarea accesului la fonduri pentru administrațiile neperformante. Premierul a subliniat și că efectele nu sunt imediate, economiile urmând să se vadă „în timp”, nu „de pe o zi pe alta”. Companiile de stat, o sursă de presiune bugetară: pilot pe 22 de societăți În paralel, Bolojan a reluat tema reformei companiilor de stat, pe baza unei analize realizate de vicepremierul Oana Gheorghiu: România are peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, multe ineficiente și cu pierderi pentru buget. Potrivit datelor oficiale citate, pierderile cumulate din ultimii ani se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. Reforma ar urma să înceapă cu un proiect-pilot pe 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat într-un singur an datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei, sumă pe care premierul a descris-o drept „factura anuală” suportată din lipsa deciziilor. Pentru detalii despre reforma companiilor de stat, Economedia trimite la materialul dedicat: Economedia . [...]

România își leagă miza de bugetul UE 2028–2034 de competitivitate și de o împărțire „echitabilă” a banilor , iar președintele Nicușor Dan spune că Bucureștiul susține un buget european „mare, ambițios” și cere o discuție internă despre cum pot fi cheltuite mai eficient fondurile europene, potrivit Economica . În declarațiile sale, Nicușor Dan a indicat două direcții: accent pe „competitivitate” și o „împărțire echitabilă” a resurselor la nivelul Uniunii. Totodată, el a amintit că România a fost printre statele care au susținut posibilitatea ca UE să se împrumute și a legat direct eficiența utilizării fondurilor de dezvoltarea economică. „Trebuie să facem discuția acasă cum putem cheltui mai bine fondurile europene și în felul ăsta să ne dezvoltăm.” Ce se negociază la Bruxelles și de ce contează pentru România Parlamentul European urmează să își adopte poziția privind viitorul buget multianual al UE (2028–2034), care va sta la baza negocierilor cu statele membre din Consiliu. În paralel, pe agenda sesiunii apar și alte teme (de la criza din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor la energie, până la responsabilitatea platformelor digitale), însă miza bugetară este cea care poate influența direct volumul și arhitectura finanțărilor europene disponibile în următorul ciclu. Conform informațiilor transmise de Agerpres, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune: 1,7 mii de miliarde de euro în prețuri constante (nivelul anului 2025) pentru 7 ani, respectiv 2,01 mii de miliarde de euro în prețuri curente (aprox. 10.050 mii de miliarde lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro); o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro față de propunerea Comisiei din iulie 2025 (în prețuri curente); un nivel al bugetului de 1,27% din VNB-ul UE (VNB = Venitul Național Brut), cu rambursarea datoriei pentru NextGenerationEU (0,11% din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual; alocarea creșterii de aproximativ 10% către programe-cheie, fără bani suplimentari pentru administrație sau agențiile descentralizate. Ce urmează După adoptarea poziției Parlamentului European, instituția va fi pregătită să înceapă negocierile cu Consiliul asupra regulamentului care stabilește structura și principalele cifre ale bugetului 2028–2034, negocieri care pot începe după ce Consiliul ajunge la o poziție comună. Pentru România, discuția se va traduce în practică prin două planuri: cum se poziționează în negocierile privind „împărțirea echitabilă” și cum își îmbunătățește, intern, capacitatea de a cheltui eficient fondurile europene. [...]

Deficitul bugetar a coborât la 1% din PIB în T1 2026, reducând nevoia de împrumuturi , dar Ministerul Finanțelor avertizează că instabilitatea politică poate eroda rapid încrederea piețelor, potrivit News . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că în primele trei luni din 2026 deficitul bugetar a fost de 1% din PIB, la jumătate față de aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, deficitul a scăzut la 22 de miliarde de lei, de la aproximativ 44 de miliarde de lei în T1 2025, iar ca pondere în economie reducerea este de la 2,3% la 1%. Ce înseamnă ajustarea pentru finanțarea statului Nazare susține că reducerea deficitului reflectă o disciplină mai bună a cheltuielilor, prin micșorarea diferenței dintre încasări și cheltuieli. În logica prezentată de ministru, un deficit mai mic înseamnă împrumuturi mai puține și, implicit, presiune mai redusă pe taxe în viitor. Totodată, ministrul afirmă că evoluția a contribuit la întărirea încrederii investitorilor și a piețelor externe, pe fondul unui program de consolidare bugetară aplicat împreună cu premierul Ilie Bolojan. Ținte asumate și riscul politic invocat de Ministerul Finanțelor În context, Nazare amintește că România a pornit de la un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și că angajamentul este reducerea sub 3% până în 2030. Pentru finalul lui 2026, ținta de deficit rămâne 6,2% din PIB. Ministrul avertizează însă că aceste rezultate depind de stabilitate și că „instabilitatea politică și schimbările abrupte de direcție” transmit un semnal negativ către piețe și investitori, riscând să afecteze capitalul de încredere acumulat „în doar 10 luni”. [...]

România încearcă să limiteze impactul bugetar al unei datorii de 3,4 miliarde lei către Pfizer și a cerut companiei convertirea sumei în produse medicale, plus oprirea dobânzilor pe durata negocierilor, potrivit Agerpres , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , după ședința de Guvern de luni seară. Nazare a spus că România „așteaptă din partea Pfizer un răspuns” la propunerea de conversie a datoriei în „produse medicale utilizabile și utile”, în consultare cu Ministerul Sănătății, și la solicitarea de sistare a dobânzilor pe parcursul negocierilor aflate în desfășurare. Ministrul a subliniat că suma „are efecte pe deficitul anului 2026” și că la aceasta se adaugă penalități. Ce cere România și de ce contează pentru deficit În briefingul de presă, ministrul Finanțelor a indicat trei direcții urmărite în discuțiile cu Pfizer: convertirea sumei datorate în produse medicale necesare României; sistarea dobânzilor pe durata negocierilor; coordonare cu Ministerul Sănătății pentru definirea tipului de produse vizate. Potrivit lui Nazare, discuțiile purtate la Washington au fost „preliminare” și „sub semnul confidențialității”, iar marja de manevră a României este „foarte mică” după pierderea procesului și în condițiile unei sentințe „practic executorii”. Coordonare cu Polonia și demers către Comisia Europeană Ministrul a mai afirmat că România a luat legătura cu ministrul Sănătății din Polonia pentru a construi o strategie comună și că intenționează să transmită Comisiei Europene „o serie de aspecte” care ar putea ajuta ambele țări în gestionarea situației. Contextul juridic prezentat în material: un tribunal din Bruxelles a condamnat în primă instanță Polonia și România să plătească solduri restante pentru vaccinurile COVID-19 comandate de la Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru Polonia și 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) pentru România, la care se adaugă dobânzi. Ce urmează Pe termen scurt, miza este răspunsul Pfizer la propunerile României privind conversia datoriei și oprirea dobânzilor în timpul negocierilor. În paralel, autoritățile încearcă să își coordoneze poziția cu Polonia și să implice Comisia Europeană, în condițiile în care, potrivit ministrului Finanțelor, efectul bugetar este relevant pentru deficitul din 2026. [...]

Detaliile făcute publice despre împrumutul de 1 miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei) luat de Ungaria de la creditori chinezi arată o creștere rapidă a riscului valutar în datoria publică , într-un moment în care finanțarea externă și costurile ei devin tot mai sensibile pentru buget, potrivit Economedia , care citează informații publicate după doi ani de confidențialitate. Împrumutul a fost contractat în primăvara lui 2024, fără o anunțare publică prealabilă, și a devenit vizibil doar parțial în urma unor solicitări de date depuse după alegeri, notează The Daily News Hungary . Finanțarea era echivalentă cu aproximativ 400 de miliarde de forinți la acel moment. Costul finanțării: dobândă variabilă și comisioane Potrivit datelor publicate de Agenția de Gestionare a Datoriei Publice din Ungaria (ÁKK), împrumutul are: dobândă variabilă legată de EURIBOR la șase luni, plus o marjă de 1,5 puncte procentuale; la nivelurile menționate în material, o dobândă anuală de aproximativ 3,916%; o taxă unică de aranjament și de angajament de 0,8% din împrumut, adică aproximativ 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei). Scadență de trei ani și rambursare „dintr-o bucată” Linia de credit a fost acordată de trei instituții chineze: Banca de Dezvoltare a Chinei , Banca de Export-Import a Chinei și Banca Chinei. Banii au fost destinați în principal proiectelor de infrastructură și energie. Împrumutul are o scadență de trei ani, iar rambursarea integrală este prevăzută într-o singură tranșă, în aprilie 2027, potrivit informațiilor citate în articol. De ce contează: crește ponderea datoriei în valută Economiștii citați în material susțin că tranzacția a crescut semnificativ expunerea Ungariei la datoria în valută, ducând datoriile față de creditorii chinezi la peste 1.000 de miliarde de forinți. Totodată, numai acest împrumut ar fi majorat ponderea datoriei publice denominate în valută cu peste 10%, conform aceleiași surse. Contractul integral rămâne secret, pe fondul disputelor privind transparența Deși au fost publicate unele detalii, autoritățile ungare nu fac public contractul integral, argumentând că divulgarea ar afecta „în mod disproporționat” interesele Ungariei în politica financiară și externă. Poziția a fost criticată, inclusiv în contextul unei hotărâri anterioare a unei instanțe, care a stabilit că astfel de acorduri implică fonduri publice și ar trebui să fie accesibile. În paralel, criticii invocă și alternativa unor surse mai ieftine de finanțare, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene rămase parțial neutilizate din cauza disputelor legate de condițiile privind statul de drept, potrivit materialului citat de Economedia. [...]