Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Bugetul României pe 2026 intră în dezbaterea finală în Parlament, unde plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului urmează să discute proiectele înainte de votul decisiv programat pentru joi. Documentele, deja avizate în comisiile de specialitate, marchează ultima etapă legislativă pentru adoptarea bugetului de stat și a celui de asigurări sociale.
Procesul parlamentar a inclus mai multe etape accelerate: depunerea amendamentelor, dezbateri în comisiile de specialitate și aprobarea bugetelor pentru fiecare ordonator principal de credite. În urma acestor discuții, proiectele au primit avize favorabile și au fost trimise în plen pentru dezbaterea finală.
Unul dintre punctele evidențiate în bugetul pentru 2026 este creșterea alocărilor pentru sănătate, în special pentru prevenție. Ministrul Sănătății a anunțat majorarea bugetului destinat acestor programe la 1,2 miliarde de lei, față de 900 de milioane de lei în 2025, precum și extinderea programelor de screening pentru principalele tipuri de cancer și dezvoltarea screeningului neonatal.
Principalele elemente discutate:
În paralel, Guvernul susține că bugetul pentru 2026 urmărește stabilizarea finanțelor publice și continuarea reformelor, inclusiv în contextul obiectivelor legate de deficitul bugetar.
Adoptarea bugetului reprezintă un moment esențial pentru direcția economică a anului, iar votul din Parlament va confirma forma finală a alocărilor și priorităților asumate de Executiv.
Recomandate
Extinderea măsurilor de sprijin la energie riscă să apese pe bugete , avertizează Fitch , în condițiile în care multe guverne europene au ales intervenții generalizate, cu eficiență mai slabă și potențial cost fiscal mai mare dacă vor fi menținute sau mărite, potrivit Economica . După declanșarea războiului din Iran, autoritățile europene s-au angajat, până acum, la un nivel mai redus al măsurilor de sprijin față de 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Totuși, accentul a căzut pe măsuri universal aplicabile – precum reducerea taxării combustibililor – deși economiștii au avertizat că ar fi preferabile intervenții țintite, de exemplu pentru gospodăriile cu venituri mai scăzute. Costul fiscal de până acum este mic, dar poate crește Impactul bugetar al măsurilor adoptate până în prezent a fost redus, însă diferă semnificativ între state: de la 0,3% din PIB în Spania la sub 0,01% din PIB în Franța și Marea Britanie, diferențe puse pe seama constrângerilor bugetare din ultimele două țări, potrivit lui Federico Barriga-Salazar , șeful diviziei de ratinguri suverane pentru Europa Occidentală la Fitch. Acesta a arătat că perspectivele privind situația energetică pot împinge unele state să acorde sprijin suplimentar în perioada următoare, ceea ce ar amplifica presiunea asupra finanțelor publice. Fitch: măsurile „neorientate” pot deveni o problemă pe termen mediu În evaluarea Fitch, problema principală este că majoritatea intervențiilor nu sunt orientate către cei mai vulnerabili consumatori, ceea ce le poate face mai costisitoare dacă sunt extinse. „Din păcate, până la acest stadiu, majoritatea măsurilor nu sunt orientate. Singura țară care a adoptat măsuri orientate este Grecia. Aceasta ar putea avea unele efecte importante, pe termen mediu, asupra finanțelor publice, dacă sporește valoarea măsurilor menite să atenueze impactul creșterii prețurilor energiei”, a declarat Barriga-Salazar. Pentru guverne, mesajul implicit este că, pe fondul unor bugete deja constrânse, orice prelungire sau majorare a schemelor de sprijin la energie poate deveni rapid o decizie cu impact asupra deficitului și datoriei, mai ales dacă rămâne generalizată și nu țintită. [...]
FMI avertizează că datoria publică a unei „țări europene medii” ar putea urca la 130% din PIB până în 2040 dacă politicile nu se schimbă, iar UE ar trebui să combine reforme, consolidare fiscală și împrumuturi comune pentru a acoperi presiunile de cheltuieli din următorii 15 ani, potrivit Agerpres . Fondul Monetar Internațional le-a transmis miniștrilor de finanțe din UE, reuniți la Nicosia, că fără controlul dinamicii datoriei „traiectoria” devine nesustenabilă. În scenariul în care politicile rămân neschimbate, FMI estimează că datoria ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, „dublu comparativ cu nivelul actual”. Ce presiuni de cheltuieli vede FMI în UE FMI indică o creștere a nevoilor bugetare în principal pe trei direcții, pe un orizont de 15 ani: apărare; energie; pensii. Pachetul propus: reforme interne și finanțare comună pentru „bunuri publice europene” Pentru a evita deteriorarea datoriei, documentul FMI recomandă un mix de măsuri, cu accent pe reforme structurale care să reducă presiunile pe termen lung și să susțină creșterea economică. Printre direcțiile menționate: stimulente mai bune pentru mobilitatea forței de muncă în interiorul UE și pentru angajare; integrarea piețelor energetice; facilitarea direcționării economiilor populației către investiții profitabile în întregul bloc; unificarea legislației care diferă de la o țară la alta; reformarea sistemelor de pensii, inclusiv printr-o vârstă de pensionare mai mare; garanții guvernamentale pentru investiții mai riscante în proiecte cu emisii reduse de carbon și rezistente la schimbările climatice, pentru a atrage capital privat. Separat, FMI propune ca statele membre să trateze inovarea, energia și apărarea drept „bunuri publice europene” și să le finanțeze prin împrumuturi comune. Tema este însă „extrem de controversată” în UE: Spania, Italia și Franța susțin ideea, în timp ce Germania și mai multe țări din nordul Europei se opun. Președintele miniștrilor de finanțe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis , a declarat pentru Reuters că este un subiect cu „diferențe de opinie”, dar care va fi discutat în lunile următoare. De ce contează: chiar și cu reforme, FMI vede necesară consolidarea fiscală Fondul subliniază că, inclusiv în scenariul implementării reformelor, „majoritatea țărilor UE” vor avea nevoie în continuare de consolidare fiscală pentru a pune datoria pe o traiectorie descendentă. Nuanta importantă: cu cât reformele sunt mai ambițioase, cu atât ar fi nevoie de mai puțină consolidare. În evaluarea FMI, amânarea deciziilor ar agrava problema, iar ajustările „de suprafață” nu ar fi suficiente: „Abordarea bazată pe improvizații, pe care multe țări au adoptat-o până acum, își atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esențial pentru a răspunde presiunilor tot mai mari pe partea de cheltuieli. Efectuarea de reforme graduale sau ajustările de suprafață sunt, cel mai probabil, inadecvate.” [...]
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
Programul Rabla rămâne finanțat și în 2026, iar bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) include o suplimentare de 100 de milioane de lei față de alocarea inițială , potrivit Economica , care citează o postare a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul spune că a fost avizat bugetul AFM pentru 2026 și că majorarea pentru Rabla urmărește să permită unui număr mai mare de români să își înlocuiască mașinile vechi, cu efect direct asupra pieței auto și asupra economiei, prin stimularea achizițiilor și menținerea unui flux de finanțare „predictibil” pentru sector. „Am avizat bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru 2026, cu o alocare în plus de 100 de milioane de lei pentru programul Rabla faţă de bugetul iniţial.” Ce programe și investiții spune ministerul că acoperă bugetul AFM Conform declarațiilor citate, bugetul AFM este construit astfel încât să acopere atât programele deja în derulare, cât și finanțări noi pentru investiții publice și proiecte considerate cu impact direct, între care: Rabla Clasic și Rabla Plus; panouri fotovoltaice; eficiență energetică în clădiri; stații de încărcare; iluminat public eficient; reciclare; apă, canalizare și gestionarea deșeurilor. Context bugetar: „decizie responsabilă” și proiecte preluate din PNRR Alexandru Nazare afirmă că bugetul include și finanțări pentru proiecte preluate din PNRR, precum și investiții în infrastructură locală — centre de colectare, „insule ecologice digitalizate” și capacități de reciclare — prezentând pachetul drept o „decizie de buget responsabilă” în contextul actual. Informațiile disponibile nu includ valoarea totală a bugetului AFM pentru 2026 sau calendarul exact al sesiunilor Rabla din 2026; detaliul confirmat este suplimentarea de 100 de milioane de lei față de bugetul inițial al programului. [...]
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
Riscul de sancțiuni UE și de presiune pe leu crește dacă România rămâne fără un guvern stabil și amână reformele fiscale, în condițiile unui deficit bugetar mult peste limita europeană, potrivit unei analize publicate de Adevărul , care îl citează pe economistul Radu Nechita (Universitatea Babeș-Bolyai). Miza imediată, dincolo de blocajul politic, este accesul la finanțare și la fonduri europene, într-un moment în care „răbdarea” Bruxelles-ului ar fi „pe terminate”. De ce contează: deficitul mare poate declanșa măsuri dure din partea UE Economistul susține că România este „la peste dublul deficitului maxim bugetar admis de tratatele europene” și avertizează că, dacă politicile care au dus la „deficitul abisal” continuă, Uniunea Europeană ar putea trece de la toleranță la aplicarea efectivă a regulilor. În interviu, el descrie România drept un „candidat” foarte probabil pentru sancțiuni, tocmai din cauza amplitudinii dezechilibrelor: după un deficit de „9, către 10% din PIB”, reducerea ar fi ajuns „la 7%” sau ar fi încă în discuție, iar o eventuală „pauză” în consolidarea fiscală ar crește riscul unei reacții de la Bruxelles. Ce sancțiuni sunt invocate și ce efect ar avea Radu Nechita spune că o eventuală sancțiune ar putea însemna: suspendarea dreptului de vot al României în UE ; stoparea fondurilor europene; sau ambele măsuri, cumulate. În logica prezentată, o astfel de evoluție ar lovi direct în capacitatea statului de a se finanța și de a susține investițiile, într-un context în care, potrivit economistului, UE ar fi „singura care ne mai finanțează”. Presiune pe curs: intervențiile BNR și semnalul din piață Interviul leagă riscul de sancțiuni și de instabilitatea politică de tensiunile din piața valutară. Economistul afirmă că „cei care acum schimbă lei pe euro” ar anticipa un risc major, iar cursul ar fi ajuns „unde a ajuns” în pofida „intervențiilor probabile” ale Băncii Naționale. El mai susține că, fără aceste intervenții (vânzări de valută pentru a tempera deprecierea), slăbirea leului ar fi fost mai pronunțată, iar efectul intervenției ar fi și acela de a „ascunde electoratului consecințele” deciziilor politice. Ce soluții indică economistul: tăiere de cheltuieli și reformă administrativă Setul de măsuri avansat în interviu este centrat pe reducerea cheltuielilor și reforme structurale, nu pe ajustări marginale. Printre direcțiile menționate: controlul cheltuielilor publice și aducerea lor la un nivel „sustenabil”; reducerea „pe bune” a numărului de angajați la stat și a privilegiilor; reformă administrativă; „închiderea găurilor negre”, guvernanță corporativă și privatizări parțiale, inclusiv la unele întreprinderi de stat. În paralel, el critică discursul despre „austeritate”, argumentând că, în realitate, „cheltuielile publice ale statului român sunt duble în euro față de cum erau acum șase sau șapte ani”. Context: bază îngustă de contribuabili și productivitate scăzută Economistul pune sărăcia relativă a României în UE pe seama productivității mai mici și a unui grad redus de ocupare și activitate. În interviu apare și o estimare orientativă: „3-4 milioane” de români ar figura drept contribuabili în sectorul privat, la care s-ar adăuga „1,5 milioane de bugetari”, plus copii și pensionari, ceea ce ar descrie o presiune structurală asupra bugetului. Ce urmează, în logica interviului Mesajul central este că, fără un guvern capabil să împingă reforme și să continue reducerea deficitului, România riscă să intre într-o zonă de decizie în care UE ar putea condiționa mai dur finanțarea, iar piața ar putea penaliza suplimentar moneda. Interviul nu oferă un calendar, dar indică drept punct critic momentul în care Bruxelles-ul va considera că promisiunile de corecție nu mai sunt credibile. [...]
