Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Coaliția a convenit deblocarea votului pe buget, după un blocaj apărut miercuri seară în comisiile reunite de buget-finanțe, potrivit Biziday. Soluția anunțată după o ședință a liderilor coaliției la Palatul Parlamentului presupune includerea integrală în buget a pachetului social susținut de PSD, finanțarea urmând să fie asigurată prin amânarea plății unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat compromisul ca pe o alegere între două opțiuni: majorarea deficitului bugetar pentru a acoperi amendamentele din Parlament sau reducerea altor cheltuieli. Guvernul a ales a doua variantă, prin tăierea cheltuielilor destinate achitării drepturilor obținute de magistrați, pentru a face loc în buget pachetului social. Mesajul a fost dublat de o linie roșie politică: după acest acord, „alte amendamente nu vor fi acceptate”, ceea ce indică o încercare de a limita noi negocieri care ar putea redeschide conflictul din coaliție.
Din partea PSD, Sorin Grindeanu a spus că formațiunea este „satisfăcută” de rezultat și că a „impus pachetul de solidaritate în integralitate”, pe care l-a legat de sprijin pentru pensionari și copiii cu dizabilități. În același timp, liderul social-democrat a insistat asupra tensiunilor recurente din negocierile bugetare, susținând că propunerile PSD ajung să fie acceptate doar după confruntări și întârzieri, și a cerut o viteză mai mare de decizie în coaliție. El a indicat și că se așteaptă ca „schemele” propuse de miniștrii Economiei și Agriculturii, în legătură cu scumpirile la pompă, să fie acceptate, semn că discuțiile despre măsuri de compensare nu sunt închise.
Pe fundal, președintele Nicușor Dan, aflat la Bruxelles, a făcut un apel public la compromis, argumentând că „cele patru partide pro-occidentale din România sunt condamnate să guverneze împreună”. Intervenția vine după o zi de negocieri fragmentate, cu întreruperi și momente tensionate, declanșate de un amendament PSD privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor, care a contribuit la suspendarea discuțiilor în comisii.
Calendarul rămâne strâns: premierul a anunțat reluarea dezbaterilor la prânz, cu perspectiva ca în această seară să aibă loc discuții în plen, iar adoptarea bugetului să fie programată pentru vineri. Dincolo de deblocarea procedurală, compromisul arată costul politic al închiderii negocierii: pachetul social intră în buget, dar plata unor drepturi salariale stabilite de instanțe pentru magistrați este împinsă în timp, iar coaliția încearcă să evite o nouă rundă de amendamente care ar putea reaprinde disputa pe deficit și priorități de cheltuire.
Recomandate

Fitch condiționează menținerea ratingului de investiții de respectarea deficitului și de banii din PNRR , iar pierderea fondurilor europene ar putea forța Guvernul să aleagă între tăieri de investiții și reduceri de cheltuieli, inclusiv la personal, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Agenția urmează să anunțe ratingul de țară al României pe 31 iulie, într-o evaluare considerată esențială pentru credibilitatea statului în fața investitorilor. La Ministerul Finanțelor a avut loc o nouă rundă de discuții tehnice între reprezentanții Guvernului și experții Fitch, în care autoritățile au prezentat rezultatele bugetare din prima parte a anului și măsurile de consolidare fiscală, reformele și investițiile asumate. Conform surselor citate, stafful tehnic al Fitch s-a arătat „foarte preocupat” de riscul pierderii banilor din PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ), pe fondul întârzierii reformelor negociate cu Comisia Europeană. Miza PNRR: 6,5 miliarde euro și ținta de deficit de 6,2% Potrivit surselor din discuții, Fitch consideră că îndeplinirea la timp a jaloanelor din PNRR este esențială atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar. Agenția ar insista asupra respectării țintei de deficit de 6,2% asumată de Guvern pentru acest an, mai notează sursa. În același timp, experții ar fi avertizat că, dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lunii legile necesare pentru jaloanele PNRR, România riscă să piardă aproximativ 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei), din care: aproape 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) granturi; 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) împrumuturi. Ce ajustări ar putea urma dacă se pierd fondurile europene Mesajul atribuit experților Fitch este că pierderea fondurilor din PNRR ar reduce „drastic” spațiul de manevră al Guvernului. În lipsa acestor bani, respectarea țintei de deficit ar putea deveni posibilă doar prin măsuri mai dure, precum: amânarea unor investiții publice, inclusiv proiecte majore de infrastructură; reducerea cheltuielilor de personal, inclusiv prin concedieri în sectorul bugetar. În discuții nu ar fi fost evocată posibilitatea unor noi creșteri de taxe, pe motiv că economia ar suporta cu dificultate o povară fiscală suplimentară, potrivit surselor citate. Presiuni suplimentare pe buget: obligații financiare deja în derulare Sursa mai arată că, în lipsa banilor din PNRR, presiunea pe buget ar crește într-un moment în care Guvernul trebuie să acopere și alte obligații, între care sunt menționate: plata a aproximativ 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) către Pfizer, achitarea salariilor restante ale magistraților estimate la circa un miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), rambursări restante de TVA către companii și decontarea concediilor medicale. Toate acestea ar putea împinge deficitul în sus și ar reduce și mai mult spațiul fiscal, crescând riscul de tăieri de investiții sau alte reduceri de cheltuieli pentru a rămâne în ținta de 6,2%, potrivit sursei. Blocaj politic și calendar strâns până la decizia din 31 iulie În material se menționează că adoptarea reformelor din PNRR este afectată de criza politică: după demiterea Guvernului Bolojan, Executivul nu mai poate adopta ordonanțe de urgență pentru îndeplinirea jaloanelor, iar proiectele depind de Parlament, unde nu există consens. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis public că menținerea calificativului recomandat investițiilor este „obligatorie” și că influențează costurile de finanțare ale statului, încrederea investitorilor și capacitatea de a continua investițiile și reformele. Președintele Nicușor Dan a declarat, la Paris, că nu vede în acest moment un risc de retrogradare la „junk”, atât timp cât există garanția că România nu se abate de la ținta de deficit, potrivit declarațiilor citate în articol. În acest context, următoarele săptămâni sunt prezentate ca decisive pentru adoptarea reformelor din PNRR și pentru decizia de rating din 31 iulie. [...]

Cancelaria Prim-ministrului estimează pentru 2026 o scădere a cheltuielilor de peste 48% față de 2024 , pe baza ritmului de execuție din primele șase luni ale anului, potrivit datelor prezentate de șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan , Mihai Jurca, citate de Economedia . Miza este una de disciplină bugetară la nivelul aparatului guvernamental, într-un context în care orice reducere de cheltuieli recurente (salarii, transport, protocol) devine relevantă ca semnal de control al costurilor. Pentru 2024, execuția bugetară a Cancelariei a fost de 42,09 milioane lei. În 2025, execuția a coborât la 32,13 milioane lei, cu 23,7% sub nivelul din anul precedent. Pentru 2026, pe baza datelor din prima parte a anului, cheltuielile sunt estimate la 21,62 milioane lei, ceea ce ar însemna o scădere de peste 48% față de 2024. Unde se vede reducerea: transport, protocol și alte costuri operaționale Datele publicate de Mihai Jurca pe Facebook includ defalcări pe categorii, iar cele mai mari tăieri estimate față de 2024 sunt: salarii și contribuții: -34%; transport: -87,6%; protocol: -52,2%; indemnizații de detașare și delegare: peste -76%; traduceri și interpretări: peste -83%; cheltuieli din fondul premierului: -100%. Limitări și mesajul oficial: „sumele sunt modeste” Jurca a subliniat că estimarea pentru 2026 pornește de la execuția din primele șase luni, ceea ce înseamnă că nivelul final depinde de dinamica cheltuielilor din a doua parte a anului. În mesajul său, acesta a punctat și dimensiunea relativ redusă a bugetului Cancelariei în ansamblul finanțelor publice, dar a insistat pe responsabilitatea utilizării banilor publici: „Suntem conștienți de limite: o cancelarie nu e un minister și sumele acestea sunt modeste la scara bugetului țării. Dar chiar și atunci când nu ai toate uneltele la îndemână, rămâne responsabilitatea de a face tot ce ține de tine pentru promisiunea asumată: mai puțină risipă, mai puține cheltuieli, mai multă eficiență.” [...]

Deficitul bugetar pe primele cinci luni a scăzut cu peste 40%, dar Guvernul avertizează că disciplina fiscală trebuie menținută potrivit Ziarul Financiar , care relatează reacția premierului interimar Ilie Bolojan la datele de execuție bugetară . Execuția bugetară pentru ianuarie–mai 2026 indică un deficit de 36 de miliarde de lei, în scădere de la 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ilie Bolojan afirmă că reducerea, de peste 28 de miliarde de lei, reprezintă „prima corecție serioasă” după ani în care cheltuielile statului au crescut „mult peste ceea ce producem”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce înseamnă scăderea deficitului în termeni de costuri viitoare Premierul interimar leagă consolidarea bugetară de capacitatea statului de a reduce presiunea dobânzilor plătite la datorie în anii următori, astfel încât resursele publice să fie direcționate către modernizare, nu către finanțarea deficitului. În același timp, el avertizează că ajustarea poate avea efecte neplăcute pe termen scurt, comparând corecția cu un tratament medical: „Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”. Riscul politic: revenirea la „populism, clientelism și risipă” Mesajul lui Bolojan pune accent pe continuitatea măsurilor de disciplină fiscală și pe riscul ca derapajele să reapară. În formularea sa, „boala” se poate întoarce dacă politicile publice revin la cheltuieli neacoperite de venituri: „Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid”. Pentru mediul de afaceri, miza imediată este dacă această corecție a deficitului se consolidează în a doua parte a anului, astfel încât să reducă presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile de împrumut din economie. În material nu sunt detaliate măsurile concrete care au dus la scăderea deficitului sau pașii următori ai Guvernului. [...]

Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40% , până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de News . Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile , iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei. Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”. Ce spune Guvernul despre semnificația scăderii deficitului În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare. „Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.” De ce contează: spațiu bugetar și costuri cu dobânzile Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi. Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”. [...]

Petrișor Peiu susține că menținerea ratingului Fitch nu are efecte directe , iar discuția publică ar trebui mutată pe datoria publică și deficitul bugetar, potrivit Adevărul . Liderul senatorilor AUR afirmă că decizia de a păstra calificativul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, este „birocratică” și cu „nuanțe politice”, fără implicații asupra economiei sau „vieții românilor”. Într-un comunicat transmis duminică, Peiu a contestat relevanța practică a ratingului pentru situația economică internă și a criticat „isteria” generată la București pe acest subiect. „În contrast total cu isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă de către agenția de rating Fitch nu are nicio implicație asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice, care nu mai are vreo semnificație.” De ce contează: discuția se mută pe costul finanțării și indicatorii fiscali Peiu susține că ratingurile agențiilor internaționale nu reflectă întotdeauna „situația economică reală” și compară România cu state din regiune – Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Serbia. În argumentația sa, unele dintre aceste țări ar avea datorii publice sau deficite comparabile ori chiar mai bune decât România, dar primesc calificative diferite și se finanțează mai ieftin. Totodată, el afirmă că România are același rating din 2011, deși datoria publică ar fi crescut, în acest interval, de la aproximativ 35% din PIB la peste 60%, iar deficitul bugetar „a variat semnificativ”. În acest context, Peiu ridică întrebări despre legătura dintre ratingul Fitch, indicatorii economici ai României și dobânzile la care se împrumută statul. „Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch, nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?” Context: Fitch a menținut „BBB-”, cu perspectivă negativă Declarațiile vin după ce Fitch a anunțat vineri menținerea ratingului suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, într-o decizie despre care agenția a precizat că a fost diferită de evaluarea inițială, în urma unor informații suplimentare transmise de autoritățile române, conform materialului citat de Adevărul. [...]

Diferența dintre „datorie totală” și „datorie ca pondere în PIB” schimbă complet clasamentul : potrivit HotNews , Statele Unite sunt estimate să ajungă în 2026 la o datorie publică de 40.700 de miliarde de dolari, cea mai mare din lume, în timp ce Japonia are deja cea mai ridicată datorie raportată la dimensiunea economiei, de 204% din PIB. Datele analizate de Profit.ro arată că mai multe economii europene se regăsesc între cele mai îndatorate state din lume ca pondere în PIB, deși, în termeni absoluți, datoriile lor totale sunt mult sub cele ale SUA sau Chinei. Cu alte cuvinte, „topul” depinde de indicatorul folosit: valoarea totală a datoriei sau povara ei relativă în economie. Publicația notează și că țările cu cele mai mari datorii publice în valoare absolută nu sunt neapărat și cele cu cea mai grea povară a datoriei, ceea ce are implicații directe pentru modul în care investitorii și instituțiile internaționale evaluează riscul fiscal și sustenabilitatea finanțelor publice. Pentru detalii și infograficul complet, materialul integral este disponibil pe Profit.ro . În fragmentul publicat de HotNews nu apar însă cifrele sau poziția exactă a României în aceste clasamente. [...]