Știri
Știri din categoria Politică monetară
Christine Lagarde avertizează că depășirea țintei de inflație poate cere înăsprire a politicii monetare, potrivit Economedia, care citează Reuters via Agerpres. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE) a spus că și o depășire „nu prea persistentă” a țintei, pe fondul actualului șoc energetic, ar putea justifica o înăsprire moderată.
Ținta de inflație pe termen mediu a BCE este de 2%. Declarațiile au fost făcute într-un discurs rostit la Frankfurt, în contextul în care banca centrală încearcă să evalueze cât de mult se transmite scumpirea energiei în restul economiei.
Săptămâna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, însă a semnalat că urmărește riscurile pentru inflație și creștere economică generate de majorarea prețului petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar.
Comunicatul de presă publicat după a doua reuniune a BCE din 2026 indică nivelurile actuale ale dobânzilor reprezentative: 2% pentru facilitatea de depozit, 2,15% pentru operațiunile principale de refinanțare și 2,40% pentru facilitatea de creditare marginală.
Lagarde a spus că, dacă șocul energetic ar duce la o depășire mare, dar nu prea persistentă a țintei de inflație, „unele măsuri de ajustare a politicii monetare ar putea fi justificate”. În același timp, a avertizat că lipsa unei reacții ar putea crea un risc de comunicare, dacă publicul nu înțelege de ce banca centrală nu răspunde.
Șefa BCE a mai arătat că, dacă se anticipează o abatere „semnificativă și persistentă” de la țintă, răspunsul ar trebui să fie pe măsură, altfel crește riscul de „de-ancorare” a așteptărilor inflaționiste (adică populația și companiile nu mai cred că inflația va reveni la 2% și își ajustează prețurile și salariile în consecință).
Oficialul nu a echivalat explicit criteriile enunțate cu scenariile publicate de BCE săptămâna trecută, dar acestea sunt apropiate de traiectoria inflației din scenariul „nefavorabil”, conform informațiilor din articol.
În scenariul de bază, BCE vede o inflație de 2,6% în 2026, de la aproximativ 2% în 2025. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul al doilea din 2026, apoi ar reveni la țintă până la mijlocul lui 2027, iar în scenariul „sever” ar trece de 6% la începutul lui 2027 și nu ar reveni la țintă în anii următori.
BCE caută semne timpurii că șocul energiei se înglobează în dinamica mai largă a inflației și urmărește posibile efecte secundare, inclusiv evoluția salariilor și a așteptărilor inflaționiste. Lagarde a spus că, dacă deviațiile așteptate de la țintă sunt mai mari și mai persistente, „necesitatea de a acționa devine mai puternică”.
Datele Eurostat arată că inflația anuală în zona euro a urcat la 1,9% în februarie, de la 1,7% în ianuarie, aproape de ținta de 2%. În schimb, inflația de bază (indicator care exclude prețurile volatile, precum energia și alimentele) a crescut la 2,4%, de la 2,2%, fiind un reper urmărit atent de BCE în deciziile de politică monetară.
Recomandate
Scumpirea energiei riscă să prelungească perioada dobânzilor ridicate în zona euro , chiar dacă Banca Centrală Europeană (BCE) este așteptată să mențină dobânda-cheie la 2% la următoarea ședință, potrivit Economedia . Pentru economie, miza este dublă: inflația rămâne sensibilă la șocul petrolului, iar costul creditării poate rămâne mai sus mai mult timp, cu efecte în consum și investiții. BCE se reunește joia viitoare, iar armistițiul din conflictul cu Iran a redus presiunea pentru o majorare imediată. Totuși, negocierile de pace sunt incerte, iar lipsa unor semne că fluxurile de energie prin Strâmtoarea Ormuz vor fi reluate curând menține riscul unor noi scumpiri, ceea ce complică deciziile de politică monetară. Ce este așteptat să facă BCE și de ce contează petrolul Scenariul cel mai probabil este ca BCE să păstreze dobânzile la 2%, o schimbare față de așteptările de acum câteva săptămâni, când petrolul urcase spre 120 de dolari pe baril, înainte ca armistițiul să ducă la scăderi de preț. Chiar și așa, petrolul se tranzacționează în jurul a 100 de dolari, peste nivelurile de dinaintea războiului, iar banca centrală ar urma să transmită că își păstrează „opțiunile deschise” pentru lunile următoare. În acest context, devine importantă și actualizarea evaluării BCE asupra perspectivelor economice față de luna martie. Mark Wall, economist-șef pentru Europa la Deutsche Bank, spune că BCE poate „sta în expectativă” la reuniunea din aprilie, pentru a strânge date suplimentare și a decide dacă reacționează la șoc la reuniunea din iunie. Inflația: presiune din energie, dar semnale mixte în restul economiei Pe termen scurt, scăderea petrolului a apropiat perspectivele de scenariul de bază al BCE din martie, care indica un vârf al inflației în jur de 3% în acest trimestru. Christine Lagarde a arătat că, împreună cu prețurile gazelor naturale sub nivelurile estimate în acel scenariu, varianta negativă — inflație peste 4% în a doua jumătate a lui 2026 — „nu s-a materializat”. Totuși, rămâne incert cât va dura reluarea producției și a fluxurilor, iar riscul de revenire a scumpirilor persistă, potrivit economistului Societe Generale Anatoli Annenkov. În zona euro, este considerat încă prea devreme pentru a vorbi despre o extindere a inflației în întreaga economie. Inflația a urcat la 2,6% în martie, dar indicatorii care exclud alimentele și energia, precum și inflația în servicii, au scăzut. Datele pentru aprilie urmează să fie publicate joi. Economia încetinește: semnale de slăbire în zona euro și implicații pentru România Dincolo de inflație, activitatea economică din zona euro s-a contractat în aprilie, cu o lovitură mai puternică în servicii. În industrie, costurile de producție cresc, iar prețurile la poarta fabricii au urcat în cel mai rapid ritm din ultimele 37 de luni. Germania — principalul partener comercial al României — și-a redus recent estimările de creștere pentru 2026 și 2027 și a majorat prognozele de inflație din cauza războiului, ceea ce poate amplifica efectele de încetinire în regiune. În România, minuta ședinței de politică monetară a BNR din 7 aprilie 2026 indică faptul că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza pe termen mediu din februarie 2026 (detalii în materialul Economedia citat). Ce urmează: pariurile pieței pentru a doua parte a lui 2026 Traderii anticipează cel puțin două majorări de dobândă în a doua parte a anului, cel mai probabil începând din iunie, însă traiectoria depinde de revenirea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz. Insight Investment vede șanse egale între scenariul a două majorări și cel fără nicio modificare, dacă petrolul rămâne sub 100 de dolari pe baril. Analiștii citați arată că două majorări nu ar lovi semnificativ economia, dar ar conta ca semnal pentru formarea salariilor și pentru ancorarea așteptărilor inflaționiste. David Zahn, de la Franklin Templeton, susține că este nevoie de „o ușoară creștere a dobânzilor” pentru a preveni apariția efectelor secundare. [...]
Majorarea dobânzii BCE în iunie „este aproape inevitabilă” , pe fondul unei perioade prelungite de scumpiri, chiar dacă economia europeană avansează anemic, potrivit Biziday , care citează declarații ale guvernatorului Băncii Slovaciei, Peter Kazimir , membru al Consiliului Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE). Kazimir a spus pentru Bloomberg că BCE „este foarte probabil” să fie nevoită să majoreze ratele dobânzilor la următoarea reuniune, din iunie, din cauza creșterilor generalizate ale prețurilor. Ce așteaptă piața și unde sunt dobânzile acum Majoritatea economiștilor și investitorilor se așteaptă la o creștere de un sfert de punct procentual în iunie, urmată „eventual” de alte scumpiri ale creditului până la finalul anului, conform informațiilor citate. La ședința de joia trecută, BCE a păstrat dobânzile neschimbate, la: 2% pentru facilitatea de depozit; 2,15–2,40% pentru refinanțare, dar a semnalat că o majorare va fi luată în calcul la reuniunea din 10–11 iunie . De ce contează: inflația și șocul energetic complică decizia Președintele Bundesbank, Joachim Nagel , a declarat că o majorare ar fi necesară dacă nu apare o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor inflației, în contextul crizei energetice care a scumpit carburanții. „Dacă conflictul din Orientul Mijlociu se va rezolva, atunci acesta ar fi un argument care ne-ar permite să ne gândim la o altă decizie.” Totuși, Nagel a punctat că majorarea dobânzilor în zona euro nu poate compensa în mare măsură șocul energetic. Un sondaj BCE publicat luni indică, deocamdată, o transmitere limitată a scumpirilor carburanților către restul prețurilor din economiile europene, iar inflația previzionată pentru acest an este de 2,7% , potrivit materialului citat. [...]
Băncile din zona euro au început să frâneze creditarea înainte ca BCE să ridice dobânzile , pe fondul creșterii riscurilor economice și al șocului energetic asociat războiului din Iran , potrivit economica.net , care citează date din studii ale Băncii Centrale Europene (BCE) transmise de Agerpres . În studiul BCE privind creditarea, băncile raportează că au înăsprit criteriile de aprobare a împrumuturilor în primul trimestru al acestui an, iar tendința ar urma să continue și în trimestrul curent. Înăsprirea este resimțită în special de companii, pentru care accesul la împrumuturi s-a deteriorat cel mai sever începând din trimestrul al treilea din 2023. De ce se strânge creditul: risc mai mare și expuneri sensibile BCE indică drept cauze principale „riscurile percepute la adresa perspectivelor economice” și o „toleranță la risc mai scăzută” a băncilor, pe fondul presiunilor amplificate de evoluțiile geopolitice și din energie. „Riscurile percepute la adresa perspectivelor economice şi toleranţa la risc mai scăzută a băncilor sunt principalii factori care au dus la înăsprirea criteriilor, instituţiile indicând că evoluţiile geopolitice şi din domeniul energiei au sporit presiunile”, se arată în studiul BCE. Instituția mai notează că unele bănci au raportat o înăsprire suplimentară legată de expunerea la companiile energetice și la Orientul Mijlociu. Inflația așteptată urcă, dar BCE ar putea aștepta Separat, studiul BCE privind așteptările consumatorilor arată o creștere puternică a așteptărilor inflaționiste: pentru următorul an au urcat la 4% în martie, de la 2,5% în luna precedentă, iar pentru următorii trei ani la 3%, de la 2,5%. Ambele niveluri depășesc ținta medie a BCE pe termen mediu, de 2%. Pentru următorii cinci ani, așteptările au urcat la 2,4%, de la 2,3%. În acest context, analiștii se așteaptă ca BCE să mențină dobânzile nemodificate la ședința de joi, oficialii de la Frankfurt urmând să aștepte mai multe date despre durata și extinderea șocului energetic înainte de o decizie; majorările ar fi așteptate începând din iunie, potrivit informațiilor citate. Context: șocul energetic lovește costurile de producție Studiile menționate arată că economia globală, și în special zona euro, se confruntă cu efecte semnificative ale șocului energetic, inclusiv prin impactul asupra fabricilor, afectate de majorarea costurilor de producție. În acest cadru, înăsprirea condițiilor de creditare poate amplifica frâna asupra investițiilor și activității economice, în special în sectorul companiilor. [...]
Republica Moldova ar putea avea o creștere economică de circa 2% în 2026, dar cu o inflație medie estimată la 8,1%, ceea ce menține presiunea pe politica monetară , potrivit declarațiilor Ancăi Dragu, citate de Economica . Anca Dragu a spus că Banca Națională a Moldovei a început reducerea ratei de politică monetară în vara lui 2025, coborând-o la 5%, însă un nou șoc pe prețurile la energie și petrol a dus la accelerarea inflației în martie și aprilie. În aprilie, inflația a ajuns la 6,7%, iar banca centrală a majorat dobânda-cheie; după ultima decizie, rata de politică monetară este 6,5%. Inflația, revizuită puternic în sus după șocuri externe Cele mai recente estimări indică o inflație medie în 2026 „puțin peste 8%”, respectiv 8,1%, în creștere semnificativă față de prognoza inițială de 4,7%, realizată înainte de conflictul din Iran, conform declarațiilor citate. În acest context, Dragu a indicat că, deși 2025 a început cu o criză, economia a continuat să crească, iar anul s-a încheiat cu o creștere economică de 2,4% și investiții de 22%. Pentru 2026, estimarea avansată este de aproximativ 2% creștere economică, concomitent cu inflația medie de 8,1%. Criza energetică din 2025 și efectul asupra dobânzilor Dragu a mai arătat că, în 2025, Republica Moldova a trecut printr-o criză energetică, în condițiile în care aprovizionarea cu energie electrică „se schimbă total”, cu trecerea de la surse din zona Transnistriei la importuri din Uniunea Europeană și din România, potrivit Agerpres. Ea a indicat scumpiri puternice la începutul lui 2025: energie electrică: +75% în ianuarie 2025; gaze naturale: +27%; energie termică: +40%. În fața acestor șocuri, Banca Națională a Moldovei „aproape a dublat” rata de politică monetară, iar efectele s-au resimțit în primul trimestru din 2025. Context: decizia BNR și semnale despre reintrarea în țintă În același cadru, Dan Costin Nițescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că inflația din România a fost influențată de șocuri exogene și că fundamentele deciziei de politică monetară din mai arată reintrarea în ținta de inflație atât anul viitor, cât și în anul următor. Din perspectiva creditării, el a spus că sectorul privat accelerează ușor, iar ponderea componentei în lei s-a stabilizat la 67,8%. Totodată, Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința din 15 mai menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. [...]
BNR avertizează că o eventuală sancționare a mecanismului ROBOR ar atinge indirect autonomia politicii monetare , în condițiile în care indicele este încadrat strict între facilitățile băncii centrale și evoluează în jurul ratei-cheie, potrivit Economedia . Guvernatorul Mugur Isărescu respinge premisele investigației Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri între bănci la stabilirea ROBOR și spune că, dacă se susține că ROBOR a crescut dintr-o practică neconcurențială, atunci este vizată implicit și decizia BNR de a crește rata de politică monetară. Întrebat dacă BNR cooperează cu Consiliul Concurenței, Isărescu a răspuns: „Nu colaborăm. Mi-am spus punctul de vedere.” De ce contează: ancheta pe ROBOR se intersectează cu transmisia politicii monetare Guvernatorul argumentează că ROBOR nu este un indicator „liber”, ci unul „suprareglementat”, care „nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard”, într-un coridor de „plus-minus unu la sută față de rata de politică monetară”. În acest cadru, o acuzație că băncile ar fi „crescut ROBOR” pentru a majora costurile creditării ar ignora faptul că indicele a urmat majorarea ratei-cheie. Isărescu a formulat explicit legătura dintre ROBOR și rata stabilită de banca centrală: „Dacă tot timpul ROBOR a stat plus-minus unu în jurul ratei de politică monetară și rata de politică monetară pe care o stabilește BNR a crescut de la 1,5% la 7% și dumneata spui că a crescut ROBOR datorită unei practici neconcurențiale, înseamnă că te referi la Banca Națională, nu?” În aceeași logică, guvernatorul respinge distincția potrivit căreia ancheta „nu vizează BNR, ci ROBOR”, susținând că ROBOR este „un indicator al pieței monetare, controlate de BNR”. Ce instrumente spune BNR că are dacă ROBOR „iese din limite” Isărescu afirmă că, dacă indicele ar depăși coridorul definit de instrumentele BNR, există mecanisme de corecție, inclusiv intervenții prin comunicare publică („moral suasion” – influențarea pieței prin declarații) sau prin supraveghere. „Fie face guvernatorul o declarație și zice: «Măi, ați sărit calul.» (...) Sau trimit direcția de supraveghere și îi trage de ureche.” Guvernatorul a invocat și un precedent din 2008, când, potrivit relatării sale, BNR a intervenit în piață după ce unele bănci ar fi încercat să obțină lichiditate fără a avea titluri de stat necesare pentru accesarea facilității de depozit. Miza de reglementare: autonomia băncii centrale în cadrul UE Isărescu a invocat Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care interzice transmiterea de instrucțiuni către băncile centrale din Sistemul European al Băncilor Centrale. În interpretarea sa, dacă ROBOR a crescut ca urmare a creșterii ratei de politică monetară, atunci o sancțiune îndreptată spre mecanismul ROBOR ar afecta indirect autonomia instituției. „Ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. (...) Nu avem alt mecanism de a transmite politica monetară.” Unde este ancheta Consiliului Concurenței și ce urmează Investigația a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul investigației (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie, care au 30 de zile pentru observații, urmate de audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finalul primului semestru. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a spus că ancheta nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor – suspiciunea fiind că acestea nu ar fi cotat independent în procedura de fixing. Băncile vizate au transmis că s-au conformat prevederilor legale. [...]
BNR prelungește perioada dobânzilor ridicate , menținând dobânda-cheie la 6,50% pe an, pe fondul unor riscuri de inflație care, în scenariul băncii centrale, urcă în trimestrul II și împing eventualele reduceri mai departe în timp, potrivit Banking News . Pentru debitori, mesajul implicit este că relaxarea costurilor de finanțare nu este iminentă, iar pentru companii și stat rămâne relevantă presiunea dobânzilor asupra creditării și finanțării deficitului. Decizia BNR: dobânzi neschimbate și rezerve minime obligatorii păstrate Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 15 mai 2026: menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an (nivel nemodificat din august 2024); menținerea dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an; menținerea dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Economiștii consultați de Bloomberg se așteptau în unanimitate la păstrarea dobânzii-cheie la 6,50%, conform articolului. Inflația „complică totul”: vârf în T2, scădere din vară, reintrare în țintă abia în 2027 În Raportul asupra inflației (ediția mai 2026) , aprobat de BNR în aceeași ședință, banca centrală indică o creștere a inflației în trimestrul II 2026 peste nivelurile anticipate anterior , în principal din: scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu; efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie; liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici; eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază. BNR anticipează apoi o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 , odată cu epuizarea unor efecte (inclusiv eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și impactul majorării cotelor de TVA și a accizelor), urmată de o scădere graduală. Conform prognozei citate, inflația ar urma să reintre în intervalul țintei în trimestrul III 2027 , pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste, inclusiv din partea deficitului de cerere agregată. Ce semnal dă piaței: tăierile de dobândă, „puțin probabile” pe un orizont de un an În analiza citată, analiștii se așteaptă ca BNR să își revizuiască în sus prognoza de inflație, ceea ce „ar putea aduce un ton mai ferm („hawkish”)” la conferința de presă de la începutul săptămânii viitoare. BCR, la rândul său, a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,9% (de la 5,5% anterior și de la 3,7% cât estima la începutul anului) și anticipează o scădere accentuată a inflației pe timpul verii. În același context, banca consideră că eventualele reduceri de dobândă sunt puțin probabile în următoarele patru trimestre , potrivit articolului. Riscuri și context: leul, politica internă și șocurile energetice Materialul indică și o serie de incertitudini care pot influența deciziile viitoare: măsuri potențiale de consolidare bugetară, în contextul politic intern și al angajamentelor legate de procedura de deficit excesiv ; conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, cu efecte posibile asupra puterii de cumpărare, profiturilor firmelor și percepției de risc (implicit costuri de finanțare); relevanța deciziilor de politică monetară ale BCE și Fed, precum și ale băncilor centrale din regiune. În analiza citată este menționată și o opțiune alternativă la creșterea dobânzilor: o gestionare mai strictă a lichidității prin sterilizarea excesului de lichiditate la nivelul ratei-cheie, ceea ce ar putea împinge în sus rata efectivă a BNR (menționată ca fiind la nivelul facilității de depozit, 5,50%). Totuși, aceeași analiză arată că o astfel de măsură nu este văzută „în acest moment” ca fiind pe masa deciziei și ar fi mai degrabă legată de preocupări privind slăbirea leului. Calendar: Raportul asupra inflației și următoarea ședință de politică monetară BNR va prezenta public Raportul trimestrial asupra inflației (ediția mai 2026) într-o conferință de presă pe 19 mai 2026, ora 11:00 . Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 8 iulie 2026 . [...]
