Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Coaliția a convenit deblocarea votului pe buget, după un blocaj apărut miercuri seară în comisiile reunite de buget-finanțe, potrivit Biziday. Soluția anunțată după o ședință a liderilor coaliției la Palatul Parlamentului presupune includerea integrală în buget a pachetului social susținut de PSD, finanțarea urmând să fie asigurată prin amânarea plății unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat compromisul ca pe o alegere între două opțiuni: majorarea deficitului bugetar pentru a acoperi amendamentele din Parlament sau reducerea altor cheltuieli. Guvernul a ales a doua variantă, prin tăierea cheltuielilor destinate achitării drepturilor obținute de magistrați, pentru a face loc în buget pachetului social. Mesajul a fost dublat de o linie roșie politică: după acest acord, „alte amendamente nu vor fi acceptate”, ceea ce indică o încercare de a limita noi negocieri care ar putea redeschide conflictul din coaliție.
Din partea PSD, Sorin Grindeanu a spus că formațiunea este „satisfăcută” de rezultat și că a „impus pachetul de solidaritate în integralitate”, pe care l-a legat de sprijin pentru pensionari și copiii cu dizabilități. În același timp, liderul social-democrat a insistat asupra tensiunilor recurente din negocierile bugetare, susținând că propunerile PSD ajung să fie acceptate doar după confruntări și întârzieri, și a cerut o viteză mai mare de decizie în coaliție. El a indicat și că se așteaptă ca „schemele” propuse de miniștrii Economiei și Agriculturii, în legătură cu scumpirile la pompă, să fie acceptate, semn că discuțiile despre măsuri de compensare nu sunt închise.
Pe fundal, președintele Nicușor Dan, aflat la Bruxelles, a făcut un apel public la compromis, argumentând că „cele patru partide pro-occidentale din România sunt condamnate să guverneze împreună”. Intervenția vine după o zi de negocieri fragmentate, cu întreruperi și momente tensionate, declanșate de un amendament PSD privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor, care a contribuit la suspendarea discuțiilor în comisii.
Calendarul rămâne strâns: premierul a anunțat reluarea dezbaterilor la prânz, cu perspectiva ca în această seară să aibă loc discuții în plen, iar adoptarea bugetului să fie programată pentru vineri. Dincolo de deblocarea procedurală, compromisul arată costul politic al închiderii negocierii: pachetul social intră în buget, dar plata unor drepturi salariale stabilite de instanțe pentru magistrați este împinsă în timp, iar coaliția încearcă să evite o nouă rundă de amendamente care ar putea reaprinde disputa pe deficit și priorități de cheltuire.
Recomandate

Ilie Bolojan spune că deficitul bugetar pe 2026 ar putea depăși 8% , potrivit Profit.ro , care relatează declarația făcută în contextul discuțiilor despre execuția bugetară și țintele fiscale ale României. Bolojan afirmă că nu crede că anul acesta se poate încheia cu un deficit sub 8%, semnalând o așteptare pesimistă privind diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. În termeni simpli, deficitul bugetar reprezintă suma cu care cheltuielile depășesc încasările într-un an. Miza este directă pentru finanțele publice: un deficit mai mare înseamnă, de regulă, nevoi mai ridicate de împrumut ale statului și presiune suplimentară pe costurile de finanțare, într-un moment în care România este deja atent monitorizată pe tema consolidării fiscale (reducerea treptată a deficitului). În lipsa altor detalii în materialul citat despre măsuri concrete sau un calendar de corecție, mesajul principal rămâne cel de avertisment: ținta de deficit sub 8% pentru 2026 este, în evaluarea lui Bolojan, dificil de atins în condițiile actuale. Următorul reper va fi modul în care Guvernul își va ajusta politicile de venituri și cheltuieli în cursul anului, inclusiv prin rectificări bugetare, astfel încât să limiteze derapajul și să își susțină credibilitatea pe piețele de finanțare. [...]

Bugetul României pe 2026 intră în dezbaterea finală în Parlament , unde plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului urmează să discute proiectele înainte de votul decisiv programat pentru joi. Documentele, deja avizate în comisiile de specialitate, marchează ultima etapă legislativă pentru adoptarea bugetului de stat și a celui de asigurări sociale. Procesul parlamentar a inclus mai multe etape accelerate: depunerea amendamentelor, dezbateri în comisiile de specialitate și aprobarea bugetelor pentru fiecare ordonator principal de credite. În urma acestor discuții, proiectele au primit avize favorabile și au fost trimise în plen pentru dezbaterea finală. Unul dintre punctele evidențiate în bugetul pentru 2026 este creșterea alocărilor pentru sănătate, în special pentru prevenție. Ministrul Sănătății a anunțat majorarea bugetului destinat acestor programe la 1,2 miliarde de lei, față de 900 de milioane de lei în 2025, precum și extinderea programelor de screening pentru principalele tipuri de cancer și dezvoltarea screeningului neonatal. Principalele elemente discutate: dezbaterea finală în plenul reunit al Parlamentului votul final programat pentru joi creșteri de buget în domeniul sănătății, în special prevenție extinderea programelor de screening medical În paralel, Guvernul susține că bugetul pentru 2026 urmărește stabilizarea finanțelor publice și continuarea reformelor, inclusiv în contextul obiectivelor legate de deficitul bugetar. Adoptarea bugetului reprezintă un moment esențial pentru direcția economică a anului, iar votul din Parlament va confirma forma finală a alocărilor și priorităților asumate de Executiv. [...]

Sorin Grindeanu critică dur bugetul și anunță amendamente de 1,1 miliarde lei , potrivit Mediafax , acuzând că actualul proiect favorizează „oamenii bogați” și ignoră categoriile vulnerabile. Liderul PSD a declarat că partidul nu acceptă un rol pasiv în coaliția de guvernare și a subliniat că social-democrații vor interveni pentru a modifica bugetul în Parlament. Acesta a calificat documentul drept „un buget de dreapta”, asociat cu viziunea premierului Ilie Bolojan, care nu ar reflecta suficient politicile sociale. Grindeanu a insistat că amendamentele nu sunt revendicări politice, ci măsuri destinate unor categorii considerate vulnerabile: pensionari familii cu copii persoane cu dizabilități angajați plătiți cu salariul minim agricultori și antreprenori români Potrivit liderului PSD, suma totală a amendamentelor pregătite este de aproximativ 1,1 miliarde lei și vizează completarea așa-numitului „pachet de solidaritate”, considerat prioritar de partid. Tensiunile din coaliție sunt amplificate și de nemulțumirile legate de procesul decizional. Grindeanu a acuzat existența unui „simulacru de dialog” în cadrul guvernării, sugerând că influența PSD nu este proporțională cu ponderea sa politică. Deși PSD a decis să susțină bugetul pe 2026, votul este condiționat de acceptarea unor amendamente, ceea ce indică negocieri tensionate între partenerii de guvernare. În paralel, din partea PNL au apărut reacții care pun sub semnul întrebării intențiile PSD, unele voci sugerând că amendamentele ar putea avea și un rol politic în destabilizarea executivului. Situația conturează o etapă delicată în coaliție, în care adoptarea bugetului depinde de compromisuri între viziuni economice diferite. [...]

Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul României este „maximul posibil” în contextul actual , avertizând că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită din alte surse și că soluțiile populiste pot destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Digi24 , în contextul tensiunilor politice generate de dezbaterea bugetului de stat în Parlament. Premierul a explicat că actuala construcție bugetară a fost realizată într-un context economic diferit, înainte ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu să escaladeze. Potrivit acestuia, conflictul din regiune a adus efecte economice imediate, inclusiv presiuni asupra dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili, factori care pot alimenta inflația în perioada următoare. În același timp, guvernul se confruntă cu o presiune politică majoră din partea PSD, care solicită includerea în buget a unui pachet social estimat la 3,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor susține însă că poate acoperi doar aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce a deschis un conflict politic în interiorul coaliției. Principalele puncte ale disputei bugetare PSD solicită fonduri suplimentare pentru măsuri sociale. Guvernul afirmă că resursele bugetare sunt limitate. Există riscul ca amendamentele PSD să fie adoptate cu sprijinul AUR. Un asemenea scenariu ar putea genera prima criză politică majoră a actualului executiv. Bolojan a criticat propunerile care nu indică și sursele de finanțare, subliniind că orice majorare de cheltuieli trebuie compensată fie prin economii, fie prin venituri suplimentare la buget. În opinia sa, populismul fiscal ar duce inevitabil la împrumuturi mai mari și la destabilizarea finanțelor publice. Premierul a respins și ideea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru companii, afirmând că mediul de afaceri a avertizat că o astfel de măsură ar descuraja investițiile și dezvoltarea economică. În locul acesteia, coaliția ar fi decis majorarea salariului minim, pentru a compensa presiunea socială. Avertismentul privind cheltuielile publice Bolojan a mai declarat că, atunci când ministerelor li s-a cerut să identifice economii pentru a acoperi noi cheltuieli, aproape toate instituțiile au solicitat bani suplimentari, cu o singură excepție minoră. În acest context, premierul a reiterat că bugetul actual este deja întins la limită. În final, șeful guvernului a spus că stabilitatea bugetară depinde de responsabilitatea politică a partidelor și de capacitatea acestora de a evita promisiunile fără acoperire financiară, într-un context economic global deja tensionat. [...]

Guvernul a adoptat bugetul de stat pentru 2026 și majorarea salariului minim de la 1 iulie . Decizia a fost luată într-o ședință extraordinară desfășurată la Palatul Victoria, unde Executivul a aprobat toate actele aflate pe ordinea de zi, inclusiv bugetul asigurărilor sociale, prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori și un pachet de măsuri de debirocratizare care vizează investițiile mari. Proiectul bugetului urmează acum să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Parametrii economici ai bugetului pentru 2026 Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au descris bugetul ca fiind „realist” și construit pe baze prudente, într-un context economic și geopolitic complicat. Principalii indicatori macroeconomici estimați pentru 2026 sunt: Indicator Valoare estimată Produs intern brut (PIB) 2.045,2 miliarde lei Creștere economică 1% Inflație 6,5% Deficit bugetar 6,2% din PIB Guvernul își propune reducerea graduală a deficitului în următorii ani, cu obiectivul de a ieși din procedura de deficit excesiv până în 2029. Potrivit ministrului Finanțelor, acest lucru ar reprezenta un pas important pentru credibilitatea economică a României pe piețele financiare și în relația cu instituțiile europene. Investiții publice mai mari decât în 2025 Una dintre principalele direcții ale bugetului este creșterea investițiilor publice. Pentru 2026 sunt prevăzute aproximativ 164 de miliarde de lei pentru investiții , față de 138 de miliarde de lei în 2025 . O mare parte din aceste sume provine din fonduri europene, inclusiv din proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care se apropie de final în august 2026. Creșteri importante de finanțare apar în mai multe domenii: Ministerul Energiei – 19,7 miliarde lei credite bugetare, o creștere de peste 260% Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – peste 12,6 miliarde lei Ministerul Economiei și Digitalizării – aproximativ 3,7 miliarde lei Ministerul Apărării Naționale – 49,3 miliarde lei În același timp, anumite ministere vor avea bugete mai mici pentru cheltuieli curente, printre acestea aflându-se Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii , însă în unele cazuri sunt planificate investiții mai mari pe termen lung prin credite de angajament. Salariul minim crește de la 1 iulie 2026 Guvernul a adoptat și hotărârea privind majorarea salariului minim brut pe economie. Principalele modificări: salariul minim brut crește de la 4.050 lei la 4.325 lei majorarea este de 275 lei brut , adică 6,8% salariul minim net estimat ajunge la 2.699 lei creșterea netă este de aproximativ 125 lei Ministerul Muncii estimează că peste 1,7 milioane de angajați vor beneficia de această majorare. În prezent, aproximativ 831.000 de salariați sunt plătiți exact la nivelul salariului minim brut garantat în plată. Sprijin pentru transportatori Executivul a decis și prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori , o măsură menită să atenueze efectele creșterii prețului la motorină. Caracteristicile schemei: compensare de 0,85 lei pentru fiecare litru de motorină aplicabilă până la 31 decembrie 2026 aproximativ 6.200 de operatori economici eligibili valoarea totală estimată a sprijinului depășește 650 milioane lei Potrivit ministrului Finanțelor, măsura este gândită pentru a proteja competitivitatea firmelor românești din transport și pentru a menține stabilitatea costurilor din lanțurile de aprovizionare. Măsuri de debirocratizare pentru investiții Guvernul a aprobat și o ordonanță de urgență care introduce mai multe reforme administrative pentru reducerea birocrației. Măsurile vizează trei domenii principale: 1. Autorizarea investițiilor străine pragul pentru examinarea investițiilor a fost ridicat la 5 milioane de euro mai puține companii vor trece prin procedura de verificare termenele de avizare sunt reduse 2. Proceduri de mediu simplificate termene mai scurte pentru depunerea și evaluarea documentelor introducerea unui sistem digital pentru transmiterea documentației 3. Avize pentru securitatea la incendiu eliminarea obligației de avizare pentru proiectele cu risc scăzut reducerea cu peste 40% a numărului de proiecte care necesită aviz documentația va fi depusă exclusiv electronic Executivul susține că aceste schimbări vor reduce costurile administrative pentru companii și vor accelera atragerea de investiții în România. Riscurile economice menționate de Guvern În prezentarea bugetului, oficialii au menționat și mai multe riscuri externe care pot afecta economia în 2026: volatilitatea piețelor energetice impactul conflictelor geopolitice, în special din Orientul Mijlociu posibile fluctuații ale prețurilor la combustibili Premierul Ilie Bolojan a declarat că România importă peste două treimi din petrolul utilizat și că evoluția prețurilor depinde în mare măsură de piața internațională. Următorul pas: dezbaterea în Parlament După adoptarea în Guvern, proiectul bugetului pentru 2026 va intra în procedură parlamentară. Partidele din coaliție au anunțat deja că vor depune amendamente, însă premierul a avertizat că modificările majore ar putea afecta echilibrul bugetar. Potrivit lui Ilie Bolojan, adoptarea rapidă a bugetului este esențială pentru stabilitatea economică și pentru transmiterea unui semnal de predictibilitate către companii, investitori și instituțiile europene. [...]

Guvernul pregătește bugetul pentru 2026 cu obiectivul de a reduce deficitul și de a menține investițiile la un nivel ridicat , într-un context economic complicat marcat de presiunea datoriei publice și de nevoia reformării administrației, a transmis premierul Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook . Proiectul de buget a fost publicat de Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobat de Guvern până la finalul săptămânii, apoi trimis Parlamentului pentru adoptare. Potrivit premierului, bugetul este construit în jurul a cinci mari provocări economice care vor influența stabilitatea financiară a României în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar Prima prioritate este scăderea deficitului bugetar. Guvernul vizează reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde lei) . Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei , ceea ce presupune măsuri de limitare a cheltuielilor și prioritizarea programelor publice. Potrivit lui Ilie Bolojan, reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental, ci un efort al întregii economii , care presupune apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice. Investiții publice de peste 160 miliarde de lei În paralel cu reducerea deficitului, Executivul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Proiectul de buget prevede investiții de peste 160 de miliarde de lei , echivalentul a aproximativ 8% din PIB . România are în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în diverse faze de execuție. O parte importantă a acestora este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august 2026 , iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro , la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat. Presiunea dobânzilor la datoria publică O altă problemă majoră pentru buget este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi , echivalentul a aproape 12 miliarde de euro , adică aproximativ 3% din PIB . Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul estimat al construcției autostrăzii București–Pașcani . Reducerea cheltuielilor din sectorul public Pentru a crea spațiu bugetar, Guvernul propune și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public . Ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii. În același timp, bugetul pentru asistență socială rămâne la aproximativ 250 de miliarde de lei , autoritățile susținând că sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu va fi afectat. Obiectivul: o economie mai competitivă Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, dar și prin atragerea investițiilor private. Executivul consideră că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul dezvoltării economice în anii următori . [...]