Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF a plătit bonificații de 43,5 milioane de lei pentru plata anticipată a taxelor, iar datele indică o creștere a conformării voluntare și a încasărilor la buget, pe fondul stimulentelor și al simplificării administrative, potrivit Digi24.
În total, aproape 80.000 de contribuabili au beneficiat de reduceri după ce și-au achitat anticipat obligațiile fiscale. Mai exact, 78.322 de persoane au primit bonificația de 3% pentru plata anticipată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, cu termen-limită 15 aprilie.
ANAF raportează o creștere a numărului de declarații depuse: declarația unică a ajuns la 408.224 de depuneri, în creștere cu peste 23% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Instituția pune această evoluție și pe seama introducerii formularului precompletat, disponibil pentru prima dată în 2026, care ar fi redus timpul de completare și ar fi eliminat o parte din birocrație.
Pe partea de venituri, ANAF indică o creștere a sumelor colectate cu 2,12 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, până la un total de 3,04 miliarde de lei.
În același timp, bonificațiile acordate pentru plata anticipată au însumat 43,5 milioane de lei, cost pe care statul îl asumă pentru a încuraja plata la timp și, mai larg, conformarea voluntară.
Reprezentanții instituției afirmă că vor continua modernizarea sistemului fiscal, cu accent pe simplificarea procedurilor și creșterea predictibilității pentru contribuabili. Obiectivul declarat este un sistem bazat mai mult pe conformare voluntară decât pe sancțiuni, conform comunicatului ANAF citat de Digi24.
Recomandate
Contribuabilii care au avut venituri în 2025 mai pot depune azi Declarația Unică fără sancțiuni , termenul-limită pentru formularul 212 fiind 25 mai 2026, potrivit Mediafax . Miza este una de conformare fiscală: documentul stabilește impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate (CAS și CASS), iar depășirea termenului crește riscul de penalități. Declarația Unică acoperă veniturile realizate în 2025 din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor, investiții, activități agricole și alte surse. ANAF reamintește că aceasta este ultima zi în care persoanele fizice obligate o pot depune fără a risca sancțiuni. Cum se depune formularul 212 Contribuabilii au la dispoziție mai multe canale de depunere: online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) de pe portalul ANAF; online, pe e-guvernare.ro, cu semnătură electronică; fizic, la registratura organului fiscal; prin poștă, cu confirmare de primire. Pentru cei fără acces la internet, unitățile fiscale teritoriale pun la dispoziție calculatoare, gratuit. Formularul 212 este disponibil în format web la adresa anaf.ro/declaratii/duf, iar instrucțiunile de completare sunt publicate pe același portal. Termen comun: redirecționarea a 3,5% din impozit Tot pe 25 mai expiră și termenul pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o organizație neguvernamentală sau un cult religios. Opțiunea poate fi exercitată fie prin formularul 230, fie direct în Declarația Unică. Ce se schimbă în 2026: cazarea în regim de închiriere pe termen scurt Pentru anul fiscal 2026, materialul indică o modificare relevantă pentru cei care obțin venituri din servicii de cazare: proprietarii care închiriază pe termen scurt mai mult de șapte camere în locuințe proprietate personală intră în categoria veniturilor din activități independente. În acest caz, venitul net se calculează prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra venitului brut, iar impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra diferenței. Separat, plafonul maxim al bazei de calcul pentru CASS crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară, față de anul anterior. Context operațional: codurile CAEN și asistența ANAF Începând cu 1 ianuarie 2025 a intrat în vigoare CAEN Rev. 3 (versiunea actualizată a Clasificării Activităților din Economia Națională), iar până în septembrie 2026 autoritățile acceptă atât vechea, cât și noua versiune a codurilor CAEN. Pentru asistență, contribuabilii pot apela Contact Center-ul ANAF la 031.403.91.60 sau se pot adresa structurilor de asistență din unitățile fiscale teritoriale. [...]
Șeful ANAF pregătește controale interne neanunțate în toate județele, pe fondul tensiunilor salariale care încep să afecteze colectarea , potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , spune că va merge „la ghișeu” în administrațiile fiscale județene fără să anunțe dinainte vizitele. De ce contează: colectarea, sub presiune, iar conducerea trece la verificări „din teren” Miza vizitelor este dublă: discuții cu șefii administrațiilor și cu angajații despre activitatea de colectare, dar și despre reorganizarea instituției. Nica a declarat pentru Profit.ro că deplasările nu vor fi anunțate în prealabil. „Se trezesc cu mine la ghișeu.” În același context, Profit.ro notează că nemulțumirea angajaților ANAF este de mai multe săptămâni „la cote ridicate” din cauza legii salarizării, nu din cauza reorganizării. Publicația mai arată că, după presiunea pusă în ultimele 12 luni pentru menținerea unui nivel ridicat al colectării (în sprijinul consolidării finanțelor statului), tensiunile recente au început să se vadă și în rezultate. Context: reorganizare și digitalizare, invocate ca motive pentru măsuri de eficientizare ANAF a luat în ultima perioadă mai multe măsuri pentru eficientizarea și reorganizarea activității, atât pe fondul ineficiențelor identificate, cât și ca urmare a implementării unor programe de digitalizare, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Profit.ro . Ce urmează: din informațiile disponibile nu rezultă un calendar al vizitelor sau măsuri concrete care vor fi anunțate după acestea, însă faptul că deplasările sunt neanunțate indică o componentă de control operațional asupra modului în care funcționează administrațiile fiscale la nivel local. [...]
Utilizarea camerelor video purtate pe corp la controalele ANAF în HoReCa a rămas o obligație de implementat în PNRR , potrivit HotNews , care citează o listă prezentată de ministrul Finanțelor cu activitățile încă nefinalizate din calendarul de reforme, ținte și jaloane aflate în responsabilitatea instituției. Măsura vizează „utilizarea camerelor purtate pe corp” în timpul controalelor derulate de ANAF, prin structura Antifraudă, în HoReCa și „alte zone de operare”, conform informațiilor prezentate. Din perspectiva companiilor vizate, inițiativa ar putea schimba modul de desfășurare a inspecțiilor în teren, prin documentarea video a interacțiunilor din timpul controlului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact, proceduri, costuri sau modul de utilizare a înregistrărilor. Pentru mai multe detalii, HotNews indică trimiterea către StartupCafe.ro . [...]
Decizia ÎCCJ care face imprescriptibilă reportarea soldului negativ de TVA riscă să prelungească inspecțiile fiscale și să crească costurile de conformare ale companiilor , în lipsa unor clarificări de la Ministerul Finanțelor sau ANAF , potrivit unei analize Economedia . Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în deconturile perioadelor fiscale ulterioare „nu este prescriptibil”. Deși intenția a fost uniformizarea practicii instanțelor, efectul imediat poate fi o zonă mai mare de interpretare în controale și litigii, pentru situații frecvente în practică. De ce contează pentru companii: controale mai lungi și documente păstrate mai mult În analiza citată, Dragoș Bădescu, Senior Tax Manager la Crowe România, atrage atenția că, deși „în teorie” un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul de TVA, aplicarea practică devine neclară mai ales când soldul provine din perioade mai vechi decât termenul general de prescripție de 5 ani. „Dacă, în teorie, un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul său de TVA, acesta nefiind prescriptibil, în practică însă nu este clar cum va putea fi aplicată această decizie, mai ales în situații unde vorbim de un sold TVA cu o proveniență mai mare de perioada generală de prescripție de 5 ani (...)” Printre efectele posibile, dacă interpretarea autorităților va merge spre extinderea verificărilor, se conturează: obligația practică de a păstra documente pe perioade mai lungi decât cele uzuale, inclusiv cu cerințe de lizibilitate pentru arhive pe hârtie; inspecții fiscale mai îndelungate, cu impact direct asupra activității curente a contribuabililor; perioade de așteptare mai mari pentru rambursările de TVA; costuri mai mari cu consultanți și avocați, pe fondul disputelor și al contestațiilor. „Până unde” se poate întinde verificarea ANAF și riscul de dobânzi/penalități Un punct sensibil este delimitarea drepturilor ANAF de a stabili creanțe și accesorii (dobânzi și penalități). Analiza ridică întrebarea dacă, în contextul în care regularizarea soldului de TVA devine imprescriptibilă, verificarea corectitudinii regularizării ar putea fi tratată similar, chiar dacă, „în teorie”, legea limitează controlul la 5 ani și 6 luni. În practică, acest tip de incertitudine poate afecta contribuabilii care au reportat solduri negative de TVA și le-au folosit ulterior pentru compensarea TVA de plată, mai ales dacă nu au avut inspecții sau rambursări de TVA de mai mult timp. Ce a decis ÎCCJ, pe scurt: rambursare vs. reportare Instanța a descris două opțiuni pentru contribuabil atunci când se naște dreptul de deducere a TVA: solicită rambursarea soldului negativ (prin bifarea în decont), situație asociată termenului de prescripție de 5 ani și posibilității unei inspecții fiscale; optează pentru reportarea soldului negativ în deconturile următoare, pe o perioadă nedefinită (cel puțin până la încetarea activității economice). Semnele de întrebare, potrivit analizei, apar în special la a doua variantă – reportarea pe termen nedefinit – unde pot apărea interpretări diferite în funcție de istoricul inspecțiilor, de modul în care soldurile au fost „resetate” prin rambursări și de corectitudinea sumelor reportate. Ce urmează: nevoie de poziție oficială sau schimbări legislative În lipsa unei poziții oficiale a Ministerului Finanțelor sau ANAF privind efectele deciziei ori a unor modificări legislative care să fixeze reguli de interpretare, analiza anticipează o perioadă cu practici neuniforme, inclusiv cu clarificări care ar putea ajunge din nou în instanțe. Pentru companii, miza imediată este gestionarea riscului de control extins și a costurilor de conformare asociate soldurilor de TVA vechi. [...]
Controalele ANAF pe prețuri de transfer au generat obligații fiscale suplimentare de 655 milioane lei în ultimele 12 luni, semnalând o intensificare a riscului de ajustări pentru companiile cu tranzacții intra-grup, inclusiv atunci când documentația este pregătită la termen, potrivit Wall-Street . În perioada analizată, inspectorii fiscali au verificat tranzacții intra-grup de peste 199 miliarde lei și au stabilit obligații suplimentare de aproximativ 655 milioane lei. Din total, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit suplimentar, iar aproape jumătate din această componentă (46%, respectiv 179 milioane lei) provine din ajustări de prețuri de transfer (adică ajustări ale prețurilor practicate între companii afiliate, pentru a le alinia la niveluri de piață). De ce contează: dosarul nu mai este „scut” dacă nu reflectă realitatea operațională Mesajul transmis de rezultate, dincolo de suma în sine, este că ANAF nu se limitează la verificarea existenței dosarului de prețuri de transfer sau a actualizării analizei de comparabilitate („benchmark”, comparație cu prețuri/marje de piață). Accentul se mută pe coerența dintre documentație și modul în care compania funcționează efectiv: funcții, active, riscuri, justificarea economică a tranzacțiilor intra-grup, nivelul marjelor și documentarea serviciilor primite de la entități afiliate. Un punct recurent în controale este întrebarea dacă modelul de business descris în documentație este aliniat cu realitatea din teren. Exemplul dat este cel al distribuitorilor „cu risc limitat”: în acte apar ca entități cu funcții reduse și marje stabile, dar în practică pot negocia condiții comerciale relevante, pot stabili discounturi sau gestiona relații importante cu clienții. Aceste diferențe nu schimbă automat profilul, însă trebuie explicate și susținute în dosar pentru a evita interpretări contrare în inspecție. Pierderile și marjele mici nu sunt automat problemă, dar trebuie susținute cu date Materialul subliniază că pierderile sau profitabilitatea redusă nu indică, prin ele însele, o problemă de prețuri de transfer. Totuși, explicațiile generale („piața a fost dificilă”, „au crescut costurile”) au valoare limitată fără o analiză care cuantifică impactul economic și îl leagă de profilul funcțional al companiei. Cu alte cuvinte, în inspecții devine esențial dacă rezultatul financiar este compatibil cu rolul și riscurile asumate de entitatea locală, așa cum sunt descrise în documentație. Serviciile intra-grup, zonă sensibilă: ANAF caută dovezi de beneficiu concret O altă arie de risc evidențiată este cea a serviciilor intra-grup. Contractele-cadru, facturile generice sau prezentările standard sunt, de regulă, insuficiente. În practică, autoritățile cer tot mai des dovezi ale prestării efective și ale beneficiului concret, precum: e-mailuri și intervenții punctuale; minute ale întâlnirilor; versiuni de documente cu modificări („track changes”); fluxuri de aprobare; documente utilizate efectiv local; dovezi de implementare și impact operațional sau financiar observabil. Concluzia practică a analizei este că firmele ar trebui să își revizuiască periodic documentația și, mai ales, să verifice dacă aceasta „ține” în fața unui control care testează realitatea operațională, nu doar conformarea formală. Textul sursă este un material de opinie semnat de Adelina Bobe, Senior Manager, Prețuri de Transfer, Deloitte România . [...]
ANAF estimează un prejudiciu de 8,7 milioane de lei într-un caz de fraudă din construcții, iar mecanismul indică un risc fiscal major legat de „achiziții” de forță de muncă mascate prin firme fantomă și facturi emise în RO e-Factura , potrivit Economedia . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat o societate din domeniul construcțiilor și au constatat înregistrarea unor cheltuieli fictive aferente unor achiziții de forță de muncă de la patru firme cu „caracteristici specifice societăților de tip fantomă”, conform comunicatului ANAF citat de Agerpres . Cum a funcționat schema, potrivit ANAF În urma controlului, inspectorii au reținut următoarele elemente: compania verificată a declarat achiziții de circa 27 milioane de lei , pe baza unor facturi emise prin RO e-Factura , pentru a disimula proveniența forței de muncă folosite la lucrări; societățile implicate ar fi fost înregistrate pe numele unor persoane interpuse , care nu aveau cunoștință despre activitatea firmelor; unele dintre aceste firme au depus sporadic declarații fiscale, cu informații incomplete sau necorelate , pentru a crea aparența unei activități conforme. Impactul fiscal și ce urmează ANAF susține că, prin acest mecanism, compania s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale aferente veniturilor salariale ale personalului utilizat, ceea ce ar fi prejudiciat bugetul general consolidat cu aproximativ 8,7 milioane de lei . DGAF anunță că va sesiza organele de urmărire penală competente pentru analizarea faptelor și stabilirea măsurilor legale. ANAF mai precizează că va continua acțiunile de identificare și combatere a schemelor de fraudă bazate pe societăți fantomă și circuite economice fictive. [...]
