Știri
Știri din categoria Economie
Prețurile serviciilor poștale din România s-au triplat în ultimii 10 ani, potrivit Termene.ro, iar coletele au depășit pentru prima dată volumul scrisorilor, semn al schimbărilor majore din economie și comportamentul consumatorilor.
Creșterea tarifelor reflectă atât inflația acumulată în ultimul deceniu, cât și transformarea pieței, unde comerțul online a devenit principalul motor al cererii pentru servicii poștale. În acest context, volumul coletelor a crescut constant, în timp ce corespondența clasică a intrat pe un trend descendent.
Schimbările majore din piața poștală:
Această evoluție marchează o schimbare structurală: serviciile poștale nu mai sunt dominate de scrisori, ci de livrări generate de comenzile online. Operatorii sunt astfel nevoiți să investească în logistică, livrare rapidă și infrastructură adaptată coletelor.
În același timp, creșterea prețurilor poate pune presiune pe consumatori și pe companii, mai ales în contextul în care livrarea devine un cost tot mai important în lanțul comercial.
Pe termen lung, tendința indică o reconfigurare a sectorului poștal, în care digitalizarea reduce rolul corespondenței clasice, iar livrările de produse devin activitatea centrală.
Recomandate
Economia României a intrat în recesiune după ani de creștere rapidă , iar efectele sunt deja vizibile în viața de zi cu zi a antreprenorilor și a consumatorilor, potrivit unei analize publicate de Bloomberg . Un exemplu este cazul lui Adrian Sălereanu , proprietarul unui restaurant din București, care după 15 ani de activitate a fost nevoit să își închidă afacerea din cauza costurilor tot mai mari și a scăderii numărului de clienți. Antreprenorul, în vârstă de 50 de ani, spune că a încercat să salveze afacerea prin schimbarea furnizorilor și reducerea personalului, ajungând să își servească singur clienții alături de soția sa. Nici aceste măsuri nu au fost însă suficiente. Facturile ridicate la energie, taxele crescute și scăderea puterii de cumpărare au făcut imposibilă continuarea activității fără pierderi. Mii de firme afectate de scăderea consumului Cazul restaurantului din București nu este singular. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță Sierra Quadrant, cel puțin 5.000 de companii din România au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență doar în luna ianuarie , cele mai multe din sectorul serviciilor orientate către consumatori. Principalele probleme cu care se confruntă firmele sunt: creșterea costurilor la energie și utilități majorarea taxelor și presiunea fiscală reducerea cheltuielilor populației incertitudinea economică regională și globală De la una dintre cele mai dinamice economii la corecție dureroasă Nu cu mult timp în urmă, România era considerată una dintre cele mai dinamice economii din Europa de Est, rivalizând cu Polonia. În prezent însă, țara se confruntă cu o corecție economică severă. În ultimii doi ani, România s-a situat pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în mai multe clasamente economice importante: Indicator economic Situația României în UE Deficit bugetar printre cele mai mari Deficit comercial printre cele mai mari Inflație cea mai ridicată Costuri de împrumut unele dintre cele mai mari Economiștii avertizează că această situație face economia vulnerabilă la șocuri externe, mai ales într-un context internațional tensionat, precum conflictul din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețurilor la energie și la retragerea unor investiții din piețele emergente. Modelul economic bazat pe consum Produsul intern brut pe cap de locuitor al României a crescut semnificativ după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, însă o mare parte din această creștere a fost alimentată de consum, stimulat prin majorări salariale și reduceri de taxe. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că acest model economic nu mai este sustenabil și că guvernul încearcă acum să îl schimbe. Executivul intenționează să crească investițiile publice la 100 de miliarde de lei în 2026 , cu aproximativ 28% mai mult decât în anul precedent, mare parte din bani urmând să provină din fonduri europene. Riscul „capcanei veniturilor medii” Economiștii avertizează însă că România riscă să rămână blocată în așa-numita „capcană a veniturilor medii”, situație în care o economie crește rapid datorită forței de muncă ieftine, dar nu reușește să devină competitivă prin produse și tehnologii cu valoare adăugată mai mare. Un exemplu relevant este industria auto. Deși Dacia, brandul Renault produs la Mioveni, a reușit să își mențină vânzările în Europa, noile modele electrice și hibride accesibile ale companiei vor fi produse în Turcia , nu în România. În acest context, experții susțin că firmele românești trebuie să își îmbunătățească eficiența și competitivitatea, deoarece modelul bazat pe consum și stimulente guvernamentale nu mai poate susține creșterea economică. Pentru antreprenori precum Adrian Sălereanu, realitatea este deja clară. După închiderea restaurantului, acesta intenționează să revină în sectorul construcțiilor, sperând că domeniul va oferi oportunități mai bune în actualul context economic. [...]
România avea în februarie 2026 aproape 4,7 milioane de pensionari, iar pensia medie a ajuns la 2.780 de lei , potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Cu toate acestea, economiștii avertizează că sistemul public de pensii devine tot mai greu de susținut și ar putea intra într-o criză majoră în următorii ani, relatează Digi24 . Aproape 4,7 milioane de pensionari în România Conform statisticilor oficiale, în februarie 2026 erau 4.688.092 de pensionari , cu aproape 10.000 mai puțini decât în luna precedentă. Valoarea totală a pensiilor plătite în acea lună s-a ridicat la 13,034 miliarde de lei . Structura principalelor tipuri de pensii arată astfel: Tip pensie Număr beneficiari Pensie medie Limită de vârstă 3.783.636 3.111 lei Pensie anticipată 64.429 2.530 lei Pensie de invaliditate 393.857 1.089 lei Pensie de urmaș 446.078 1.506 lei O categorie aparte este cea a foștilor agricultori , care numără 526.868 de pensionari și primesc o pensie medie de doar 718 lei , mult sub media generală. Presiunea asupra sistemului de pensii crește Economistul Cristian Păun avertizează că sistemul public de pensii din România va deveni tot mai dificil de finanțat în următorul deceniu. Potrivit acestuia, problema principală va apărea după 2030 , când generația numeroasă a „decrețeilor” va începe să se pensioneze. Această generație este formată din persoanele născute după decretul din 1966 prin care regimul comunist a interzis avorturile, ceea ce a dus la o creștere bruscă a natalității. Când acești oameni vor ieși din activitate, presiunea asupra bugetului de pensii ar putea crește semnificativ. Cum funcționează Pilonul 1 și de ce apar probleme Sistemul public de pensii – Pilonul 1 – funcționează pe baza solidarității între generații. Contribuțiile angajaților din prezent sunt folosite pentru plata pensiilor actualilor pensionari. Problemele apar atunci când: numărul contribuabililor scade numărul pensionarilor crește populația îmbătrânește migrația reduce forța de muncă activă În aceste condiții, raportul dintre angajați și pensionari devine tot mai dezechilibrat. Pensiile private, soluția pe termen lung Economiștii consideră că soluția ar fi consolidarea sistemului de pensii private. În România există trei piloni: Pilonul 1 – sistemul public de stat Pilonul 2 – pensii private obligatorii Pilonul 3 – pensii private facultative În prezent însă, veniturile la bătrânețe depind în principal de Pilonul 1. Specialiștii spun că ar fi ideal ca pensia finală să provină în mod echilibrat din toate cele trei sisteme. Cristian Păun avertizează că, fără reforme majore, sistemul public de pensii ar putea deveni din ce în ce mai greu de susținut. „Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă”, a spus economistul, subliniind că majorarea pensiilor ar pune presiune suplimentară asupra bugetului sau ar necesita creșteri semnificative de taxe. Un sistem aflat la răscruce România se confruntă simultan cu scăderea natalității, migrația forței de muncă și îmbătrânirea populației . Aceste tendințe pun sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii și obligă autoritățile să caute soluții structurale pentru viitor. [...]
Guvernul României a aprobat majorarea salariului minim brut la 4.325 lei , nivel care va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2026. Decizia a fost adoptată în ședința de guvern de joi, iar ministrul Muncii, Petre-Florin Manole , a anunțat că măsura vizează îmbunătățirea veniturilor pentru angajații plătiți la nivelul minimului pe economie. Potrivit acestuia, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei , ceea ce înseamnă o majorare de 275 lei brut , echivalentă cu aproximativ 6,8% . Ministrul Muncii a precizat că, în termeni neti, venitul estimat va ajunge la aproximativ 2.699 lei , după aplicarea deducerii de 200 lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 125 lei pentru angajați. Petre-Florin Manole a explicat că noul nivel al salariului minim va avea efecte asupra mai multor indicatori ai pieței muncii. Astfel, tariful orar aferent unui program complet de lucru va ajunge la 25,949 lei pe oră , calculat pentru o medie de 166,667 ore lucrate pe lună . Principalele valori după majorare: Indicator Valoare actuală Valoare de la 1 iulie 2026 Salariu minim brut 4.050 lei 4.325 lei Creștere brută – 275 lei Creștere procentuală – 6,8% Salariu net estimat – 2.699 lei Tarif orar – 25,949 lei/oră Ministrul Muncii a subliniat că măsura este importantă pentru angajații cu venituri reduse, afirmând că salariul minim reprezintă pentru mulți români venitul de care depinde viața de zi cu zi. În opinia sa, majorarea ar trebui să contribuie la creșterea puterii de cumpărare, la reducerea riscului muncii la negru și la consolidarea protecției sociale pentru persoanele cu salarii mici. Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, în prezent aproximativ 831.382 de salariați sunt plătiți la nivelul salariului minim brut pe economie. După aplicarea noii hotărâri, numărul total al angajaților care ar putea beneficia direct sau indirect de majorare ar putea ajunge la 1.759.027 de persoane . Ministrul a mai arătat că majorarea salariului minim poate genera și venituri suplimentare la bugetul de stat prin impozitul pe venit colectat din salarii, o parte dintre aceste sume urmând să contribuie la finanțarea unor măsuri sociale. [...]
INS urmează să publice vineri datele care arată dacă România a intrat în recesiune , potrivit G4Media , care notează că indicatori precum consumul și industria sugerează „șanse ridicate” pentru o recesiune tehnică. În termeni statistici, „recesiunea tehnică” este, de regulă, asociată cu două trimestre consecutive de scădere a PIB. În cazul României, miza imediată este confirmarea sau infirmarea acestei evoluții prin datele oficiale ale Institutului Național de Statistică, așteptate vineri. Contextul este unul de ajustare fiscală: guvernul a adoptat la jumătatea anului trecut două pachete de măsuri care au inclus majorarea TVA și a accizelor, precum și reduceri de cheltuieli (inclusiv în educație) și tăieri de sporuri, cu obiectivul de a reduce deficitul bugetar, descris în articol drept cel mai mare din Uniunea Europeană. Conform Economedia , citată în material, datele preliminare indică o scădere a deficitului cash de la 9,4% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, alături de deblocarea fondurilor europene, menținerea ratingului și reducerea costurilor de împrumut ale statului. În același timp, articolul subliniază că măsurile de corecție bugetară au început să producă efecte secundare în economia reală, prin frânarea consumului și a investițiilor. Semnalele din mediul privat sunt prezentate ca fiind tot mai vizibile. Președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, a declarat, că în multe sectoare se simt „mugurii unei crize”, pe fondul cheltuirii „nejudicioase” a banului public și al birocratizării excesive. Dan Șucu a afirmat că în multe sectoare de activitate economică se simt „mugurii unei crize”, generată de cheltuirea „nejudicioasă” a banului public și de birocratizarea excesivă. În sprijinul ideii de încetinire, materialul enumeră o serie de observații transmise „informal” de oameni de afaceri, care conturează o posibilă răcire sincronizată a cererii și a apetitului investițional: scăderea comenzilor; reducerea intrărilor în magazine și contractarea achizițiilor (sau valori mai mici ale acestora); ieșiri la restaurant mai rare sau oprite; creșterea apelului la credite de consum, la dobânzi ridicate, pentru susținerea nivelului de trai; amânarea investițiilor mari de către companii. De ce contează: dacă datele INS vor confirma recesiunea tehnică, aceasta ar valida statistic o deteriorare pe care o parte a mediului de afaceri spune că o resimte deja, iar discuția se va muta rapid spre durata și adâncimea corecției. În același timp, articolul argumentează că o corecție „era necesară” și ar putea deveni o oportunitate de ajustare a dezechilibrelor structurale, însă cu costul unei încetiniri pe termen scurt, vizibilă în consum, industrie și investiții. [...]
Salariile reale scad pentru a șaptea lună consecutiv în România, în contextul unei inflații ridicate și al încetinirii creșterii economice, potrivit Profit.ro . Datele arată că majorările nominale de salarii nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a angajaților continuă să se deterioreze la începutul anului 2026. Salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei , în creștere cu 3,6% față de aceeași lună din 2025, când era de 5.328 lei. Ritmul de creștere încetinește însă constant, după ce în decembrie avansul anual fusese de 4,8%, iar în lunile anterioare se situa în jurul a 4%. În paralel, inflația anuală de aproximativ 9,6% a erodat câștigurile reale, ceea ce a dus la o scădere de 5,5% a salariilor în termeni reali . Aceasta este a șaptea lună consecutivă de contracție a salariilor reale, cea mai lungă perioadă de declin după criza economică din 2010–2011. Presiunea asupra veniturilor este alimentată de mai mulți factori: creșterea accelerată a prețurilor la energie, majorarea taxelor pe consum și evoluția economică modestă din ultimii ani. Economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 , cu episoade de recesiune tehnică în prima jumătate din 2024 și în a doua parte a anului 2025. Scăderi în sectorul bugetar În sectorul public, situația este și mai vizibilă, după ce salariile au fost înghețate pentru al doilea an consecutiv în 2026, ca măsură de control al deficitului bugetar. Principalele evoluții: Administrație publică și apărare – 6.816 lei, scădere nominală de 4,8% și peste 13% în termeni reali Învățământ – 5.699 lei, minus 3,6% nominal și circa 12,1% real Sănătate – 5.433 lei, stagnare nominală, dar minus 8,8% real Aceste scăderi vin după creșteri consistente ale salariilor bugetarilor în 2023 și 2024, când majorările au fost de două cifre. Evoluții diferite în sectorul privat În mediul privat, salariile au continuat să crească nominal în majoritatea sectoarelor, însă în multe cazuri inflația a anulat mare parte din aceste majorări. Sector Salariu mediu net Evoluție nominală Evoluție reală Industria prelucrătoare 5.028 lei +5,1% -4,1% Construcții 4.817 lei +7,9% -1,6% Comerț 5.071 lei +5,4% -3,9% Transporturi 5.497 lei +3,2% -5,9% Ospitalitate 3.592 lei +7,8% -1,7% Există însă și domenii în care salariile au depășit ritmul inflației. Activitățile profesionale – precum consultanța, contabilitatea sau ingineria – au înregistrat o creștere de 9,9% , până la 7.384 lei. În IT, salariul mediu net a ajuns la 11.077 lei , însă chiar și aici creșterea nominală de 4,2% nu a compensat inflația, rezultând o scădere reală de aproximativ 5%. În ansamblu, datele indică o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației, în condițiile în care scumpirile depășesc majorările salariale, iar economia avansează mult sub potențial. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere blocarea schemelor „suveică” din subvențiile pentru șomeri , după ce autoritățile au descoperit cazuri în care aceleași persoane au fost angajate succesiv de mai multe firme doar pentru a încasa repetat bani de la stat. Potrivit Digi24 , premierul a cerut Ministerului Muncii să identifice rapid soluții legislative și administrative pentru corectarea vulnerabilităților din programele de sprijin destinate persoanelor aflate în dificultate pe piața muncii. Programul vizat oferă angajatorilor o subvenție de 2.250 de lei pe lună timp de 12 luni pentru fiecare persoană angajată din categorii considerate vulnerabile: șomeri de lungă durată, persoane de peste 45 de ani sau părinți care își cresc singuri copiii. În schimb, firmele sunt obligate să mențină contractul de muncă cel puțin 18 luni . Cum funcționează mecanismul criticat Potrivit premierului, analiza programelor publice a scos la iveală practici care ridică semne de întrebare. În unele cazuri, o persoană este angajată pentru a genera subvenția, iar după o perioadă relativ scurtă își încetează contractul de muncă, de regulă prin demisie. Ulterior, aceeași persoană apare angajată la o altă companie care solicită din nou subvenția. Astfel apare un mecanism repetitiv prin care: aceeași persoană este angajată succesiv la mai multe firme; companiile accesează de fiecare dată subvenția de la stat; integrarea reală pe piața muncii nu are loc. Premierul a calificat acest sistem drept o „schemă de tip suveică” care permite deturnarea scopului inițial al programului. Datele invocate de premier În 2025, statul a subvenționat angajarea a peste 13.200 de persoane prin această schemă. Un element care a atras atenția autorităților este distribuția acestor angajări. Mai mult de jumătate dintre beneficiari – 6.816 persoane – au fost angajați în firme de pază, iar activitatea acestor companii este concentrată în câteva zone ale țării. Domeniu Număr persoane Firme de pază 6.816 Alte sectoare aproximativ 6.400 Zonele unde fenomenul apare frecvent sunt: București și zona limitrofă județul Gorj județul Galați Ministerul Muncii confirmă problemele Ministrul Muncii, Florin Manole , a declarat că informațiile prezentate de premier provin dintr-un raport realizat chiar de minister și transmis înaintea ședinței de guvern de săptămâna trecută. Oficialul a confirmat că datele privind vulnerabilitățile programului sunt reale. Miza reformei Deși impactul bugetar al schemei este estimat la zeci de milioane de lei , premierul susține că problema principală este una de principiu: corectitudinea utilizării banilor publici. Bolojan afirmă că statul trebuie să susțină companiile care creează locuri de muncă reale și stabile, nu mecanisme care permit accesarea repetată a subvențiilor fără rezultate durabile pe piața muncii. Guvernul a cerut Ministerului Muncii să propună rapid modificări pentru a elimina aceste practici. [...]
