Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Execuția bugetară a României pe primele două luni din 2026 arată o îmbunătățire semnificativă, cu un deficit redus la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Știrile ProTV. Veniturile bugetului general consolidat au crescut, iar restituirile de TVA au adus o infuzie de 7 miliarde de lei în economie.
Conform Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pentru primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,70% din PIB. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de deficitul de 30,24 miliarde lei din aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile totale au însumat 103,73 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de anul trecut.
„Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit în termeni nominali de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere la jumătate față de deficitul de 30,24 miliarde lei, respectiv de 1,58% din PIB, aferent celor două luni ale anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB”, arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat.
Încasările din TVA au crescut cu 20,6%, ajungând la 23,75 miliarde lei, datorită unei performanțe mai bune în colectare. Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, cu o creștere de 22,3%, influențate de eliminarea unor facilități fiscale și de avansul încasărilor din impozitul pe dividende.
Cheltuielile totale au scăzut cu 1,6%, ajungând la 117,96 miliarde lei. Cheltuielile cu asistența socială au crescut ușor, în timp ce cheltuielile de personal și cele cu bunurile și serviciile au scăzut. Cheltuielile pentru investiții au fost de 11,20 miliarde lei, cu o mare parte destinată proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.
În concluzie, execuția bugetară din primele două luni ale anului 2026 indică o gestionare mai eficientă a finanțelor publice, cu venituri în creștere și un deficit semnificativ redus, ceea ce poate oferi un context favorabil pentru dezvoltarea economică a României.
Recomandate
Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua , ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews . Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul. De ce contează: PNRR și deficitul, legate direct în execuția bugetară Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit. În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”. Ce „date la zi” cere PSD: facturi, lucrări nefacturate și datorii Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor , astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”. Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv: execuția bugetară la sfârșitul lunii octombrie (nu doar la final de septembrie); prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată „în jurul datei de 15 noiembrie”; „toate facturile” și „absolut tot”, transmis transparent către Ministerul Finanțelor. În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”). Riscul de retrogradare la „junk”: Grindeanu nu se pronunță încă Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie. El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul. [...]
Ministerul Finanțelor leagă credibilitatea bugetului pe 2027 de evitarea unui downgrade de rating și spune că lucrul efectiv la construcția bugetului începe abia după ce toate ministerele și instituțiile își încarcă datele într-o nouă aplicație electronică, potrivit Economedia . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avertizat că un buget necredibil ar putea alimenta riscul unei retrogradări în primele luni ale anului. Nazare a spus că „timerul” pentru bugetul pe 2027 pornește în momentul în care ordonatorii principali de credite (ministere și instituții) finalizează încărcarea datelor în platformă, termenul indicat fiind „săptămâna aceasta”. După integrarea datelor, „probabil pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”, Ministerul Finanțelor ar putea începe proiecțiile. De ce contează: ratingul influențează costul finanțării și stabilitatea economică Ministrul a insistat că bugetul pe 2027 trebuie să fie „credibil” pentru a evita un potențial downgrade în ianuarie–martie, subliniind consecințele unei eventuale pierderi a calificativului de investiții. „Prin protejarea ratingului, practic, protejăm fiecare român în parte. (…) o pierdere a calificativului de investiție ar avea efecte catastrofale pentru economie.” În logica prezentată de Nazare, semnalele de credibilitate se traduc în dobânzi mai mici, iar dobânzile mai mici, împreună cu un deficit mai redus, ar lăsa „mai mulți bani în piață” și ar susține relansarea economică. Ce se schimbă în pregătirea bugetului: aplicație nouă și justificarea programelor Potrivit ministrului, 2027 este primul an în care bugetul este construit într-o aplicație electronică în care fiecare ordonator: încarcă datele necesare bugetării; prezintă programele de finanțare; justifică fiecare program de finanțare și investiții. Nazare a susținut că instrumentul oferă „o mult mai mare vizibilitate asupra cheltuielilor statului”, dar a admis că procesul de introducere a datelor este încă în desfășurare. PNRR , deficit și spațiul fiscal: presiuni care intră în ecuația bugetului Ministrul a legat construcția bugetului de nevoia de a păstra spațiu fiscal pentru plăți legate de PNRR și de respectarea țintei de deficit. El a afirmat că nu există cereri de plată pentru PNRR care să nu fie onorate și a indicat că, în cazul Ministerului Dezvoltării, după rectificare a fost făcută „o primă plată de peste un miliard”. În același timp, Nazare a spus că recuperarea banilor din Cererea 5 și Cererea 6 este „vitală”, dar a admis că nu toate sumele vor putea fi recuperate, invocând o „penalizare certă” pe fondul neadoptării legii salarizării. În acest context, a indicat ca obiectiv să nu fie pusă în pericol ținta de deficit pentru 2026. Taxe vs. cheltuieli: mesaj de evitare a creșterilor de taxe în 2026 Nazare a declarat că nu își dorește o creștere de taxe în 2026, argumentând că obiectivul este susținerea creșterii economice. În schimb, a cerut măsuri „concrete” pe partea de cheltuieli, inclusiv acte normative care să fundamenteze reducerea lor, pentru ca bugetul pe 2027 să fie credibil. El a mai spus că premierul a cerut ministerelor propuneri de economii, iar Ministerul Finanțelor așteaptă „probabil în cursul săptămânii viitoare” să vadă toate propunerile primite, procesul fiind în desfășurare. Ce urmează, pe calendarul indicat de ministru Din declarațiile citate rezultă două repere operaționale, fără o dată fermă pentru finalizarea bugetului: finalizarea încărcării datelor de către ordonatori: în cursul acestei săptămâni; începerea proiecțiilor bugetare: după integrarea datelor, „pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”. Nazare a mai spus că își dorește ca pregătirea bugetului pentru 2027 „să se întâmple în 2026” și că este „bine” ca actele normative care fundamentează bugetul să fie adoptate înainte de aprobarea acestuia. [...]
Bugetul pe 2027 va fi construit pe prioritizare, nu pe „lista de dorințe” a ministerelor , iar miza este să fie ținute sub control deficitul și datoria fără tăierea investițiilor, potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , de la Bruxelles. Nazare spune că România trebuie să pregătească bugetul pentru 2027 astfel încât să răspundă presiunilor economice și bugetare „fără să genereze noi dezechilibre”. În acest cadru, ministrul indică drept priorități pentru închiderea anului și pregătirea bugetului următor: atragerea fondurilor europene, finanțarea prin instrumentul SAFE și continuarea reducerii deficitului bugetar. Fondurile europene și PNRR , legate direct de execuția bugetară Ministrul Finanțelor susține că încasarea banilor europeni din PNRR este esențială atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru respectarea țintei de deficit. În următoarele săptămâni, autoritățile ar urmări finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și atragerea finanțării europene disponibile. În mesajul citat de Digi24, Nazare avertizează că orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, pune presiune suplimentară pe resursele bugetare și pe necesarul de finanțare. În acest context, el cere mobilizarea ministerelor și instituțiilor responsabile pentru a răspunde complet și la timp solicitărilor de clarificare ale Comisiei Europene. SAFE: 1,2 miliarde de euro, posibil până la finalul anului, cu condiții Un alt subiect discutat la Bruxelles a fost prima cerere de plată a României în cadrul instrumentului SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). Nazare consideră realistă încasarea până la finalul anului, „sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare”. Potrivit ministrului, SAFE ar permite finanțarea unor investiții strategice în apărare, infrastructură și capacități industriale, prin împrumuturi europene „în condiții avantajoase”. El mai spune că este necesară corelarea calendarului investițiilor și al plăților cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene, pentru a limita presiunea pe finanțarea din piețe. Presiunile din 2027: investiții, servicii publice, pensii, salarii, apărare Nazare avertizează că anul viitor va aduce presiuni bugetare importante, de la menținerea investițiilor și finanțarea serviciilor publice până la cheltuielile cu pensiile și salariile, plus creșterea necesarului de finanțare pentru apărare și implementarea programelor SAFE. „Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli.” În viziunea sa, este nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal disponibil, urmată de decizii de prioritizare și de măsuri adoptate înainte de aprobarea bugetului. Ministrul mai afirmă că discuțiile despre cheltuielile de personal, politica salarială și pensii ar trebui închise din timp, pentru a fi incluse într-un cadru bugetar „predictibil și sustenabil”. De ce contează: deficitul, ratingul și costul de finanțare Ministrul Finanțelor leagă consolidarea fiscală de credibilitatea României în fața partenerilor europeni, investitorilor și agențiilor de rating. El susține că reducerea deficitului trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor și fără afectarea finanțării serviciilor publice esențiale, iar consecvența ar fi importantă pentru protejarea ratingului de țară și menținerea accesului la finanțare, inclusiv cu efect asupra costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private. În același timp, Nazare cere ca majorarea cheltuielilor pentru apărare și utilizarea SAFE să fie incluse într-o planificare multianuală, care să ia în calcul impactul asupra deficitului, datoriei publice și necesarului de finanțare. [...]
Ministerul Finanțelor promite un raport „credibil” despre execuția bugetară , pe fondul riscului de creștere a costurilor de finanțare , după ce în spațiul public au apărut acuzații privind o posibilă „gaură” în buget. Potrivit Kyiv Independent , ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că raportul privind finanțele țării va fi prezentat în a doua jumătate a săptămânii, după centralizarea datelor de la toate ministerele. Nazare a spus, luni seară, într-o intervenție la Antena 3, că documentul este într-o fază avansată de pregătire, însă publicarea depinde de raportările fiecărui minister, care urmează să fie integrate în forma finală. „Pot să vă asigur că pregătim un raport asupra situaţiei financiare a ţării, care va fi un raport complet, un raport credibil, un raport echilibrat, pe care, aşa cum ne-a cerut şi prim-ministrul Luca Niculescu, îl vom prezenta în următoarele zile.” De ce contează: dobânzile, „oglinda” percepției pieței Ministrul a legat direct discuțiile despre execuția bugetară de costurile la care România se împrumută, avertizând că orice îndoială asupra datelor bugetare poate avea efecte negative. „Execuţia bugetară a României e un bun naţional. (…) De ea depind costurile de finanţare ale ţării, care sunt foarte mari. Orice umbră pusă pe execuţia bugetară a României reprezintă un pericol pentru noi toţi.” În același context, Nazare a indicat nivelul dobânzilor drept principal indicator al situației în care se află România, susținând că acestea reflectă „performanța” țării, după eliminarea efectelor crizelor internaționale. Contextul politic al solicitării Raportul a fost cerut atât de PSD, cât și de premierul Luca Niculescu. Conform informațiilor din articol, PSD a acuzat existența „unei găuri” în buget, pe care ar fi lăsat-o Guvernul Bolojan. Nazare a precizat că raportul va fi prezentat public în a doua jumătate a acestei săptămâni, cu obiectivul de a „elucida” discuțiile legate de situația financiară a țării, după ce vor fi primite și integrate datele de la toate ministerele. [...]
Datoria publică a României a urcat la peste 1.230 miliarde lei în august 2026, ceea ce împinge raportul datorie/PIB la 61,1% , pe fondul unei creșteri lunare de 25 miliarde lei (echivalentul unei medii de 806,45 milioane lei pe zi), potrivit HotNews , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . În termeni de sustenabilitate bugetară, saltul de la 59,8% din PIB în iulie la 61,1% în august (PIB conform comunicatului INS din 9 octombrie 2026) indică o accelerare a îndatorării într-un interval scurt, într-un moment în care spațiul fiscal devine tot mai limitat. Ce s-a schimbat în structura datoriei în august Datele arată o creștere atât pe scadențe mai lungi, cât și pe termen scurt: datoria pe termen mediu și lung: 1.163 miliarde lei, de la 1.144 miliarde lei în iulie; datoria pe termen scurt: 67,1 miliarde lei, de la 60,54 miliarde lei. Titlurile de stat domină finanțarea Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 966,47 miliarde lei, în timp ce împrumuturile însumau 237,3 miliarde lei. Pe monede, datoria era împărțită astfel: în lei: 549,54 miliarde lei; în euro: 552,27 miliarde lei (echivalent); în dolari americani: 125,02 miliarde lei (echivalent). Central vs. local și intern vs. extern La nivelul administrației publice centrale, datoria a crescut la 1.202 miliarde lei, de la 1.177 miliarde lei în iulie, din care 1.135 miliarde lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte era contractată în lei (528,73 miliarde lei) și în euro (515,7 miliarde lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a urcat la 28,127 miliarde lei, de la 27,73 miliarde lei, aproape integral pe termen mediu și lung (28,102 miliarde lei). Separat, datoria internă a ajuns la 620,39 miliarde lei (30,8% din PIB), iar datoria externă la 609,66 miliarde lei (30,3% din PIB), ambele în creștere față de luna anterioară. Context: ritmul din ultimii ani Potrivit unei statistici a Ministerului de Finanțe realizate pe metodologia UE (document disponibil aici ), datoria publică aproape s-a triplat în circa șase ani, de la un nivel de referință de 498,5 miliarde lei în 2020. Cea mai abruptă creștere a fost consemnată în 2024, când datoria a ajuns la 964,8 miliarde lei, de la 784,2 miliarde lei în 2023, iar ponderea în PIB a trecut atunci peste 50% (de la 49,3% la 54,8%). [...]
Datoria guvernamentală a urcat la 61,1% din PIB în august 2026 , după o creștere lunară de 25 miliarde lei, până la peste 1.230 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Antena 3 . Nivelul este mai mare decât cel din iulie (59,8% din PIB), pe baza PIB-ului din comunicatul INS din 9 octombrie 2026. Creșterea datoriei contează direct pentru costurile de finanțare ale statului și pentru spațiul bugetar: un nivel mai ridicat al datoriei, raportat la PIB, înseamnă nevoi mai mari de împrumut și, implicit, presiune pe cheltuielile cu dobânzile în perioadele următoare. Cum s-a modificat structura datoriei În august 2026, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.163 miliarde lei, de la 1.144 miliarde lei în iulie. Datoria pe termen scurt a urcat la 67,1 miliarde lei, de la 60,54 miliarde lei în luna precedentă. Cea mai mare parte a datoriei era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 966,47 miliarde lei, în timp ce împrumuturile însumau 237,3 miliarde lei. Expunerea pe monede și pe niveluri de administrație Pe monede, datele Ministerului Finanțelor arată următoarea distribuție (echivalent în lei acolo unde este cazul): 549,54 miliarde lei în moneda națională; 552,27 miliarde lei echivalent în euro; 125,02 miliarde lei echivalent în dolari americani. La nivel instituțional, datoria administrației publice centrale a crescut la 1.202 miliarde lei (de la 1.177 miliarde lei în iulie), din care 1.135 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria administrației publice locale a urcat la 28,127 miliarde lei (de la 27,73 miliarde lei), aproape integral pe termen mediu și lung (28,102 miliarde lei). Datorie internă vs. datorie externă În august, datoria internă a administrației publice a ajuns la 620,39 miliarde lei (30,8% din PIB), față de 607,308 miliarde lei (30,2% din PIB) în iulie. Datoria externă era de 609,66 miliarde lei (30,3% din PIB), în creștere de la 597,6 miliarde lei (29,7% din PIB) în luna anterioară. În interiorul acestor totaluri, datoria internă includea 599,26 miliarde lei la nivel central și 21,128 miliarde lei la nivel local, iar datoria externă 602,66 miliarde lei la nivel central și 6,999 miliarde lei la nivel local. [...]
