Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Elon Musk estimează că va plăti peste 500 de miliarde de dolari taxe de-a lungul vieții , pe fondul creșterii accelerate a averii sale. Declarația a fost făcută de miliardar pe platforma X , unde a susținut că a achitat deja peste 10 miliarde de dolari către fisc și că, în final, contribuțiile sale totale vor depăși pragul de 500 de miliarde, inclusiv taxele asociate moștenirii. Afirmația vine într-un moment în care averea lui Musk a urcat la aproximativ 852 de miliarde de dolari în februarie 2026, după fuziunea dintre SpaceX și compania sa de inteligență artificială, xAI . Noua entitate este evaluată la circa 1.250 de miliarde de dolari, iar Musk deține aproximativ 43% din compania rezultată, participație estimată la peste 540 de miliarde de dolari. Antreprenorul a declarat anterior că este „cel mai mare contribuabil individual din istorie”, făcând referire la suma plătită deja către autoritățile fiscale americane. În mesajul publicat online, el a adăugat că se așteaptă ca, pe termen lung, obligațiile sale fiscale să depășească 500 de miliarde de dolari, „inclusiv după deces”. Creșterea averii sale este alimentată și de participația de aproximativ 12% în Tesla, evaluată la circa 178 de miliarde de dolari, la care se adaugă opțiuni pe acțiuni în valoare de peste 120 de miliarde. Acționarii Tesla au aprobat recent un pachet de remunerare pe termen lung, care ar putea aduce beneficii suplimentare semnificative dacă obiectivele de creștere sunt atinse în următorul deceniu. Declarațiile lui Musk intervin pe fondul dezbaterilor din Statele Unite privind impozitarea marilor averi și rolul miliardarilor în finanțele publice. Deși proiecția anunțată de acesta nu poate fi verificată independent, suma invocată ar reprezenta una dintre cele mai mari contribuții fiscale individuale estimate vreodată. [...]
Blocajul bugetar de 43 de zile a tăiat circa 1% din creșterea SUA în T4 2025 , contribuind la frânarea economiei americane la un avans anualizat de doar 1,4% în ultimul trimestru, sub așteptările analiștilor (aproape 3%) și mult sub ritmul din trimestrul anterior (4,4%). La nivelul întregului an 2025, economia SUA a crescut cu 2,2%, cel mai slab ritm anual din perioada post-pandemie, după 2,8% în 2024 și 2,9% în 2023. Mecanismul prin care blocajul bugetar a lovit activitatea economică a fost direct: o parte din instituțiile federale au fost închise, iar mii de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic fără plată sau, în cazul celor considerați „esențiali”, au lucrat, dar și-au primit salariile cu întârziere. În paralel, cheltuielile guvernamentale au scăzut, ceea ce a tras în jos PIB-ul, iar datele oficiale indică un impact direct echivalent cu o reducere a creșterii cu aproximativ 1%. Efectul blocajului s-a suprapus peste o încetinire vizibilă a consumului populației, principalul motor al economiei americane. Cheltuielile consumatorilor au avansat cu doar 1,4% în ultimul trimestru, pe fondul inflației acumulate și al unei piețe a muncii mai puțin dinamice: gospodăriile cu venituri mici au început să reducă achizițiile, în timp ce gospodăriile cu venituri ridicate au continuat să susțină o parte importantă din creștere. În acest context, inflația a urcat din nou la 2,6% în decembrie, peste ținta oficială de 2%, ceea ce, potrivit economiștilor citați de Financial Times și CNN , complică deciziile Rezervei Federale: presiunea politică pentru reduceri de dobândă există, dar spațiul de manevră se îngustează dacă inflația rămâne ridicată. Pe de altă parte, investițiile companiilor au accelerat ușor, iar experții indică faptul că o parte din pierderea de activitate generată de blocajul bugetar ar putea fi recuperată în primul trimestru din 2026, odată cu reluarea cheltuielilor publice. [...]
Datele publicate de Revolut arată că în 2026, luna august este preferata românilor pentru vacanța principală „fără responsabilități”, iar litoralul rămâne opțiunea dominantă. Studiul, realizat de Dynata, indică faptul că 27% dintre respondenți își planifică escapada majoră în august, urmată de iulie (20%), iar 60% dintre călătorii sunt concentrate în perioada iunie–septembrie. Plaja conduce detașat în topul preferințelor, cu 39% dintre români care aleg destinațiile de coastă. City break-urile sunt la 19%, iar vacanțele sportive sau de aventură ajung la 12%. Motivația principală nu este însă destinația în sine, ci nevoia de „reset mental”: 35% spun că pleacă pentru a se deconecta de presiunea zilnică, muncă și griji financiare. Diferențele generaționale sunt clare. Pentru Gen Z (42%) și Millennials (40%), vacanța este văzută ca instrument pentru echilibru mental. În schimb, 52% dintre Boomeri spun că nu simt nevoia să „fugă” de responsabilități, tratând călătoria mai degrabă ca activitate de relaxare clasică. Millennials declară într-o proporție mai mare decât Gen X că folosesc vacanța pentru a uita de presiunile financiare (16% vs. 14%). Apare și un decalaj de gen în zona de aventură: 17% dintre bărbați aleg vacanțe sportive sau orientate spre adrenalină, comparativ cu 6% dintre femei. În schimb, femeile preferă mai des retreat-urile spa (10%) și escapadele centrate pe relaxare psihică. Dincolo de sondaj, Revolut a publicat și date de tranzacționare: în sezonul estival trecut (1 mai – 30 septembrie), clienții români au cheltuit peste 575 milioane euro în primele 10 destinații de vară - Grecia, Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Bulgaria, Olanda, Franța, Turcia și Ungaria. Au fost înregistrate 23,8 milioane de plăți cu cardul în aceste țări, în creștere cu 3% față de anul anterior (ajustat la baza de clienți). Se observă și un interes mai mare pentru destinații mai îndepărtate precum Macao, Antigua și Barbuda, Nicaragua, Barbados, Hong Kong sau Argentina. Compania își poziționează ecosistemul de servicii - de la rezervări de cazare și experiențe locale, până la eSIM-uri, lounge-uri de aeroport și schimb valutar în peste 30 de monede - ca soluție pentru simplificarea logisticii de călătorie. Datele și declarațiile oficiale indică o schimbare de perspectivă: vacanța din 2026 este planificată mai degrabă ca pauză mentală decât ca simplă excursie. [...]
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 8% în 2025 faţă de anul anterior , potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Institutul Naţional de Statistică ( INS ). Avansul a fost susţinut în principal de lucrările de reparaţii capitale şi de construcţiile noi, în timp ce segmentul întreţinerii curente a înregistrat un recul. Evoluţia pe întreg anul 2025 Conform INS, ca serie brută, creşterea de 8% a fost determinată de: lucrările de reparaţii capitale: +45,6% lucrările de construcţii noi: +5,5% lucrările de întreţinere şi reparaţii curente: -4,2% Pe tipuri de construcţii, toate marile categorii au fost pe plus: clădiri nerezidenţiale: +13% clădiri rezidenţiale: +11,4% construcţii inginereşti: +4,5% Decembrie 2025 faţă de noiembrie 2025 În ultima lună a anului, volumul lucrărilor a crescut puternic, cu 37,2% ca serie brută. Toate segmentele au contribuit la avans: construcţii noi: +37,7% reparaţii capitale: +36,8% întreţinere şi reparaţii curente: +36% Şi pe obiecte de construcţii s-au consemnat majorări consistente, în special la clădirile nerezidenţiale (+41,7%) şi construcţiile inginereşti (+40,1%). Ca serie ajustată în funcţie de sezonalitate şi numărul de zile lucrătoare, creşterea lunară a fost de 7,2%. Decembrie 2025 faţă de decembrie 2024 Comparativ cu aceeaşi lună din 2024, volumul lucrărilor a crescut cu 5,3% ca serie brută. Reparaţiile capitale au avansat cu 31,1%, iar construcţiile noi cu 2,9%, în timp ce lucrările de întreţinere au scăzut cu 2,7%. Datele ajustate sezonier indică un plus de 3,8% faţă de decembrie 2024. Per ansamblu, 2025 confirmă un an de creştere în sectorul construcţiilor, impulsionat în special de investiţiile în reparaţii majore şi de dinamica segmentului nerezidenţial, în timp ce lucrările curente rămân sub presiune . [...]
MIPE va avea o reducere bugetară „semnificativ peste 10%”, iar veniturile nete și salariile au scăzut deja cu 22,7% , a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , după ședința de Guvern de joi. Informațiile au fost relatate de Digi24 , care citează explicațiile ministrului privind aplicarea ordonanței ce impune reducerea bugetului de personal față de 2025. Ce spune ministrul despre tăieri Pîslaru a precizat că, prin comparația dintre bugetul pe 2025 și cel pe 2026, ministerul său depășește pragul de reducere prevăzut în ordonanță, iar acest lucru va fi urmărit în continuare. El a subliniat că scăderea veniturilor cu 22,7% este „semnificativă” și că nu încearcă să „ascundă cifrele”. Ce urmează: detalii publice despre aplicarea ordonanței Ministrul a anunțat că MIPE va publica detalii despre modul în care a aplicat măsurile, pentru a arăta că și-a îndeplinit deja obligațiile care decurg din ordonanță, în special în zona cheltuielilor de personal. Datele-cheie din declarație reducere bugetară la MIPE: peste 10% (față de 2025, conform ordonanței) scădere a veniturilor nete și a salariilor: 22,7% mesajul ministrului: reducerea este deja peste ținta cerută, iar impactul pe venituri este considerabil Declarațiile vin în contextul ajustărilor bugetare pentru 2026, când mai multe instituții publice sunt vizate de măsuri de reducere a cheltuielilor. [...]
Guvernul vizează un deficit bugetar de 6,2% în 2026 , în condițiile menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, potrivit Biziday , care relatează despre întâlnirea premierului Ilie Bolojan cu reprezentanții agenției de rating Moody’s , în cadrul evaluării periodice a evoluțiilor macroeconomice și fiscale ale României. La întrevedere au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , precum și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Conform comunicatului Guvernului citat de sursă, premierul a prezentat măsurile privind controlul cheltuielilor publice, menținerea traiectoriei de reducere a deficitului și îmbunătățirea colectării veniturilor. „Proiectul de buget pentru 2026 are ca obiectiv o țintă de 6,2% a deficitului bugetar la finalul anului, în condițiile menținerii nivelului ridicat al investițiilor, având în vedere faptul că până la 31 august 2026 România va închide proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.” Pe zona de perspective economice, Bolojan a indicat că Executivul își propune să se concentreze pe consolidare fiscală și creștere economică, cu accent pe absorbția fondurilor europene și susținerea investițiilor. În plus, Guvernul ar urma să prioritizeze domeniul energiei, cu obiectivul declarat de a reduce prețurile și de a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Premierul a mai transmis ca obiective atragerea investițiilor străine, în special în sectoarele unde România are deficit comercial, precum și măsuri pe piața muncii pentru creșterea gradului de ocupare și adaptarea învățământului superior la nevoile economiei. La rândul său, ministrul Finanțelor a invocat progresele în digitalizarea administrației fiscale, pe care le leagă de o colectare mai bună, și a menționat că Guvernul va promova măsuri de stimulare economică. [...]
Mugur Isărescu a sugerat că impozitul progresiv ar fi avut un impact mai redus asupra inflației decât majorarea TVA , potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar . Guvernatorul BNR a afirmat că, dintre variantele discutate anul trecut pentru reducerea deficitului bugetar, introducerea cotei progresive nu ar fi generat același efect inflaționist ca creșterea TVA, măsură aleasă în final de Guvern. Potrivit declarațiilor făcute la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, majorarea TVA a fost transferată aproape integral în prețurile de consum, ceea ce a dus inflația aproape de 10%. În ianuarie 2026, rata anuală a rămas la 9,6%, peste estimările inițiale ale BNR, care nu includeau pachetul fiscal în prognoza de la începutul anului 2025. Isărescu a explicat că, la momentul elaborării prognozei, nu era clar ce măsuri fiscale vor fi adoptate. Ulterior, după aprobarea creșterii TVA în vara anului trecut, banca centrală a revizuit estimările. Pentru finalul lui 2026, BNR a ajustat ușor prognoza de inflație, de la 3,7% la 3,9%. Guvernatorul a menționat și recomandările Fondului Monetar Internațional, care ar fi susținut o corecție fiscală prin impozitare progresivă, nu prin majorarea TVA. Declarația readuce în dezbatere o temă sensibilă în mediul politic și economic, mai ales în contextul presiunilor privind reducerea deficitului și menținerea stabilității prețurilor. În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat, potrivit Digi24 , că impozitarea progresivă „nu este de actualitate”, invocând lipsa capacității administrative pentru o astfel de schimbare și contextul bugetar complicat. Mesajul transmis de guvernator pare a fi unul tehnic: modul în care este realizată ajustarea fiscală contează pentru traiectoria inflației. În timp ce TVA afectează rapid prețurile de consum, o modificare a impozitării veniturilor ar avea, potrivit BNR, un impact diferit și mai temperat asupra dinamicii inflației. [...]
Mugur Isărescu respinge ideea unei creșteri economice bazate pe facilități fiscale pe termen lung și avertizează că România se află într-o situație economică „fragilă”, potrivit Agerpres . Guvernatorul Băncii Naționale a României a declarat, miercuri, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, că nu susține o strategie de creștere economică fundamentată pe facilități fiscale acordate pe 10-20 de ani. „Dacă creșterea economică înseamnă din nou facilități fiscale, eventual pereniale, eu personal nu o susțin” , a afirmat Isărescu. El a explicat că BNR a ales să păstreze rata dobânzii de politică monetară, fără a o înăspri, dar nici a o reduce, pentru a evita transmiterea unui semnal că inflația nu mai este o prioritate. Potrivit guvernatorului, o înăsprire accentuată ar fi redus inflația mai rapid, însă ar fi generat o recesiune severă. România a înregistrat o recesiune tehnică – două trimestre consecutive de scădere a PIB – însă, pe ansamblul anului trecut, economia a crescut cu 0,6%, față de 0,9% în 2024, evitând o contracție anuală. „Mergem pe o gheață destul de subțire”, a spus Isărescu, subliniind fragilitatea contextului economic. Guvernatorul a arătat că reducerea consumului, vizibilă inclusiv în HoReCa, trebuie compensată prin investiții publice consistente. Totuși, a avertizat că: volumul consumului este de câteva ori mai mare decât cel al investițiilor; pentru a compensa scăderea consumului, investițiile ar trebui să crească cu două cifre; efectele investițiilor publice apar în timp, în timp ce scăderea consumului se reflectă imediat în PIB. În opinia sa, investițiile publice sunt „singurele care pot da creștere economică fără să genereze inflație și dezechilibre externe”, însă contextul rămâne delicat pentru 2026. [...]
Guvernul propune reducerea indemnizației de doctorat la 500 de lei brut în 2026 printr-un proiect de ordonanță pus în transparență de Executivul condus de Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . Documentul prevede că, în anul 2026, personalul plătit din fonduri publice care deține titlul științific de doctor va primi o indemnizație fixă de 500 de lei brut lunar, față de nivelul actual de 950 de lei brut. Reducerea este de aproximativ 47%, iar suma netă ar urma să fie în jur de 293 de lei. Potrivit proiectului, indemnizația se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: activitatea este desfășurată în domeniul pentru care a fost obținut titlul; fișa postului conține atribuții obiective și cuantificabile, care permit verificarea lunară a valorificării suplimentare a doctoratului. În prezent, legea stabilește indemnizația la 50% din salariul minim brut pe țară. În practică însă, aceasta a fost plafonată la nivelul salariului minim din 2018, când acesta era 1.900 de lei, ceea ce a însemnat o indemnizație de 950 de lei brut. De atunci, salariul minim a crescut, dar cuantumul indemnizației nu a fost actualizat. Motivația Guvernului Conform Notei de Fundamentare, măsura este justificată prin angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031. Documentul invocă: necesitatea limitării cheltuielilor publice; eficientizarea utilizării resurselor; simplificarea procedurilor administrative. În același timp, nota nu prezintă date privind numărul exact al beneficiarilor, economiile estimate la buget sau impactul financiar concret al măsurii. Cine este vizat Reducerea îi va afecta pe toți angajații din sectorul public care dețin titlul de doctor și îl utilizează în activitatea profesională, inclusiv: cadre didactice și personal universitar; cercetători; funcționari publici; personal din instituții centrale și locale. Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme și măsuri de austeritate anunțate de Guvern în 2026, care vizează reducerea cheltuielilor și restructurarea administrației publice. [...]
Banca Națională a României intră în 2026 cu un mesaj hotărât: inflația scade, dar lent, iar costul dezinflației este o economie care funcționează sub potențial. În Raportul asupra inflației – februarie 2026 , instituția confirmă că rata anuală a IPC a încheiat 2025 la 9,69%, ușor sub nivelul din septembrie, însă încă departe de ținta de 2,5% ±1 pp. În același timp, Consiliul de administrație a decis menținerea ratei cheie la 6,50%, semnalând că mixul actual – fiscal restrictiv, monetar prudent – este considerat adecvat în acest stadiu al ciclului. Inflația: dezinflație tehnică în 2026, revenire în țintă abia în 2027 Proiecția centrală indică o traiectorie descendentă cu sincope. BNR anticipează 9,2% în martie 2026, o revenire temporară spre 9,8% în T2 (efecte de bază la energie), urmată de o corecție amplă în T3, când ies din calcul șocurile fiscale și liberalizarea energiei din vara lui 2025. La final de 2026, IPC ar ajunge la 3,9%, iar în decembrie 2027 la 2,9%. Practic, reintrarea în intervalul țintei este împinsă spre T2 2027, ușor mai târziu decât se estima anterior. Inflația de bază (CORE2 ajustat) rămâne mai încăpățânată: 8,5% în decembrie 2025, cu o scădere graduală spre 4,0% la final de 2026 și 2,1% în 2027. BNR admite că majorarea TVA și accizelor din august 2025 a generat efecte mai ample decât o simplă transmitere contabilă, inclusiv prin rotunjiri de preț și ajustări întârziate în servicii. Pentru un analist financiar, mesajul e limpede: dezinflația vine în principal din efecte de bază și din cerere slabă, nu dintr-o normalizare rapidă a structurii prețurilor. Cererea internă, principalul canal de transmisie Economia a intrat tehnic în contracție în T3 2025 (-0,2% trimestrial), iar deficitul de cerere agregată s-a adâncit. BNR vede stagnare și la început de 2026, pe fondul consolidării fiscale și al erodării venitului real. Consumul privat încetinește, investițiile devin principalul motor – sprijinite de fonduri europene – iar exportul net ar putea avea contribuție marginal pozitivă în 2026. Deficitul bugetar s-a redus la 7,6% din PIB în 2025, de la 8,7% în 2024. Corecția fiscală este însă explicit recunoscută ca fiind costisitoare în termeni de creștere. În limbaj de piață: BNR și Ministerul Finanțelor joacă un joc coordonat de „hard landing controlat”. Politica monetară: stabilitate, nu experiment Rata de politică monetară rămâne la 6,50%, cu facilitățile la 7,50% (Lombard) și 5,50% (depozit). Argumentul central: șocurile din 2025 au fost preponderent de ofertă (energie, taxe), iar o înăsprire suplimentară ar fi comprimat și mai mult activitatea fără efecte rapide asupra inflației. Dobânzile interbancare au coborât ușor în T4 2025, randamentele titlurilor de stat pe termen lung au atins minimele ultimelor 12-14 luni, iar cursul leu/euro a avut o tendință moderat ascendentă, cu volatilitate controlată. Mesajul pentru investitori: BNR încearcă să evite destabilizarea pieței de titluri, în timp ce menține ancora antiinflaționistă. Riscuri: energie, fiscal, geopolitic Raportul subliniază trei zone de risc: liberalizarea completă a pieței gazelor (amânată pentru casnici până în 2027); eventuale măsuri fiscale compensatorii care ar relaxa prematur consolidarea; volatilitatea prețurilor la energie și tensiunile geopolitice. În plus, BNR recunoaște explicit că a subestimat anterior persistența inflației de bază și impactul măsurilor fiscale din 2025. E un exercițiu de transparență rar întâlnit în regiune și relevant pentru credibilitate. În esență, banca centrală pariază pe faptul că disciplina fiscală și cererea slabă vor face „munca murdară” a dezinflației. Dobânzile nu scad pentru că inflația nu este încă structural rezolvată, dar nici nu cresc pentru că economia deja încetinește vizibil. Pentru 2026, scenariul de bază rămâne unul de dezinflație lentă, creștere modestă și volatilitate gestionată – un echilibru fragil, dar calculat. [...]
Românii au cheltuit 10 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate în 2025 , pentru prima dată peste acest prag, în ciuda contextului economic marcat de austeritate și scădere a consumului, arată datele citate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Băncii Naționale a României. Suma este cu un miliard de euro mai mare decât în 2024 și confirmă că bugetele pentru concedii rămân o prioritate pentru mulți români. Evoluția din ultimul deceniu arată o schimbare clară de comportament. Dacă în 2015 românii cheltuiau 1,8 miliarde de euro pe vacanțe externe, în 2025 suma a ajuns la 10 miliarde de euro, de aproape șase ori mai mult. Creșterea a fost constantă, chiar și în perioadele cu presiuni economice, ceea ce indică faptul că vacanțele nu mai sunt percepute drept cheltuieli opționale. Evoluția cheltuielilor pentru vacanțe în afara țării: 2015: 1,8 miliarde de euro 2024: 9 miliarde de euro 2025: 10 miliarde de euro În 2025, economia locală a fost afectată de măsuri de reducere a deficitului bugetar, iar nivelul de trai a resimțit presiuni. Cu toate acestea, apetitul pentru călătorii externe nu a scăzut. Datele sugerează că vacanțele au intrat în categoria cheltuielilor considerate necesare, nu de lux. Pentru industria turismului din afara României, această tendință înseamnă încasări record din partea turiștilor români. Pentru economia locală, însă, suma de 10 miliarde de euro reprezintă ieșiri semnificative de valută, într-un context în care echilibrul balanței externe rămâne o provocare. Creșterea accelerată a bugetelor pentru vacanțe externe confirmă o schimbare de mentalitate: chiar și în ani dificili, concediul rămâne pe lista de priorități a românilor. [...]
Inflația ar putea coborî la 4% până la finalul lui 2026 , iar primele efecte ale măsurilor fiscale și administrative ar urma să apară de la jumătatea anului, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la TVR 1 . Șeful Guvernului a explicat că pachetul pentru administrație și cel de relansare economică vor fi adoptate la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizului CES, iar bugetul ar putea fi trimis Parlamentului spre finalul săptămânii viitoare. Premierul a detaliat principalele direcții ale reformei: reducerea anvelopei salariale în sectorul public, prin audit și ajustarea grilelor în funcție de populație; economii lunare de peste 500 de milioane de lei după tăierea unor sporuri, fondul scăzând de la 14,2 miliarde la 13,7 miliarde lei; excepții pentru Cultură, Interne și Apărare, unde reducerile se vor face diferențiat, inclusiv prin creșterea vârstei de pensionare; condiționarea transferurilor către administrațiile locale de gradul de colectare a taxelor. Ilie Bolojan a susținut că România nu poate corecta deficitele și împrumuturile acumulate fără reducerea cheltuielilor și creșterea investițiilor. Ținta asumată este un deficit de aproximativ 3% din PIB în 2030. În ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, aflată din nou pe agenda Curții Constituționale, premierul a avertizat că o nouă amânare ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din cererea de plată către Comisia Europeană. În plan politic, șeful Executivului a transmis că nu va susține măsuri fără acoperire bugetară și a insistat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru a evita creșterea dobânzilor și pentru a menține finanțarea investițiilor. Guvernul mizează pe o scădere treptată a inflației în lunile următoare și pe consolidarea bugetară prin reforme structurale, într-un context economic și social tensionat la începutul anului 2026. [...]