Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Execuția bugetară a României pe primele două luni din 2026 arată o îmbunătățire semnificativă, cu un deficit redus la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Știrile ProTV. Veniturile bugetului general consolidat au crescut, iar restituirile de TVA au adus o infuzie de 7 miliarde de lei în economie.
Conform Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pentru primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,70% din PIB. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de deficitul de 30,24 miliarde lei din aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile totale au însumat 103,73 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de anul trecut.
„Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit în termeni nominali de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere la jumătate față de deficitul de 30,24 miliarde lei, respectiv de 1,58% din PIB, aferent celor două luni ale anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB”, arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat.
Încasările din TVA au crescut cu 20,6%, ajungând la 23,75 miliarde lei, datorită unei performanțe mai bune în colectare. Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, cu o creștere de 22,3%, influențate de eliminarea unor facilități fiscale și de avansul încasărilor din impozitul pe dividende.
Cheltuielile totale au scăzut cu 1,6%, ajungând la 117,96 miliarde lei. Cheltuielile cu asistența socială au crescut ușor, în timp ce cheltuielile de personal și cele cu bunurile și serviciile au scăzut. Cheltuielile pentru investiții au fost de 11,20 miliarde lei, cu o mare parte destinată proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.
În concluzie, execuția bugetară din primele două luni ale anului 2026 indică o gestionare mai eficientă a finanțelor publice, cu venituri în creștere și un deficit semnificativ redus, ceea ce poate oferi un context favorabil pentru dezvoltarea economică a României.
Recomandate
Ministerul Finanțelor a atras 780,7 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) de la bănci, peste nivelul planificat în prospect, într-o emisiune de obligațiuni de stat , într-un context în care statul și-a majorat programul de împrumuturi interne pentru luna mai, potrivit Economica . Prospectul emisiunii de miercuri a fost de 200 de milioane de euro, însă băncile au subscris 791,7 milioane de euro, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce arată operațiunea despre nevoia de finanțare din mai Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde lei, cu posibilitatea suplimentării cu încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper în piață). Programul de 4,6 miliarde lei este cu 700 milioane lei peste cel din aprilie 2026, când era prevăzut un nivel de 3,9 miliarde lei. La ce vor fi folosiți banii Suma programată pentru mai, potrivit prospectelor de emisiune pentru certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark, este destinată: refinanțării datoriei publice; rambursării anticipate a datoriei publice; finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Ministerul Finanțelor încearcă să evite un semnal de derapaj fiscal în plină criză politică , după ce Alexandru Nazare a discutat cu Fitch Ratings și le-a prezentat date din execuția bugetară pe primul trimestru și informații despre evoluția PNRR, pe fondul „îngrijorărilor” legate de situația din România, potrivit TVR Info . Nazare spune că a avut discuții cu agenția de rating atât „ieri (marți)”, cât și în săptămâna precedentă, iar obiectivul a fost transmiterea de informații considerate necesare pentru o evaluare „cât mai clară” a situației. Mesajul central: autoritățile trebuie să rămână conectate la cerințele agențiilor de rating, în condițiile în care acestea cer date suplimentare. „Traiectoria fiscal-bugetară nu trebuie neglijată, pentru că este la fel de importantă ca și înainte, astfel încât în toată această perioadă de interimat să nu transmitem un semnal de derapaj.” De ce contează: ratingul și costul finanțării depind de credibilitatea fiscală În contextul instabilității politice, semnalele privind disciplina bugetară și continuitatea reformelor devin sensibile pentru investitori și pentru instituțiile europene. Nazare afirmă că „Comisia Europeană, agențiile și investitorii” sunt „extrem de atenți și îngrijorați” de evoluțiile din România, ceea ce ridică miza menținerii unei traiectorii fiscale previzibile. Ministrul a legat explicit discuțiile cu Fitch de două teme urmărite îndeaproape în evaluările de risc: execuția bugetară din primul trimestru; evoluția PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , adică programul de reforme și investiții finanțat din fonduri europene. PNRR și termenele de la final de mai, în centrul agendei Finanțelor Nazare a spus că proiectele legate de PNRR „trebuie realizate” și a indicat existența unor termene importante spre finalul lunii mai, de care ar depinde succesul absorbției fondurilor din PNRR. În același context, a menționat și „programul SAFE”, fără a detalia în materialul citat. Întrebat despre posibilitatea de a fi numit premier, ministrul a susținut că vrea să continue proiecte aflate în derulare la Finanțe, inclusiv digitalizare și creșterea încasărilor. Cursul leu-euro: contact cu BNR, mesaj de stabilitate Pe tema cursului leu-euro, Nazare a declarat că a avut mai multe convorbiri cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și că banca centrală face tot ce poate „pentru a ține lucrurile sub control”, în actualul context. Potrivit TVR Info, declarațiile vin după adoptarea în Parlament a unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , pe fondul unei combinații între accelerarea absorbției de fonduri europene și un flux mai mare de lichiditate către companii prin restituiri de TVA, potrivit Ziarul Financiar . Ministerul Finanțelor leagă „execuția bună” din primele trei luni ale anului de aceste două canale, cu efect direct în echilibrul bugetar. Ministerul a publicat raportul de execuție bugetară joi după-amiază, iar ministrul Alexandru Nazare a indicat drept principale motoare ale scăderii deficitului restituirea TVA și absorbția fondurilor europene. Ce a împins deficitul în jos: TVA și fonduri europene În explicația Ministerului Finanțelor, componenta de lichiditate pentru mediul privat a venit din restituiri de TVA, menite să susțină capitalul de lucru al firmelor într-o perioadă pe care ministrul o descrie drept una de „recalibrare economică”. „Am prioritizat susţinerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.” Pe partea de venituri și finanțare, ministerul indică depășirea țintelor de colectare internă și accelerarea absorbției fondurilor europene, fără a detalia în material nivelurile exacte ale acestora. Ce urmează: presiune pe cheltuieli și pe implementarea PNRR Deși raportarea pe T1 arată o îmbunătățire a deficitului, ministrul spune că abordarea rămâne una prudentă și cere „rigoare maximă” ordonatorilor de credite (instituțiile care gestionează bugete publice) în utilizarea banului public. „Deşi am depăşit ţintele de colectare internă şi am accelerat absorbţia fondurilor europene, rămânem extrem de prudenţi: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public şi o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menţinem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.” Miza pentru restul anului, în logica prezentată de minister, este menținerea acestui „echilibru bugetar” prin controlul cheltuielilor și prin continuarea ritmului de implementare a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , iar Guvernul mizează că această ajustare va susține credibilitatea României pe piețele de finanțare, într-un context de dobânzi în creștere și costuri mai mari de împrumut, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că datele execuției bugetare pe primul trimestru reconfirmă „reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate” față de aceeași perioadă din 2025 și a descris evoluția drept „un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României”, pe fondul sensibilității piețelor la derapaje fiscale. Ce arată execuția bugetară după primele trei luni Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor , deficitul bugetului general consolidat în T1 2026 a fost de 21,09 miliarde de lei (1,03% din PIB) , față de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) în T1 2025. Ministerul indică o diminuare de 1,25 puncte procentuale ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nazare a punctat și dinamica veniturilor, care ar fi crescut cu 12,3% , „peste ritmul economiei”, pe fondul măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și al îmbunătățirii colectării. În același timp, ministrul a menționat creșterea restituirilor de TVA, ca element de sprijin pentru lichiditatea din economie. Ajustarea: control al cheltuielilor, fără tăierea investițiilor Pe partea de cheltuieli, ministrul afirmă că se vede o scădere a acestora ca pondere în PIB și „disciplină”, inclusiv la cheltuielile de personal, susținând ideea că ajustarea nu vine doar din venituri. Un punct central al mesajului este menținerea investițiilor la un nivel ridicat, finanțate „preponderent din fonduri europene”, ceea ce ar reduce presiunea pe deficit și pe împrumuturile interne. Nazare a mai spus că „creșterea puternică” a sumelor rambursate de Uniunea Europeană ar confirma accelerarea absorbției fondurilor europene, considerată prioritate în acest an. De ce contează pentru costul finanțării În mesajul său, ministrul leagă explicit consolidarea fiscală de reacția piețelor, în condițiile în care dobânzile cresc și investitorii penalizează rapid derapajele. El și-a exprimat speranța că publicarea datelor va contribui la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor, oferind piețelor „un argument” privind direcția finanțelor publice. Ce urmează Din informațiile prezentate rezultă că Guvernul își bazează strategia de reducere a deficitului pe combinația dintre venituri mai mari (prin colectare și bază de impozitare) și controlul cheltuielilor, cu păstrarea investițiilor susținute din fonduri europene. Materialul nu oferă detalii despre ținte pentru trimestrele următoare sau despre măsuri suplimentare, dincolo de interpretarea ministrului asupra execuției din T1. [...]
Finanțarea deficitului și rostogolirea datoriei au devenit mai scumpe , după ce instabilitatea politică a redus apetitul investitorilor pentru titlurile de stat românești, arată Profit . Ministerul Finanțelor a ratat una dintre cele două licitații organizate luni, pe fondul tensiunilor politice care au amplificat percepția de risc. În ultima săptămână, finanțarea deficitului bugetar și a datoriilor ajunse la scadență „s-a complicat și mai mult”, după ieșirea PSD de la guvernare. Luni, social-democrații au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva cabinetului Bolojan, un scenariu care, potrivit analiștilor citați, poate bloca sau întârzia măsuri necesare pentru reducerea deficitului. Costul împrumuturilor urcă: semnal direct din piața titlurilor de stat Tensiunile s-au văzut rapid în randamentele (dobânzile cerute de investitori) la titlurile de stat. La fixingul de luni, la amiază, randamentele au crescut: cu 6 puncte de bază la scadența de 10 ani , până la 7,13% pe an ; cu 23 de puncte de bază la scadența de 3 ani , până la 6,56% pe an . În acest context, Ministerul Finanțelor a ratat una dintre cele două licitații de împrumut organizate în aceeași zi, semn că cererea investitorilor a fost insuficientă la condițiile oferite. De ce contează: presiune pe dobânzi și curs, chiar dacă T1 a arătat bine Analiștii avertizează că o moțiune de cenzură sau un guvern minoritar ar putea avea dificultăți în a adopta măsuri care să ducă la scăderea deficitului bugetar. Consecința, în evaluarea lor, este presiune suplimentară pe dobânzi și pe cursul de schimb , chiar dacă datele din primul trimestru au fost „neașteptat de bune”. Pe termen scurt, mesajul pieței este că riscul politic se traduce direct în costuri mai mari de finanțare pentru stat, ceea ce poate complica execuția bugetară și planul de împrumuturi în perioada următoare. [...]
Atacul PSD la adresa premierului interimar vine pe fondul unei economii în recesiune și al unui deficit încă ridicat , într-un moment în care datele oficiale indică inflație de 10,7% și contracție economică, potrivit Economedia . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat miercuri, 13 mai, pe premierul interimar Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) care arată că inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026. În același timp, Economedia notează că PSD a fost la guvernare aproape 10 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a legat evoluția inflației și a economiei de guvernarea lui Bolojan: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!” Liderul PSD a continuat cu o formulare dură despre starea economiei: „Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic.” Grindeanu a mai spus că va prezenta „mai multe detalii” despre ceea ce numește „falimentul produs de Bolojan” într-o conferință de presă la sediul PSD. Contextul fiscal: deficit mare, corecție fiscală și măsuri de austeritate Dincolo de disputa politică, miza economică rămâne traiectoria deficitului bugetar și a corecției fiscale. În 2025, deficitul României a fost de 7,9% din PIB (metodologia europeană ESA) și 7,65% din PIB în termeni cash, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor citate în articol. Totuși, „gaura bugetară” ar fi fost redusă cu 1,4 puncte procentuale, descrisă drept cea mai amplă corecție fiscală din UE, după implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan. Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de reducere a deficitului, după ce România ajunsese în 2024 la un deficit record: 9,3% din PIB (ESA) și 8,65%–8,66% din PIB cash, în perioada guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Articolul amintește și nivelurile anterioare: 6,3% din PIB în 2022 și 6,6% din PIB (ESA) în 2023. Datele INS: economie în recesiune tehnică și presiuni pe prețuri Economedia plasează schimbul de acuzații într-un tablou macroeconomic mai deteriorat. Datele INS publicate miercuri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025 (seria ajustată sezonier), ceea ce confirmă prelungirea recesiunii tehnice începută la finalul anului trecut. Potrivit articolului, contracția are loc pe fondul unui consum mai slab, al dezechilibrelor fiscale ridicate, al incertitudinii politice și al presiunilor externe asupra prețurilor la energie și combustibili. Ce urmează: decizii politice cu impact bugetar Declarațiile lui Grindeanu vin în ziua în care Biroul Permanent Național al PSD se reunește pentru a discuta scenariile privind o viitoare guvernare și mandatul cu care delegația partidului va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. În acest context, direcția fiscală și pachetul de măsuri asociat reducerii deficitului rămân un punct sensibil, cu efect direct asupra economiei și inflației. [...]
