Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Execuția bugetară a României pe primele două luni din 2026 arată o îmbunătățire semnificativă , cu un deficit redus la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Știrile ProTV . Veniturile bugetului general consolidat au crescut, iar restituirile de TVA au adus o infuzie de 7 miliarde de lei în economie. Venituri și deficit bugetar Conform Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pentru primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,70% din PIB. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de deficitul de 30,24 miliarde lei din aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile totale au însumat 103,73 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de anul trecut. „Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit în termeni nominali de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere la jumătate față de deficitul de 30,24 miliarde lei, respectiv de 1,58% din PIB, aferent celor două luni ale anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB”, arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat. Creșterea veniturilor din TVA și impozite Încasările din TVA au crescut cu 20,6%, ajungând la 23,75 miliarde lei, datorită unei performanțe mai bune în colectare. Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, cu o creștere de 22,3%, influențate de eliminarea unor facilități fiscale și de avansul încasărilor din impozitul pe dividende. Principalele surse de venituri: TVA: 23,75 miliarde lei (+20,6%) Impozit pe venit și salarii: 13,46 miliarde lei (+22,3%) Contribuții de asigurări: 35,15 miliarde lei (+6,0%) Accize: 6,90 miliarde lei (-0,9%) Rambursări UE: 8,28 miliarde lei (+87,8%) Cheltuieli și investiții Cheltuielile totale au scăzut cu 1,6%, ajungând la 117,96 miliarde lei. Cheltuielile cu asistența socială au crescut ușor, în timp ce cheltuielile de personal și cele cu bunurile și serviciile au scăzut. Cheltuielile pentru investiții au fost de 11,20 miliarde lei, cu o mare parte destinată proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Detalii despre cheltuieli: Asistență socială: 43,18 miliarde lei (+0,9%) Dobânzi: 10,26 miliarde lei (stabil) Personal: 27,13 miliarde lei (-0,98 miliarde lei) Bunuri și servicii: 14,43 miliarde lei (-2,1%) Investiții: 11,20 miliarde lei În concluzie, execuția bugetară din primele două luni ale anului 2026 indică o gestionare mai eficientă a finanțelor publice, cu venituri în creștere și un deficit semnificativ redus, ceea ce poate oferi un context favorabil pentru dezvoltarea economică a României. [...]
Curtea Constituțională a respins sesizările AUR privind bugetul pe 2026 , iar legile bugetare au fost declarate constituționale, potrivit G4Media . În consecință, bugetul urmează să fie trimis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. AUR a contestat pe 23 martie legile bugetului pentru anul 2026, solicitând oprirea intrării în vigoare a unor acte normative pe care le-a descris drept „profund viciate”. Sesizările au vizat atât Legea bugetului de stat, cât și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie 2026. În argumentația publică, AUR a susținut că procedura de adoptare a fost accelerată și ar fi limitat dezbaterea parlamentară, invocând și o fundamentare „nerealistă” a bugetului, construită pe estimări considerate prea optimiste. Formațiunea a mai reclamat încălcarea unor drepturi sociale, inclusiv prin neindexarea pensiilor conform legii, precum și utilizarea de derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară. Decizia CCR închide etapa controlului de constituționalitate declanșată de sesizările opoziției, iar promulgarea de către președinte este pasul necesar pentru intrarea în vigoare a legilor bugetare. [...]
Bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe 2026 ajung la CCR , după ce AUR a contestat legile adoptate de Parlament, potrivit Știrile ProTV . Curtea Constituțională urmează să dezbată sesizările depuse de Alianța pentru Unirea Românilor în legătură cu proiectele aprobate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie. În sesizare, AUR cere „oprirea intrării în vigoare” a legilor bugetare, susținând că acestea ar fi „profund viciate” și că adoptarea lor ar fi fost făcută printr-o procedură accelerată, care ar fi limitat dezbaterea parlamentară. Partidul invocă, între altele, comprimarea „extremă” a procesului legislativ, bugetele fiind adoptate în doar câteva zile, fără o analiză „serioasă” a impactului asupra economiei și populației. AUR critică și modul de fundamentare, afirmând că bugetul ar fi construit pe „estimări optimiste” și pe premise care nu ar reflecta situația economică reală, cu riscul apariției unor dezechilibre în execuția bugetară. În același context, formațiunea reclamă încălcarea drepturilor sociale, în special prin refuzul de a indexa pensiile conform legii, decizie care, potrivit partidului, afectează milioane de pensionari și contravine principiilor constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă. În comunicatul citat, AUR mai acuză Guvernul Bolojan că ar fi recurs la derogări „repetate” de la legislația fiscal-bugetară, ceea ce, în opinia partidului, ar submina stabilitatea cadrului legal și ar crea un precedent în administrarea finanțelor publice. Totodată, AUR susține că ar fi fost ignorate avizele instituțiilor consultative, inclusiv cel al Consiliului Economic și Social, și că ar fi lipsit o consultare reală cu partenerii sociali. Miza imediată este decizia Curții Constituționale: până la pronunțare, parcursul bugetului către promulgare rămâne condiționat de soluția CCR asupra obiecțiilor de neconstituționalitate. Materialul este atribuit de publicație agenției Agerpres. [...]
Christine Lagarde avertizează că depășirea țintei de inflație poate cere înăsprire a politicii monetare, potrivit Economedia , care citează Reuters via Agerpres. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE) a spus că și o depășire „nu prea persistentă” a țintei, pe fondul actualului șoc energetic, ar putea justifica o înăsprire moderată. Ținta de inflație pe termen mediu a BCE este de 2%. Declarațiile au fost făcute într-un discurs rostit la Frankfurt, în contextul în care banca centrală încearcă să evalueze cât de mult se transmite scumpirea energiei în restul economiei. Mesajul BCE după ultima ședință: dobânzi neschimbate, dar vigilență sporită Săptămâna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, însă a semnalat că urmărește riscurile pentru inflație și creștere economică generate de majorarea prețului petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar. Comunicatul de presă publicat după a doua reuniune a BCE din 2026 indică nivelurile actuale ale dobânzilor reprezentative: 2% pentru facilitatea de depozit, 2,15% pentru operațiunile principale de refinanțare și 2,40% pentru facilitatea de creditare marginală. Când ar putea interveni BCE: mărimea și persistența deviației de la țintă Lagarde a spus că, dacă șocul energetic ar duce la o depășire mare, dar nu prea persistentă a țintei de inflație, „unele măsuri de ajustare a politicii monetare ar putea fi justificate”. În același timp, a avertizat că lipsa unei reacții ar putea crea un risc de comunicare, dacă publicul nu înțelege de ce banca centrală nu răspunde. Șefa BCE a mai arătat că, dacă se anticipează o abatere „semnificativă și persistentă” de la țintă, răspunsul ar trebui să fie pe măsură, altfel crește riscul de „de-ancorare” a așteptărilor inflaționiste (adică populația și companiile nu mai cred că inflația va reveni la 2% și își ajustează prețurile și salariile în consecință). Scenariile BCE pentru inflație și ce urmărește banca centrală Oficialul nu a echivalat explicit criteriile enunțate cu scenariile publicate de BCE săptămâna trecută, dar acestea sunt apropiate de traiectoria inflației din scenariul „nefavorabil”, conform informațiilor din articol. În scenariul de bază, BCE vede o inflație de 2,6% în 2026, de la aproximativ 2% în 2025. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul al doilea din 2026, apoi ar reveni la țintă până la mijlocul lui 2027, iar în scenariul „sever” ar trece de 6% la începutul lui 2027 și nu ar reveni la țintă în anii următori. Date recente: inflația totală aproape de 2%, inflația de bază peste țintă BCE caută semne timpurii că șocul energiei se înglobează în dinamica mai largă a inflației și urmărește posibile efecte secundare, inclusiv evoluția salariilor și a așteptărilor inflaționiste. Lagarde a spus că, dacă deviațiile așteptate de la țintă sunt mai mari și mai persistente, „necesitatea de a acționa devine mai puternică”. Datele Eurostat arată că inflația anuală în zona euro a urcat la 1,9% în februarie, de la 1,7% în ianuarie, aproape de ținta de 2%. În schimb, inflația de bază (indicator care exclude prețurile volatile, precum energia și alimentele) a crescut la 2,4%, de la 2,2%, fiind un reper urmărit atent de BCE în deciziile de politică monetară. BCE își leagă reacția de două criterii: mărimea depășirii țintei și cât de persistentă este abaterea. Banca centrală urmărește în special transmiterea șocului energetic în salarii și în așteptările inflaționiste. Analiștii se așteaptă la două majorări ale dobânzii în 2026, pe fondul unei inflații estimate peste țintă în următorii ani. [...]
Larry Fink avertizează că petrolul la 150 de dolari ar declanșa o recesiune globală , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile făcute de directorul BlackRock pentru BBC, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al volatilității din piețele financiare. Fink, care conduce BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, spune că menținerea Iranului ca „amenințare” și persistența unor prețuri ridicate la energie ar avea „implicații profunde” pentru economia mondială. BlackRock controlează active de 14 trilioane de dolari, fiind unul dintre cei mai mari investitori în numeroase companii globale. În acest context, șeful BlackRock descrie două scenarii. În varianta în care conflictul se soluționează, iar Iranul revine într-o zonă acceptată de comunitatea internațională, prețul petrolului ar putea coborî sub nivelul de dinaintea războiului. În scenariul negativ, el anticipează o perioadă îndelungată cu petrol scump, peste 100 de dolari, „mai aproape de 150 de dolari”, ceea ce ar împinge economia către o „recesiune severă și abruptă”. „Creșterea prețurilor la energie este o taxă foarte regresivă. Îi afectează mai mult pe cei săraci decât pe cei bogați.” Fink susține că statele ar trebui să fie pragmatice în privința mixului energetic, folosind toate sursele disponibile și evitând dependența de o singură soluție. În opinia sa, energia ieftină rămâne esențială pentru creșterea economică și pentru nivelul de trai, iar un episod prelungit cu petrol la 150 de dolari ar putea accelera tranziția către solar și eolian în multe țări. Pe partea de stabilitate financiară, el respinge ideea că piețele ar repeta dinamica dinaintea crizei din 2007-2008, deși există semnale de tensiune, inclusiv limitări ale retragerilor de capital din unele fonduri de credit privat. Fink afirmă că instituțiile financiare sunt mai sigure în prezent și minimizează amploarea problemelor din anumite segmente, pe care le consideră mici în raport cu piața totală. În paralel, directorul BlackRock respinge și teza unei „bule” în investițiile în inteligența artificială, deși admite posibilitatea unor eșecuri punctuale. El leagă însă extinderea inteligenței artificiale de costul energiei, comparând ritmul investițiilor în China cu lipsa de acțiune din Europa și pledând pentru accelerarea investițiilor în surse care pot asigura energie mai ieftină. Într-o declarație pentru BBC, Fink mai spune că inteligența artificială va crea „un număr enorm de locuri de muncă”, în special în meserii tehnice precum electricieni, sudori și instalatori, chiar dacă unele roluri de birou ar putea fi afectate pe măsură ce tehnologia avansează. [...]
Premierul Ilie Bolojan anunță reduceri de „zeci de mii” de posturi în administrația centrală și locală, potrivit News.ro . Șeful Guvernului avertizează că, în lipsa restructurărilor, alocările bugetare nu vor acoperi cheltuielile de personal, iar România riscă să adâncească din nou deficitul bugetar. Bolojan a spus că reducerea schemelor de personal este una dintre cele mai importante provocări pe termen scurt și că măsurile vor trebui aplicate în lunile următoare în întreg aparatul administrativ. El a explicat că procesul presupune pași administrativi și decizionali care îl fac dificil de implementat rapid: hotărâri de consiliu, ordonanțe, hotărâri de guvern și organizarea de concursuri. „Prin urmare vom avea nişte reduceri în lunile următoare, care sunt la nivelul zecilor de mii de posturi în tot aparatul central şi în administraţia locală.” Premierul a legat direct restructurările de construcția bugetară pe 2026, susținând că Ministerul Finanțelor a bugetat cheltuieli de salarizare mai mici, cu „câteva procente”, la nivelul ministerelor, ceea ce ar face inevitabilă ajustarea numărului de posturi. În acest context, el a invocat experiența din 2025, când s-au estimat reduceri de personal de 5% în primele luni, dar acestea nu s-au realizat, iar cheltuielile au crescut, ceea ce a contribuit la deteriorarea execuției bugetare. În același timp, Bolojan a arătat că în ministerele unde există deficit de personal și unde reducerile nu sunt fezabile, precum Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, Guvernul are în vedere o altă măsură cu impact bugetar: creșterea vârstei de pensionare pentru aceste categorii, printr-un proiect ce ar urma să fie pus în dezbatere publică până la finalul lunii martie. Premierul a mai spus că reforma companiilor de stat rămâne o prioritate, dar este dificilă în condițiile unor contracte care nu impun criterii de performanță managementului. [...]
Iran introduce bancnota de 10 milioane de riali pe fondul inflației și al crizei de numerar potrivit Antena 3 CNN , măsura vine în contextul presiunilor economice tot mai mari generate de război și de deprecierea monedei naționale. Noua bancnotă, echivalentă cu aproximativ 7 dolari, este cea mai mare valoare nominală emisă vreodată în Iran și a fost introdusă pentru a facilita accesul populației la numerar, într-un moment în care cererea a crescut semnificativ. Situația din teren reflectă însă o lipsă acută de lichidități. La bancomate s-au format cozi uriașe, iar multe dintre acestea au rămas rapid fără bani. Băncile au început să limiteze retragerile, ceea ce alimentează temerile populației că sistemele de plată ar putea deveni nesigure în contextul conflictului. De ce a fost introdusă bancnota Autoritățile iraniene susțin că măsura are un scop practic, dar contextul economic este mult mai complex: inflația anuală a ajuns la 47,5% prețurile la alimente au crescut cu peste 105% rialul s-a depreciat puternic, ajungând la circa 1,5 milioane pentru un dolar economia este afectată de sancțiuni și de scăderea veniturilor din petrol În paralel, infrastructura critică, inclusiv instituții bancare, a fost vizată în timpul conflictului, ceea ce a amplificat neîncrederea publicului. Ce înseamnă pentru populație Pentru cetățeni, noua bancnotă nu rezolvă problema de fond. Puterea de cumpărare rămâne scăzută, iar sumele retrase sunt limitate. Mărturiile din Teheran indică faptul că oamenii sunt nevoiți să stea la cozi pentru a obține sume mici, suficiente doar pentru câteva zile. În același timp, autoritățile încearcă să mențină stabilitatea prin: programe de vouchere alimentare pentru circa 80 de milioane de persoane menținerea plăților electronice ca principală metodă de tranzacționare planuri de eliminare a patru zerouri din moneda națională în următorii ani Contextul mai larg Introducerea noii bancnote este încă un semnal al dificultăților structurale din economia Iranului, accentuate de conflictul militar și izolarea economică. În mod tradițional, cererea de numerar crește înainte de Nowruz, Anul Nou persan, însă în 2026 aceasta este amplificată de incertitudinile legate de funcționarea sistemului financiar. Pe termen scurt, măsura poate ușura tranzacțiile zilnice, dar nu schimbă realitatea unei economii afectate de inflație ridicată, depreciere monetară și instabilitate geopolitică. [...]
Occidentalii părăsesc țările în număr record, fenomen cu impact economic major , potrivit The Economist . Migrația nu mai înseamnă doar sosiri, ci tot mai mult plecări, iar acest dezechilibru începe să se vadă în economii și în societate. Datele arată o creștere accelerată a emigrației din țările dezvoltate. Aproximativ 4 milioane de persoane au plecat din 31 de state occidentale în 2024, cu circa 20% peste nivelul de dinaintea pandemiei. Fenomenul este vizibil în mai multe țări: Canada: +34% față de 2019 Noua Zeelandă: +29% Suedia: peste +60% Italia și Islanda: niveluri record În paralel, există estimări că până la 3 milioane de oameni au părăsit SUA în 2025. O parte din creștere este explicată de finalul unor șederi temporare, însă datele indică și o tendință clară: tot mai mulți cetățeni aleg să trăiască în alte țări, formând ceea ce este descris drept „economia expaților”. Principalii factori ai acestui fenomen: munca la distanță, care permite relocarea fără pierderea jobului taxele mai ridicate în unele state occidentale nemulțumiri politice și scăderea încrederii în instituții Profilul emigranților indică o pondere mare a persoanelor educate, ceea ce ridică probleme pentru țările de origine. Pierderea forței de muncă bine pregătite înseamnă mai puține venituri fiscale și presiune pe economiile îmbătrânite. Impactul nu este însă unidirecțional. Țările de destinație beneficiază de aportul de competențe și capital uman. De exemplu, numărul americanilor stabiliți în Germania a crescut cu peste 60% în ultimul deceniu, iar alte state occidentale atrag specialiști în domenii precum tehnologia. Efectele economice sunt mixte: pierderi de capital uman pentru țările de origine câștiguri pentru statele care atrag expați posibile reveniri ale emigranților, cu experiență și resurse Un alt aspect important este caracterul reversibil al fenomenului. În Noua Zeelandă, aproximativ 40% dintre cei plecați se întorc, aducând experiență și conexiuni internaționale. În ansamblu, mobilitatea tot mai mare a populației occidentale redefinește relațiile economice și sociale dintre state, într-un context în care migrația nu mai este dominată doar de fluxurile de intrare, ci și de cele de ieșire. Variante de titlu: Emigrația din Occident crește accelerat - milioane de oameni părăsesc economiile dezvoltate Val de plecări din țările occidentale - efectele economice se resimt la nivel global Tot mai mulți occidentali aleg să emigreze - fenomenul expaților capătă amploare Migrația inversă prinde viteză în Occident - economiile pierd forță de muncă calificată migrație, Occident, economie globală, expați, SUA, Europa, forță de muncă [...]
Analiștii CFA România estimează inflație de 5,9% și euro peste 5,16 lei în următoarele 12 luni, potrivit BankingNews , în timp ce creșterea economică a României este văzută la doar 0,9% în 2026. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a urcat în februarie 2026 cu 1,6 puncte, la 48,4 puncte, evoluție pusă exclusiv pe seama îmbunătățirii componentei de anticipații. Componenta care reflectă așteptările pentru următoarele 12 luni a ajuns la 51,2 puncte, în timp ce evaluarea condițiilor curente a rămas aproape neschimbată. „În contextul unor anticipații de continuare a reducerii deficitului bugetar, componenta de anticipații a indicatorului a continuat să se îmbunătățească în luna februarie. În concordanță cu aceste anticipații, s-au redus și ratele anticipate de finanțare a datoriei publice, precum și deficitul bugetar estimat pentru anul curent”, a declarat Adrian Codirlașu , CFA – Președinte al Asociației CFA România. Pe fond, tabloul rămâne fragil: analiștii indică o economie care avansează lent, cu o creștere estimată la 0,9% în 2026. În zona fiscală, deficitul bugetar este anticipat la 6,1% din PIB (față de 7,7% „nivelul actual”, în formularea sursei), însă datoria publică este văzută în urcare la 62% din PIB în următoarele 12 luni. Presiunile pe cursul de schimb rămân ridicate. Aproximativ 81% dintre participanți anticipează deprecierea leului, iar cursul mediu estimat pentru următoarele 12 luni este de 5,1642 lei/euro, peste nivelul actual menționat de sursă, de circa 5,09 lei/euro. În paralel, inflația este așteptată să coboare la aproximativ 5,9% (de la „peste 9%” în prezent), dar să rămână peste ținta BNR , ceea ce sugerează un proces de dezinflație gradual; estimările nu includ, însă, impactul recent al conflictului din Iran, care ar putea amplifica volatilitatea. În ceea ce privește costul finanțării și alte repere urmărite de piață, sondajul CFA România indică următoarele așteptări pentru următoarele 12 luni: ROBOR la 3 luni: 5,17% Randamente titluri de stat: 5,56% (maturitate 5 ani) și 5,93% (maturitate 10 ani) Piața rezidențială: 43% anticipează stagnarea prețurilor, iar 57% consideră că locuințele sunt supraevaluate Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România de peste 14 ani, pe baza răspunsurilor membrilor asociației și ale candidaților pentru nivelurile II și III ale examenului CFA, cu un orizont de anticipație de un an. [...]
La final de 2025, 15 județe și Bucureștiul au depășit 1.000 de euro net pe lună , potrivit Ziarul Financiar , care a realizat calcule pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În vârful clasamentului se află Bucureștiul, cu un salariu mediu net de peste 7.700 de lei pe lună. Următoarele poziții sunt ocupate de județele Cluj, Timiș și Sibiu, conform informațiilor prezentate în articol. La nivel național, INS indică o creștere moderată a salariului mediu net între decembrie 2024 și decembrie 2025, de la 5.645 lei la 5.914 lei, ceea ce înseamnă un avans anual de 4,8%. Evoluția agregată ascunde însă diferențe mari între județe, atât ca nivel, cât și ca ritm de creștere. Un exemplu de dinamică peste medie este Clujul, care a avut a treia cea mai mare creștere a salariului mediu net în decembrie 2025 față de decembrie 2024, de aproape 11%, până la puțin peste 7.300 de lei net, potrivit calculelor citate de ZF. În același timp, nu toate județele au urmat trendul de creștere: 11 județe au înregistrat scăderi ale salariului mediu net în decembrie 2025 față de decembrie 2024, iar în Suceava salariile au stagnat, mai notează publicația. Imaginea de ansamblu rămâne una a unei piețe a muncii cu diferențe regionale pronunțate, ZF rezumând situația prin ideea unei „Românii cu două viteze”, în care marile centre economice se detașează de județele mai puțin dezvoltate. [...]
Bugetul de stat pe 2026 a fost adoptat vineri în Parlament , iar premierul Ilie Bolojan a susținut că documentul introduce „o nouă abordare, corectă față de cetățeni”. În declarațiile făcute după votul din plenul reunit, Bolojan a legat bugetul de reformele deja anunțate de Guvern, inclusiv reforma administrației, reforma pensiilor speciale și reduceri de cheltuieli în instituțiile publice. Premierul a prezentat bugetul drept un instrument de disciplină fiscală, menit să limiteze „derapajele nedorite” și să protejeze eforturile recente ale contribuabililor. „Bugetul reprezintă şi centura de siguranţă pe care o avem în faţa unor derapaje nedorite. Astfel, nimeni nu va putea arunca la coş efortul românilor, făcut în ultimele luni, şi risipi finanţele publice.” Un punct central al mesajului a fost menținerea țintei de deficit bugetar la 6,2%, pe care premierul a invocat-o ca semnal pentru partenerii instituționali, agențiile de rating și instituțiile financiare. În acest context, Bolojan a afirmat că România „dovedește” prin buget că își respectă angajamentele asumate. Totodată, premierul a spus că bugetul pentru 2026 ar urma să asigure continuarea investițiilor și finanțarea funcționării instituțiilor publice, inclusiv plata salariilor, pensiilor și a ajutoarelor sociale. El a invocat și riscurile externe, afirmând că România trebuie să-și consolideze capacitatea de a răspunde unor eventuale șocuri venite din afara țării. Proiectul legii bugetului de stat pe 2026 și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat au fost adoptate cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă și o abținere. [...]
Parlamentul a aprobat bugetul de stat pe 2026 , după trei luni de întârziere, vineri, cu 319 voturi pentru. Votul a venit după mai multe zile de dezbateri în comisii și în coaliția de guvernare. Documentul stabilește alocările financiare pentru anul în curs, inclusiv pentru investiții, sănătate, educație și infrastructură. Votul din Parlament și principalele linii ale bugetului Proiectul a trecut cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă și o abținere, în timp ce doi parlamentari nu au votat. În termeni politici, adoptarea închide o perioadă de blocaj și dispută prelungită în jurul bugetului. Coaliția a susținut că bugetul este construit pentru stabilitate economică și pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare aflate în derulare. Opoziția a criticat distribuirea fondurilor și a acuzat lipsa unor măsuri suficiente pentru protejarea populației în fața scumpirilor. Rezultatul votului: 319 pentru, 104 împotrivă, 1 abținere Domenii menționate ca priorități de alocare: investiții, sănătate, educație, infrastructură Critica opoziției: fonduri distribuite discutabil și măsuri insuficiente contra scumpirilor Mesajul premierului Bolojan: reforme, disciplină și ținta de deficit Premierul Ilie Bolojan a spus, în plen, că bugetul reflectă reformele realizate până acum și introduce „o abordare corectă față de cetățeni”, invocând reforma administrației, reforma pensiilor speciale și reducerile de cheltuieli din instituțiile publice. „Ați votat bugetul, un buget care prevede o nouă abordare corectă față de cetățeni. Toate reformele făcute până acum, reforma administrației, reforma pensiilor speciale, reducerile de cheltuieli din instituțiile publice, sunt reflectate în acest buget.” Șeful Guvernului a mai afirmat că bugetul este „o centură de siguranță” pentru finanțele publice și că nu va permite derapaje în cheltuirea banilor publici. În același mesaj, el a indicat păstrarea țintei de deficit bugetar de 6,2% ca semnal de responsabilitate către partenerii instituționali, agențiile de rating și instituțiile financiare. Ce acoperă bugetul, potrivit Guvernului, și ce urmează În mesajul către populație, premierul a mulțumit pentru eforturile din ultimele luni și a spus că bugetul pe 2026 acoperă atât investițiile publice, cât și cheltuielile sociale, inclusiv funcționarea instituțiilor publice și plata salariilor și pensiilor. Adoptarea bugetului fixează cadrul de cheltuieli și prioritățile de finanțare pentru 2026, după perioada de dezbateri și tensiuni politice. În perioada următoare, miza se mută pe execuția bugetară și pe modul în care ținta de deficit de 6,2% va fi respectată în practică, în condițiile criticilor legate de scumpiri și de alocarea fondurilor. [...]