Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Bonificația de 3% se acordă celor care depun și plătesc până la 15 aprilie 2026 . Reducerea se aplică la taxele datorate, în condițiile prevăzute de organul fiscal. Măsura vizează plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice. Plata obligațiilor fiscale până la 15 aprilie 2026 aduce o reducere de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, mai notează sursa. Totodată, din martie 2026, Declarația unică este precompletată automat în SPV (Spațiul Privat Virtual, platforma online a ANAF pentru comunicarea cu contribuabilii). Pentru acordarea bonificației, contribuabilul trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, între care: să aibă depuse toate declarațiile, conform vectorului fiscal; să fi stins integral și la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2025 (sau anului fiscal modificat care începe în 2025, după caz); să nu înregistreze alte obligații fiscale/bugetare restante la termenul legal de depunere a declarațiilor relevante (impozit pe profit anual 2025, respectiv impozitul micro pentru trimestrul IV 2025). La calculul bonificației, organul fiscal are în vedere și reguli specifice, inclusiv faptul că sumele redirecționate din impozitul pe profit anual, potrivit legii, nu intră în baza de calcul. Pentru microîntreprinderi, procentul se aplică la impozitul datorat pe întreg anul fiscal (prin însumarea impozitelor trimestriale), iar pentru microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit în 2025, reducerea se aplică atât la impozitul micro, cât și la impozitul pe profit anual, conform condițiilor din articol. [...]
Ministrul Sănătății ia în calcul un troc cu Pfizer , în care România să primească medicamente inovative în locul dozelor de vaccin anti-Covid comandate și refuzate, pentru care statul ar datora circa 700 de milioane de euro, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute joi seară, 2 aprilie, la Antena 3 CNN, pe fondul unei decizii recente a unui tribunal din Bruxelles. Alexandru Rogobete a spus că scenariul va fi analizat începând de săptămâna viitoare și că nu exclude o astfel de abordare, inclusiv prin discuții directe cu reprezentanții companiei. „Nu exclud și acest scenariu de negociere”, a afirmat Rogobete, adăugând că intenționează să meargă personal la discuțiile cu reprezentanții Pfizer. În paralel, Ministerul Sănătății discută cu Ministerul Finanțelor despre modul în care ar putea fi achitată suma stabilită de instanța belgiană. Rogobete a indicat că urmează noi întâlniri și că Finanțele pregătesc „2-3 scenarii”, cu obiectivul de a găsi o soluție cu impact cât mai redus asupra bugetului de stat, într-un interval scurt. Litigiul vizează contractul pentru vaccinurile anti-Covid, după ce autoritățile române au refuzat să mai cumpere dozele contractate, invocând scăderea cererii. Tribunalul din Bruxelles a decis că România trebuie să preia dozele refuzate și să achite integral contractul, evaluat la aproximativ 600–700 de milioane de euro; hotărârea este executorie, dar nu definitivă și poate fi contestată. [...]
BNR a cheltuit în martie peste 1 miliard de euro pentru a apăra leul în fața turbulențelor de pe piețele globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Intervenția a avut loc în contextul în care România operează un regim monetar de „flotare controlată”, adică banca centrală lasă cursul să se miște, dar intervine pentru a-l menține într-un interval care nu este făcut public. În acest cadru, leul este folosit ca „ancoră” pentru stabilitatea economică, în timp ce autoritățile încearcă să îmbunătățească finanțele publice și să reducă inflația, menționată în articol ca fiind „aproape 10%”. Șocul geopolitic asociat războiului din Iran a alimentat o vânzare masivă pe piețele dezvoltate și emergente, pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor privind o nouă accelerare a inflației, respectiv o încetinire economică. În acest context, mai multe bănci centrale din economii emergente, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte măsuri. În România, obligațiunile de stat au scăzut în linie cu alte piețe după începerea conflictului, însă leul a rămas relativ stabil. Conform informațiilor citate, moneda națională s-a depreciat cu doar 0,1% față de euro în martie. „Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile pieței.” Articolul mai notează că volatilitatea curentă este comparabilă cu turbulențele din timpul crizei politice de anul trecut, dar că presiunea asupra monedei se menține de mai mult timp, fără ca finalul ei să poată fi anticipat, potrivit uneia dintre sursele citate. În același timp, prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a spus că rezervele valutare ale României sunt la un nivel record de 67 de miliarde de euro, pe care l-a descris drept „nivel adecvat” pentru a funcționa ca ancoră în perioade incerte. Rezervele totale sunt de aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aurul. Elementele-cheie din informațiile prezentate: suma echivalentă cu peste 1 miliard de euro cheltuită în martie pentru susținerea leului; regimul de flotare controlată, cu un interval de curs nedivulgat; deprecierea leului de 0,1% față de euro în martie, în pofida scăderii obligațiunilor; rezerve valutare la 67 de miliarde de euro și rezerve internaționale totale de circa 80 de miliarde de euro (inclusiv aur). [...]
Banca Centrală Europeană anticipează o inflație de până la 3,1% în T2 2026 , pe fondul scumpirii energiei în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia , care citează Agerpres și ultimul buletin economic al BCE . Instituția estimează că, după acest vârf, inflația ar urma să coboare la 2,8% în trimestrul al treilea din 2026, pe măsură ce se diminuează prețurile materiilor prime energetice, evoluție reflectată în cotațiile contractelor futures (instrumente financiare care indică prețuri așteptate pentru livrări viitoare). BCE mai arată că, pe termen scurt, inflația va rămâne peste pragul de 2%. „Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar putea determina o creştere a preţurilor la energie mai mare şi mai de durată decât cea prevăzut în prezent, ceea ce va ridica inflaţia în zona euro”. Pe partea de politică monetară, BCE a menținut în martie dobânda la facilitatea de depozit la 2%. În interiorul Consiliului de Guvernare, discuțiile au rămas deschise: unii membri au considerat prematură o majorare a dobânzilor la ședința de la finalul lunii aprilie, în timp ce alții au luat în calcul această opțiune. BCE indică mai multe canale prin care șocul energetic s-ar putea transmite în prețuri: o accelerare a creșterilor salariale ca reacție la scumpirea energiei și posibile întreruperi mai ample ale lanțurilor de aprovizionare. Până acum, banca observă că așteptările de inflație din piețele financiare au urcat semnificativ pe termen scurt, dar pe termen lung rămân aproape de 2%. În același timp, BCE estimează „un avans modest” al PIB în zona euro în primul trimestru din 2026, pe fondul efectelor războiului asupra piețelor de materii prime, veniturilor reale și încrederii globale. În buletin sunt menționate și tensiunile din energie: prețul țițeiului a crescut cu 84% din 18 decembrie 2025 și a ajuns în jur de 104 dolari/baril după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului și represaliile Teheranului; gazele în Europa au urcat cu 98%, într-un context în care stocurile sunt la circa 29% din capacitate. BCE mai avertizează că zona euro riscă să piardă cote de piață la nivel global, invocând probleme persistente de competitivitate, inclusiv structurale, în condițiile în care exporturile totale au scăzut cu 0,4% în trimestrul al patrulea din 2025. [...]
ANAF a declanșat verificări interne după suspiciuni de integritate în rândul angajaților conform documentului oficial , instituția a identificat indicii privind posibile comportamente neconforme în urma unor sesizări interne și controale preliminare, deschizând o analiză amplă asupra activității unor angajați. Potrivit comunicatului emis la 1 aprilie 2026 de Agenția Națională de Administrare Fiscală, verificările vizează în principal modul de gestionare a bunurilor confiscate sau sechestrate. Mai exact, instituția urmărește alinierea stocurilor fizice cu evidențele din baze de date , într-un demers de transparentizare și pregătire pentru valorificarea acestora prin platformele dedicate. În acest context, ANAF a început: activități de monitorizare internă analize asupra diferențelor dintre evidența scriptică și cea faptică verificări preliminare pe baza sesizărilor interne Reprezentanții instituției avertizează că, dacă vor fi descoperite diferențe majore și nejustificate , vor fi declanșate controale de integritate, conform cadrului legal și procedurilor interne. Președintele ANAF, Adrian Nica , a transmis un mesaj ferm, subliniind că orice abatere de la normele legale și etice va fi sancționată, iar măsurile vor fi aplicate „în mod ferm și transparent”. Declarația vine într-un moment în care instituția încearcă să își consolideze credibilitatea și să reducă riscurile de corupție sau gestionare defectuoasă a bunurilor aflate în administrare. Cazul nu indică deocamdată existența unor fapte confirmate, însă ridică semne de întrebare privind controlul intern și integritatea operațională , mai ales într-un domeniu sensibil precum administrarea bunurilor confiscate. ANAF susține că își menține angajamentul pentru legalitate, profesionalism și transparență în exercitarea atribuțiilor. [...]
România a depășit multe economii din regiune , susține Banca Transilvania , într-un rezumat al intervenției CEO-ului Ömer Tetik la conferința „Romania Government Roundtable: South-East Europe's Next Leap Forward – Ziua III”, din seria Economist Impact, într-un panel despre peisajul financiar european. Potrivit sursei, discuțiile au vizat reziliența sectorului financiar al României și consolidarea prosperității naționale, iar mesajul central al lui Tetik a fost că, în pofida „provocărilor din jurul nostru”, există în continuare spațiu pentru credite noi, investiții și proiecte noi. „Întrebarea esențială este: ce putem face?” În intervenția sa, CEO-ul Băncii Transilvania a indicat câteva avantaje pe care le consideră strategice: România este „pe punctul de a deveni independentă energetic”, este „un lider în producția de cereale și porumb”, cu o creștere de „aproape 30% anul acesta”, și are, „la nivel european”, acces la resurse de apă, pe care le descrie drept un avantaj rar. Tetik a legat aceste atuuri și de poziția logistică a României, în perspectiva unei eventuale reconstrucții a Ucrainei, argumentând că țara ar urma să joace un rol de tranzit și furnizor de resurse și servicii. În acest context, el a pledat pentru schimbarea modului în care România discută cu investitorii străini, pe fondul unei percepții publice oscilante privind investițiile externe. În paralel, el a susținut că există semne de dinamism în mediul privat, inclusiv prin investiții ale companiilor românești în afara țării, și a invocat ca exemplu prezența a „trei modele auto românești aflate în top 10 al celor mai vândute mașini din Europa”. Totodată, a avertizat că o auto-critică excesivă poate alimenta o „poveste negativă” care ajunge să influențeze și investitorii. Pe partea de vulnerabilități macroeconomice, Tetik a spus că „deficitele bugetare și inflația ridicată acumulate în decenii nu pot fi rezolvate peste noapte”, dar a remarcat că, în spațiul public, sectorul privat vorbește frecvent despre planuri de creștere și investiții pe termen mediu și lung. În sprijinul ideii de convergență economică, el a indicat că România a ajuns la „aproape 80% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor (PPS)”, adăugând că, din perspectiva competitivității, țara „a depășit multe alte economii din regiune, fie ele membre sau nu ale Uniunii Europene”. În final, Tetik a menționat obiectivul aderării la OECD și a pus accent pe cerințele recurente ale investitorilor: „stabilitate, predictibilitate și planuri pe termen mediu și lung”, exprimând speranța consolidării cadrului actual prezentat și de ministrul Alexandru Nazare. [...]
România își pregătește următorul „proiect de țară”, adoptarea monedei euro , după finalizarea aderării la OCDE. Mesajul a fost transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc, în contextul în care deficitul fiscal rămâne o vulnerabilitate majoră. Isărescu a spus că aderarea la OCDE este deja în faza finală, după îndeplinirea unui număr mare de „jaloane”, iar următorul obiectiv strategic ar urma să fie trecerea la moneda unică. În viziunea sa, acest pas trebuie pregătit „temeinic”, inclusiv pentru generația tânără, și nu poate fi desprins de condiția echilibrării economiei. „Avem, practic, un proiect de țară, cel în care lucrăm în prezent și care este dominat de intrarea României în OCDE (...) și vom intra într-un alt proiect de țară (...) și anume, adoptarea euro (...) până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia (...) și anume deficitul fiscal major.” Guvernatorul a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro (setul de condiții macroeconomice cerute în zona euro) trebuie făcută „în mod sustenabil”, adică fără corecții temporare care se pot inversa rapid. El a amintit că România a mai atins aceste criterii în 2015, dar ulterior a deviat „datorită altor politici” și a presiunilor sociale. Un alt punct al intervenției a fost diferența de dezvoltare dintre București și restul țării, pe care Isărescu o vede ca obstacol practic și politic în calea adoptării monedei unice. Potrivit acestuia, trecerea la euro nu poate fi tratată ca un proiect „local”, pentru că rigorile ajustării trebuie asumate și în zonele mai sărace, unde cererile de investiții publice (infrastructură, utilități) apasă asupra bugetului. Președintele Nicușor Dan a susținut recent că adoptarea euro ar putea fi benefică pentru companiile românești, prin integrarea mai profundă într-o piață mai largă, ceea ce ar putea susține productivitatea și salariile. Totodată, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre necesitatea unui pact politic pentru moneda euro. Pe fundal, România rămâne între statele din regiune care nu au adoptat euro, alături de Ungaria, Cehia și Polonia, după ce Bulgaria a trecut la moneda unică la 1 ianuarie 2026. România ar mai îndeplini un singur criteriu pentru adoptarea euro, cel privind datoria publică, însă avertizează că și acesta ar putea deveni neîndeplinit dacă deficitele bugetare rămân ridicate. [...]
România are ca obiectiv strategic aderarea la OCDE, iar următorul pas va fi adoptarea euro , după echilibrarea economiei și reducerea deficitului fiscal, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute joi de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc. Isărescu a spus că aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este deja „în faza finală” și a descris procesul ca pe un proiect care a schimbat România prin îndeplinirea unor „jaloane”, din care ar mai fi rămas „încă câteva” de bifat. „Noi avem un proiect de țară [...] dominat de intrarea României în OCDE [...] acest proiect de țară este în curs de finalizare și vom intra într-un alt proiect de țară [...] adoptarea euro.” Guvernatorul BNR a condiționat trecerea la următorul obiectiv – adoptarea monedei euro – de încheierea etapei OCDE, de echilibrarea economiei și de ieșirea din „dificultatea” generată de „deficitul fiscal major”, pe care l-a descris ca fiind greu de corectat în contextul așteptărilor sociale pentru un nivel de trai mai bun. În același timp, Isărescu a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro trebuie făcută „în mod sustenabil” (adică menținută în timp, nu doar atinsă temporar), avertizând că diferențele de dezvoltare dintre București și restul țării complică procesul. El a amintit că, în trecut, criteriile ar fi fost îndeplinite, dar ulterior evoluțiile de politici și presiunile sociale au schimbat traiectoria, iar proiectul adoptării euro „trebuie însă bine pregătit”. Conferința „Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc” a fost organizată de Banca Națională a României și Academia de Studii Economice din București, mai notează Agerpres. Potrivit guvernatorului, viitorul sistemului financiar românesc depinde în bună măsură de capacitatea de a investi încă de acum în educație, performanță și parteneriate solide. [...]
Populația României a scăzut la 21,6 milioane și continuă să îmbătrânească , potrivit Antena 3 CNN , care citează datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) pentru începutul anului 2026. Tendința descendentă a populației este însoțită de o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică, semnalând presiuni tot mai mari asupra societății și economiei. La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu a ajuns la 21,646 milioane de persoane , în scădere cu 0,5% față de aceeași perioadă din 2025. Mediul urban rămâne predominant, cu peste 55% din populație, în timp ce femeile reprezintă 51,2% din total. Cum arată structura populației Datele INS evidențiază diferențe clare între categorii: Urban: 11,948 milioane (-0,9%) Rural: 9,697 milioane (+0,04%) Femei: 11,091 milioane (-0,5%) Bărbați: 10,555 milioane (-0,5%) În paralel, populația tânără este în scădere, iar cea vârstnică în creștere, ceea ce accentuează dezechilibrul demografic. Îmbătrânirea populației, în cifre Procesul de îmbătrânire devine tot mai evident: ponderea tinerilor (0-14 ani) a scăzut cu 0,3% ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu 0,3% indicele de îmbătrânire a urcat la 136,6 vârstnici la 100 de tineri Vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani, iar vârsta mediană la 44,3 ani, ambele în creștere față de anul anterior. Grupe de vârstă dominante Cea mai numeroasă categorie este cea a persoanelor între 45 și 49 de ani, care reprezintă 8,6% din total. În cazul femeilor, această grupă este la egalitate cu cea de 55-59 de ani. La polul opus, copiii între 0 și 4 ani reprezintă doar 4% din populație, sub nivelul altor grupe tinere. Aceste date confirmă o tendință de durată: România pierde populație și îmbătrânește rapid, ceea ce poate afecta piața muncii, sistemul de pensii și echilibrul social în anii următori. [...]
Concordia îi cere PSD predictibilitate fiscală , într-un mesaj transmis președintelui partidului, Sorin Grindeanu, potrivit G4Media . Confederația patronală spune că eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare rămân principalele solicitări ale mediului privat. Delegația Concordia a fost condusă de Dan Șucu (Mobexpert), alături de vicepreședinții Iulian Stanciu, Ondrej Safar și Paul Aparaschivei. Întâlnirea a avut loc pe 1 aprilie 2026, iar la discuții a participat și ministrul Muncii, Florin Manole, temele fiind „provocările și nevoile actuale ale economiei românești”, într-un context internațional „dificil și extrem de volatil”, conform comunicatului organizației. Mesajul către PSD, pe fondul discuțiilor despre o criză guvernamentală Concordia își plasează avertismentul în contextul în care Sorin Grindeanu „vorbește zilnic” despre posibilitatea declanșării unei crize guvernamentale dacă Ilie Bolojan rămâne premier, notează publicația. În acest cadru, organizația afirmă că mediul privat are nevoie de stabilitate în deciziile publice, în special în zona fiscală și energetică, pentru ca investițiile să continue și locurile de muncă să fie protejate. „Companiile din România au nevoie de predictibilitate, de un cadru fiscal coerent și de energie la prețuri competitive.” Solicitările fiscale și avertismentul privind plafonările Pentru reprezentanții Concordia, principalele cereri rămân legate de arhitectura fiscală: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare, pe motiv că acestea susțin un climat favorabil investițiilor pe termen lung, potrivit comunicatului citat de G4Media. În același mesaj, oamenii de afaceri îl avertizează pe liderul PSD că politicile de plafonare a prețurilor creează riscuri economice, în condițiile în care PSD a susținut plafonări la diverse produse, inclusiv alimentare și energetice. Concordia invocă exemplele Sloveniei și Ungariei, unde plafonarea ar fi dus la penurie, deoarece pentru companiile private nu mai există un sens economic să vândă produse la prețuri stabilite administrativ. Energia, factor de competitivitate și dimensiunea Concordia Concordia subliniază și costul ridicat al energiei ca element principal care afectează competitivitatea companiilor locale, conform aceluiași comunicat. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești. Companiile membre au o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați, în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin, mai arată sursa citată. Principalele solicitări ale Concordia: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare. Alte teme ridicate în discuții: predictibilitate, cadru fiscal coerent și energie la prețuri competitive. Avertisment suplimentar: riscuri economice asociate politicilor de plafonare a prețurilor. [...]
UE ar putea îngheța regulile privind deficitul bugetar dacă războiul din Iran continuă, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Declarația îi aparține ministrului italian al Afacerilor Europene, Tommaso Foti, și vizează pragul de 3% din PIB, reperul folosit în UE pentru disciplina bugetară. Contextul este presiunea tot mai mare asupra guvernelor europene de a finanța măsuri de sprijin pentru gospodării și companii, pe fondul scumpirii energiei. Europa, dependentă de importuri, este expusă creșterilor de preț după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, iar Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, întrerupând circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate, în cea mai gravă perturbare de până acum. „Posibilitatea de a încălca faimoasa limită de 3% din PIB ar putea fi o decizie pe care Consiliul European să o ia în considerare ca răspuns la o situație de criză care, probabil, va persista”, a declarat Tommaso Foti la canalul de știri Skytg24. Potrivit aceleiași surse, prețurile gazelor în Europa au crescut cu peste 70% de la începutul atacurilor SUA și Israelului, în 28 februarie. În acest context, Foti a susținut că, „într-o situație de urgență, trebuie luate măsuri de urgență”. Pentru Italia, discuția are o miză imediată: guvernul condus de Giorgia Meloni și-a asumat să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB cel târziu în 2026, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv (EDP). În prezent, zece state membre sunt vizate de această procedură: Austria, Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia, România și Finlanda. Italia urmează să publice până în 10 aprilie date actualizate privind obiectivele de deficit și datorie, precum și previziunile de creștere pentru 2026 și anii următori. Între timp, statul a alocat până în 7 aprilie aproximativ 417,4 milioane euro pentru reducerea accizelor la combustibili, iar guvernul ar putea anunța vineri extinderea măsurii; separat, oficiali de la Roma au indicat că analizează prelungirea până la 30 aprilie, cu un cost estimat la 500–600 milioane euro. [...]
UE pregătește o ușoară relaxare a taxei CO2 , o schimbare cerută și de România, potrivit Profit.ro . Informația apare în contextul discuțiilor europene despre ajustarea mecanismelor de cost asociate emisiilor de dioxid de carbon, care influențează direct prețurile la energie și costurile industriei. Pentru România, subiectul este relevant în special prin efectele asupra producătorilor și consumatorilor, într-o perioadă în care presiunea pe facturi și pe competitivitatea companiilor rămâne ridicată. „UE anunță o ușoară relaxare a taxei CO2, cerută și de România” Din datele publicate de Profit.ro nu reies, în fragmentul disponibil, detalii despre forma exactă a relaxării, calendarul de aplicare sau impactul estimat în cifre. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă anunțul se va traduce într-o modificare legislativă concretă și în ce măsură va reduce costurile suportate în lanțul energetic. Următorul pas, în mod obișnuit, este ca propunerile la nivelul UE să fie formalizate și negociate între instituțiile europene și statele membre, înainte de a produce efecte în piață. Profit.ro nu oferă, în textul furnizat, un termen sau o decizie finală. [...]