Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Vladimir Putin le-a cerut oligarhilor donații pentru bugetul de stat, potrivit HotNews.ro, care citează The Bell, Financial Times și Reuters. Discuțiile ar fi avut loc cu ușile închise, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice ale Rusiei, în contextul continuării războiului din Ucraina.
Conform The Bell, întâlnirea a avut loc joi și a reunit oameni de afaceri de vârf. Informația a fost publicată și de Financial Times, care citează trei persoane familiarizate cu situația. În cadrul discuției, Putin ar fi abordat finanțarea armatei și continuarea războiului, aflat în al cincilea an de la invazia pe scară largă începută în februarie 2022.
Potrivit The Bell, miliardarul Suleiman Kerimov s-ar fi angajat să doneze 100 de miliarde de ruble (1,06 miliarde de euro). Una dintre sursele publicației a afirmat că ideea de a obține bani de la companii „într-o perioadă dificilă pentru țară” i-ar aparține lui Igor Sechin, directorul Rosneft și un apropiat al lui Putin.
Demersul este prezentat ca o continuare a încercărilor Kremlinului de a atrage resurse de la mediul de afaceri pentru a susține cheltuielile de apărare, însă ar fi pentru prima dată când Putin le-ar fi cerut direct magnatilor să contribuie prin donații. Presiunea vine pe fondul scăderii veniturilor bugetare din energie și al încetinirii economice, care reduce și încasările fiscale din alte sectoare.
Reuters a relatat, la începutul lunii, că guvernul rus pregătește o posibilă reducere cu 10% a cheltuielilor neesențiale din bugetul pe 2026, decizia finală urmând să depindă de sustenabilitatea creșterii prețului petrolului, influențată de războiul din Iran. În ianuarie, Kremlinul a majorat TVA cu 2 puncte procentuale, până la 22%, pentru a strânge suplimentar 600 de miliarde de ruble în trei ani de la întreprinderile mici și mijlocii, iar în 2023 a colectat 320 de miliarde de ruble printr-o taxă excepțională de 10% aplicată unor companii mari.
În paralel, ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a declarat joi că Rusia ia în calcul o nouă taxă pe profituri excepționale în 2026, dacă rubla continuă să se deprecieze. Pe partea de cheltuieli, bugetul de apărare a crescut cu 42% anul trecut, la 13.100 miliarde de ruble, potrivit informațiilor citate în articol.
Recomandate
Oficialii economici ai Rusiei avertizează că bugetul de război devine nesustenabil , pe fondul creșterii deficitului și al riscului de recesiune, potrivit Mediafax , care citează informații și documente analizate de Bloomberg . Semnalul ar fi venit dinspre Ministerul rus de Finanțe și banca centrală , care au transmis Kremlinului că nivelul actual al cheltuielilor de apărare prognozate riscă să împingă deficitul bugetar pe o traiectorie „periculoasă”, conform unor persoane familiarizate cu situația. În acest context, acești oficiali ar fi propus noi reduceri ale cheltuielilor pentru apărare și au susținut că redresarea finanțelor publice va fi dificilă fără măsuri de eficientizare. Presiune internă: tăieri cerute de Finanțe, rezistență din Apărare În interiorul aparatului de stat, pozițiile sunt divergente. Pe de o parte, oficiali din Ministerul Apărării și o parte a Kremlinului ar susține menținerea bugetului militar, argumentând că reducerile ar lovi economia, deoarece „multe companii depind de contractele cu armata”. Pe de altă parte, potrivit Bloomberg, Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor din Ministerul de Finanțe să identifice reduceri în alte zone ale bugetului înainte de a viza apărarea. „Gaura” de finanțare și riscul de recesiune Bloomberg mai relatează că Ministerul Apărării nu doar că se opune reducerilor, ci ar cere bani suplimentari pentru a acoperi un gol de finanțare care ar putea ajunge anul acesta la trei trilioane de ruble , echivalentul a aproximativ 36 de miliarde de dolari (aprox. 162 miliarde lei) . În paralel, economia Rusiei se apropie de recesiune după revizuirea în scădere a prognozei de creștere. Ministerul Economiei ar aștepta acum un avans al PIB de 0,4% în 2026 , față de 1,3% estimat anterior, iar datele oficiale arată că economia s-a contractat în primul trimestru pentru prima dată în trei ani. Deficit în creștere, rezerve mai mici, opțiuni fiscale pe masă Deficitul bugetar ar fi crescut puternic în primele patru luni ale anului, în pofida creșterii veniturilor din petrol, influențată de războiul din Orientul Mijlociu. Totodată, rezervele Rusiei ar fi „mult mai mici” decât înainte de invazie, iar sancțiunile continuă să afecteze veniturile din petrol și gaze, potrivit aceleiași surse. Ca opțiune de acoperire a deficitului, Rusia ar lua în calcul o taxă pe profiturile excepționale ale unor producători de materii prime și bănci, mai notează Bloomberg, citat de Mediafax. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni a scăzut cu peste 40%, dar Guvernul avertizează că disciplina fiscală trebuie menținută potrivit Ziarul Financiar , care relatează reacția premierului interimar Ilie Bolojan la datele de execuție bugetară . Execuția bugetară pentru ianuarie–mai 2026 indică un deficit de 36 de miliarde de lei, în scădere de la 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ilie Bolojan afirmă că reducerea, de peste 28 de miliarde de lei, reprezintă „prima corecție serioasă” după ani în care cheltuielile statului au crescut „mult peste ceea ce producem”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce înseamnă scăderea deficitului în termeni de costuri viitoare Premierul interimar leagă consolidarea bugetară de capacitatea statului de a reduce presiunea dobânzilor plătite la datorie în anii următori, astfel încât resursele publice să fie direcționate către modernizare, nu către finanțarea deficitului. În același timp, el avertizează că ajustarea poate avea efecte neplăcute pe termen scurt, comparând corecția cu un tratament medical: „Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”. Riscul politic: revenirea la „populism, clientelism și risipă” Mesajul lui Bolojan pune accent pe continuitatea măsurilor de disciplină fiscală și pe riscul ca derapajele să reapară. În formularea sa, „boala” se poate întoarce dacă politicile publice revin la cheltuieli neacoperite de venituri: „Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid”. Pentru mediul de afaceri, miza imediată este dacă această corecție a deficitului se consolidează în a doua parte a anului, astfel încât să reducă presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile de împrumut din economie. În material nu sunt detaliate măsurile concrete care au dus la scăderea deficitului sau pașii următori ai Guvernului. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40% , până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de News . Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile , iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei. Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”. Ce spune Guvernul despre semnificația scăderii deficitului În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare. „Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.” De ce contează: spațiu bugetar și costuri cu dobânzile Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi. Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”. [...]
UE a impus Bulgariei plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete până în 2029 , după confirmarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce pune presiune pe politica fiscală și pe construcția bugetelor din următorii ani, potrivit G4Media . Consiliul Uniunii Europene a confirmat decizia Comisiei Europene din iunie de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv (EDP), cerând măsuri fiscale corective pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor publice. Informația este atribuită de publicație site-ului Novinite, citat de Agerpres. Ce limite de cheltuieli a stabilit UE În cadrul procedurii, UE stabilește limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor guvernamentale nete ale Bulgariei, recomandând ca acestea să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029 Potrivit aceleiași surse, acești parametri sunt meniți să asigure ieșirea Bulgariei din procedura de deficit excesiv până în 2029. Calendarul de conformare și raportare Consiliul UE a stabilit și un termen-limită: Bulgaria trebuie să trimită până la 15 octombrie 2026 măsurile relevante, împreună cu proiectul de buget pe 2027. Documentul trebuie prezentat atât Comisiei Europene, cât și Eurogrupului. Raportarea progreselor se face de două ori pe an: primăvara, până la 30 aprilie (actualizări privind progresele anuale); toamna, până la 15 octombrie, prin proiectul de buget, până când deficitul este „pe deplin corectat”, conform textului citat. Flexibilitate condiționată de cheltuielile de apărare Cadrul UE permite o anumită flexibilitate a țintelor fiscale până în 2028, dacă abaterile sunt legate de cheltuieli din domeniul apărării. În acest context, autoritățile de la Sofia trebuie să includă date detaliate despre cheltuielile de apărare planificate și realizate, inclusiv investițiile și cheltuielile finanțate prin programul SAFE , pentru transparență în raportarea fiscală. Ce arată proiectul de buget al Bulgariei Ministerul de Finanțe din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, cu un deficit previzionat de 5,7% din PIB. Cadrul fiscal pe termen mediu pentru 2026–2028 prevede: deficit de 5,7% din PIB în 2026, 3,8% din PIB în 2027, 3% din PIB în 2028. [...]
România riscă o scumpire a finanțării externe dacă nu își reduce rapid deficitul bugetar , avertizează economistul-șef al BNR, Valentin Lazea , într-o intervenție citată de Adevărul . În opinia sa, combinația dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și datorie publică în creștere poate împinge țara spre retrogradarea ratingului la categoria „nerecomandată investițiilor” (junk), cu efecte directe asupra accesului la capital. Lazea spune că, în cursul acestui an, datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB, ceea ce ar însemna că România nu va mai respecta „ultimul criteriu de la Maastricht” pe care îl îndeplinea. El a făcut declarațiile la o conferință organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România. Miza: ratingul de țară și accesul la piețele externe Economistul-șef al BNR avertizează că indicatorii macroeconomici actuali cresc riscul unei retrogradări a României la nivelul nerecomandat investițiilor, scenariu care ar putea aduce: dificultăți de finanțare pe piețele externe de capital; „oprirea finanțărilor” din aceste piețe, potrivit lui Lazea; riscul unei „ajustări brutale a nivelului de trai”. În acest context, el propune stabilirea unor limite clare pentru inflație, deficit bugetar și creștere economică, care să fie respectate indiferent de guverne. Ținta indicată pentru deficit: 2,5–3% din PIB Lazea leagă stabilizarea și, ulterior, scăderea datoriei publice de reducerea deficitului bugetar sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, pe care le evaluează la aproximativ 2,8% din PIB. Concluzia sa este că deficitul ar trebui adus în intervalul 2,5–3% din PIB. Critici către mediul de afaceri: „narativă deliberată” pentru deficit În aceeași intervenție, Lazea critică o parte a mediului de afaceri pentru raportarea la concepte macroeconomice și susține că, în ultimii ani, creșterea deficitului a fost justificată printr-o „narativă deliberată” potrivit căreia cheltuielile publice ridicate ar accelera creșterea economică—abordare pe care o consideră greșită. Pentru context, Adevărul a mai tratat separat tema inflației și a deficitului bugetar , pe care Lazea le indică drept componente ale riscului macroeconomic curent. [...]
România riscă să piardă accesul ieftin la finanțare externă dacă nu vine rapid cu măsuri fiscale credibile, pe fondul combinației dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și creșterea datoriei publice, potrivit Antena 3 . Valentin Lazea , economistul-șef al BNR, avertizează că România poate ajunge la retrogradarea ratingului de țară spre categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), scenariu care ar putea duce la oprirea finanțărilor de pe piețele externe. Lazea a spus că România traversează „o perioadă complicată”, cu „cea mai mare rată a inflației” și „cel mai mare deficit bugetar” și că, în acest an, țara ar urma să depășească „pragul datoriei publice”. În lipsa unor măsuri credibile, el vede riscul retrogradării și al blocării finanțării externe, făcând apel la renunțarea la politici populiste. Ce ar trebui să urmărească Guvernul: venituri mai mari fără șocuri fiscale În opinia economistului-șef al BNR, creșterile de impozite „acum în România” sunt „nerealiste din punct de vedere social și politic”. În schimb, el indică drept prioritate reducerea evaziunii fiscale și creșterea colectării, susținând că actualul Cod fiscal permite numeroase forme de evitare a plății taxelor. „Trebuie să eliminăm evaziunea fiscală pentru a crește veniturile. Codul fiscal îți dă mii de șanse să nu îți plătești taxele.” Tot Lazea afirmă că, pentru ca datoria publică să înceapă să scadă, deficitul bugetar ar trebui redus până la „aproximativ 2,5% din PIB”. El leagă această țintă de necesitatea unui „surplus primar” — adică venituri mai mari decât cheltuielile, fără a include costurile cu dobânzile. Avertisment și din sectorul bancar: taxele mai mari nu garantează încasări mai mari Ciprian Dascălu , economistul-șef al BCR, a atras atenția că majorarea taxelor nu se traduce automat în venituri bugetare mai mari, invocând comparația cu Bulgaria, care ar avea „încasări mai bune” cu taxe mai mici. Pe partea de ciclu economic, Dascălu a avertizat asupra riscului de recesiune în 2026, dacă datele economice „nu vor fi revizuite”, precizând că ar putea fi vorba de „o recesiune, nu doar de recesiune tehnică” (două trimestre consecutive de scădere economică). În ceea ce privește datoria publică, el estimează că un vârf ar putea fi atins în 2029, la „aproximativ 68% din PIB”, condiționat de respectarea planului de reducere a deficitului bugetar. Dascălu notează însă că anul 2028 este electoral, ceea ce poate pune presiune pe disciplina fiscală. Miza imediată pentru economie rămâne credibilitatea ajustării bugetare: fără un plan convingător de reducere a deficitului și îmbunătățire a colectării, costurile de finanțare pot crește, iar accesul la capital extern se poate restrânge exact într-un moment în care statul are nevoie de refinanțare constantă. [...]
