Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Rusia își împinge finanțarea războiului spre averile oligarhilor, pe fondul unui buget tot mai tensionat, potrivit Focus, care citează informații publicate de The Telegraph despre un demers direct al lui Vladimir Putin pentru a obține „donații” de ordinul miliardelor de la miliardarii ruși.
În martie, Putin ar fi convocat la Kremlin un grup de oligarhi la o întâlnire nepublică, unde i-ar fi presat să contribuie financiar pentru continuarea războiului, în condițiile în care Moscova ar urmări să mențină ofensiva până când întreg estul Donbasului ar ajunge sub control rusesc, potrivit The Telegraph. Publicația notează că refuzul Kievului de a se retrage voluntar din zona industrială, ca parte a discuțiilor mediate de SUA, ar fi fost folosit ca justificare pentru o nouă ofensivă.
The Telegraph relatează că miliardarul Suleiman Kerimov, descris ca fiind puternic sancționat și activ în minerit și finanțe, ar fi promis 100 miliarde ruble (aprox. 1 miliard euro, adică aprox. 5 miliarde lei). Tot The Telegraph susține că și Oleg Deripaska, antreprenor din energie și metalurgie, ar fi indicat că va participa.
Pe linie oficială, Kremlinul respinge ideea unei solicitări explicite de bani. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a negat, potrivit The Telegraph, că Putin ar fi cerut activ finanțare și a susținut că un oligarh nenumit ar fi plătit „din proprie inițiativă” o sumă „foarte mare”. În aceeași relatare, Peskov afirmă că multe companii ar considera o datorie să-și arate recunoștința, deoarece succesul lor ar fi strâns legat de stat.
Miza economică a acestor contribuții este legată de presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice. Potrivit The Telegraph, Rusia alocă acum peste 7% din PIB pentru apărare, iar pentru 2025 ar fi planificat 13,5 trilioane ruble pentru armată, echivalentul a circa 145 miliarde euro (aprox. 725 miliarde lei).
În același timp, deficitul bugetar ar fi evoluat rapid la început de an: în ianuarie și februarie 2026 s-ar fi acumulat deja peste 90% din deficitul așteptat pentru întreg anul, conform The Telegraph, citat de Focus.
Pentru a compensa, guvernul ar fi recurs la măsuri fiscale și parafiscale. Focus menționează că, potrivit The Guardian, TVA a fost majorată la 22%, măsură care ar urma să aducă în trei ani circa 600 miliarde ruble (aprox. 6 miliarde euro, adică aprox. 30 miliarde lei). Separat, în 2023, companiile mari ar fi fost obligate la o contribuție unică de 10% pe „profituri suplimentare”, din care statul ar fi încasat aproximativ 320 miliarde ruble (aprox. 3,5 miliarde euro, adică aprox. 17,5 miliarde lei).
Deși Rusia ar beneficia de venituri mari din petrol, The Telegraph estimează încasări de circa 570 milioane lire pe zi (aprox. 670 milioane euro, adică aprox. 3,35 miliarde lei) pe fondul cererii ridicate pentru țiței rusesc, guvernul ar lua în calcul reduceri de 10% ale cheltuielilor civile, potrivit aceleiași surse.
În acest context, Focus mai notează, citând The Guardian, că Putin ar fi cerut prudență în utilizarea câștigurilor suplimentare, avertizând că piețele pot oscila rapid și că există tentația de a „risipi” banii prin dividende sau cheltuieli publice suplimentare.
Recomandate

Deficitul bugetar al Rusiei a depășit deja ținta pe tot anul 2026 după doar trei luni , pe fondul prăbușirii veniturilor din energie și al creșterii accelerate a cheltuielilor, potrivit Focus . Pentru economie, semnalul este că finanțarea statului devine mai dependentă de evoluția prețului petrolului și mai vulnerabilă la șocuri externe și sancțiuni. În primul trimestru din 2026, deficitul a depășit 4,6 trilioane de ruble (50,1 miliarde euro), arată date publicate miercuri de Ministerul rus de Finanțe . Inițial, Kremlinul estima pentru întreg anul un deficit de 3,8 trilioane de ruble, însă în primele trei luni acesta a fost deja depășit și, față de perioada similară a anului trecut, s-a mai mult decât dublat. Ce a împins deficitul peste plan Principalii factori indicați sunt: scăderea abruptă a veniturilor fiscale din sectorul energetic , în condițiile în care încasările din petrol și gaze au coborât cu 45% , până la 1,4 trilioane de ruble ; creșterea cheltuielilor publice cu două cifre , ceea ce a dus la un dezechilibru rapid între încasări și plăți. În termeni operaționali, Rusia a cheltuit cu peste trei trilioane de ruble mai mult decât a reușit să încaseze, potrivit articolului. Energia, punctul sensibil al bugetului Materialul leagă deteriorarea bugetară de slăbiciunea prelungită a sectorului energetic, afectat de sancțiunile occidentale care au vizat „flota din umbră”, exporturile rusești și, mai recent, companii precum Lukoil și Rosneft. În plus, sunt menționate atacuri intensificate ale Ucrainei asupra infrastructurii rusești din vara lui 2025, care ar fi perturbat aprovizionarea și ar fi forțat Rusia să limiteze exporturile pentru a acoperi cererea internă. Miza este majoră deoarece energia este descrisă drept „locomotiva” economiei ruse: investițiile și echilibrele bugetare depind de exporturi puternice. În lipsa acestora, statul este împins spre economii și ajustări fiscale, iar articolul dă ca exemplu expirarea unor facilități fiscale care a afectat industria cărbunelui. Ce poate schimba temporar situația Pe termen scurt, Rusia ar putea beneficia de scumpirea petrolului pe fondul crizei din Strâmtoarea Hormuz , potrivit Center for Research on Energy and Clean Air (CREA), citat de Focus. În acest context, publicația notează că în februarie veniturile Kremlinului din exporturile de combustibili fosili au crescut cu 7%, însă cantitățile exportate au urcat doar marginal, ceea ce sugerează că prețurile mai mari , nu volumele, au alimentat creșterea. Separat, The Moscow Times relatează că Ministerul rus de Finanțe susține totuși că bugetul este „în conformitate cu țintele pentru deficitul structural”. (Deficitul structural este deficitul ajustat de efectele ciclului economic și de factori temporari, pentru a surprinde dezechilibrul „de bază” al bugetului.) [...]

România riscă să piardă acces la o parte din fondurile UE pentru competitivitate dacă viitorul buget multianual ar aloca banii aproape exclusiv pe criteriul performanței economice, avertizează eurodeputatul USR Dan Barna , într-o declarație citată de Economica . Miza imediată este votul de săptămâna viitoare, la Strasbourg, asupra mandatului Parlamentului European pentru negocierile bugetare cu Comisia Europeană. Barna spune că reforma bugetului UE ar reduce peste 50 de programe la trei „piloni” principali: bugete naționale și regionale (dezvoltare), competitivitate și „Global Europe”. Pilonul de competitivitate: 400 mld. euro și disputa pe criteriile de alocare Potrivit eurodeputatului, pilonul dedicat competitivității, estimat la aproximativ 400 de miliarde de euro, ar urma să fie distribuit aproape exclusiv în funcție de performanța economică. În acest scenariu, „trei-patru economii” ar concentra finanțarea, iar state precum România ar deveni marginale. În acest context, Barna afirmă că a fost introdus un amendament care ar schimba formula de alocare astfel: 60% criteriu de competitivitate; 40% criteriu regional, pentru a face fondurile accesibile și companiilor din toate statele membre, cu accent pe flancul estic, pe fondul războiului din Ucraina. „Global Europe”: riscul ca banii UE să finanțeze indirect competitori externi Pe al treilea pilon, „Global Europe”, Barna indică o dezbatere politică privind utilizarea fondurilor (aproape 10% din buget, „aproape 200 de miliarde”): dacă acestea rămân preponderent ajutor umanitar sau dacă ar trebui să susțină și reziliența economică a Uniunii. Ca exemplu, el menționează o licitație de 320 de milioane de euro pentru autobuze în Dakar (Senegal), care ar urma să fie câștigată de o companie chineză, sugerând că, în lipsa unor criterii, UE poate ajunge să finanțeze indirect performanța economică a Chinei. Ce urmează: poziția Parlamentului European pentru bugetul 2028–2034 Parlamentul European își adoptă săptămâna viitoare poziția privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, pe baza unui vot de marți, precedat de o dezbatere. Conform informațiilor citate, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune: 1,7 mii de miliarde de euro la prețuri constante (2025) sau 2,01 mii de miliarde de euro la prețuri curente, pentru șapte ani; un nivel de 1,27% din VNB-ul UE (Venitul Național Brut), cu rambursarea datoriei NextGenerationEU (0,11% din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual. După stabilirea mandatului, Parlamentul European ar urma să înceapă negocierile cu Consiliul, odată ce statele membre ajung la o poziție comună. Pentru România, disputa asupra criteriilor de alocare — mai ales în pilonul de competitivitate — devine un element cu potențial impact direct asupra accesului companiilor la finanțare europeană în următorul ciclu bugetar. [...]

Guvernul a fost împins să crească taxele înaintea tăierilor de cheltuieli, din cauza riscului de sancțiuni și a presiunii pe fondurile UE , a spus premierul Ilie Bolojan , într-o intervenție la Europa FM, potrivit Economedia . Mesajul indică faptul că ordinea „clasică” a consolidării fiscale (întâi reducerea cheltuielilor, apoi venituri suplimentare) a fost inversată de constrângeri de calendar și de angajamentele asumate de România. Bolojan a afirmat că, „în mod normal”, ar fi început corectarea deficitului prin reducerea cheltuielilor și oprirea pierderilor, iar abia ulterior ar fi recurs la majorări de taxe dacă bugetul nu se echilibra. În practică, spune premierul, „realitatea” a impus altă succesiune, pe fondul unei presiuni ridicate asupra României pentru nerespectarea angajamentelor de corectare a deficitului. Miza imediată: evitarea sancțiunilor și a suspendării fondurilor europene Premierul a avertizat că România risca sancțiuni dacă nu adopta rapid măsuri fiscale, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Potrivit declarațiilor sale, guvernul trebuia să prezinte „un pachet de măsuri până la jumătatea lunii iulie”, în caz contrar existând riscul blocării finanțărilor. În acest context, creșterile de taxe apar ca răspuns la o constrângere externă și la presiunea de a livra rapid un pachet credibil de consolidare bugetară, chiar dacă, politic și administrativ, tăierile de cheltuieli sunt prezentate ca opțiunea preferată. Contextul deficitului: 7,9% din PIB în 2025 (metodologia ESA) Datele oficiale citate arată că România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar ESA (calculat după metodologia europeană) de 7,9% din PIB, după 9,3% din PIB în 2024, ceea ce înseamnă o reducere de 1,4 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor a prezentat această ajustare drept „cea mai amplă corecție fiscală” din Uniunea Europeană. Reforma statului: „sistemele” se schimbă greu, economiile apar în timp Bolojan a susținut că reforma statului nu se poate face rapid și că eliminarea „sinecurilor” nu ține doar de schimbarea unor persoane, ci de modificarea regulilor și a modului de funcționare a instituțiilor. El a spus că a blocat sinecuri „de câte ori a avut ocazia” și a indicat transparența și reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici drept punct de plecare, inclusiv limitarea accesului la fonduri pentru administrațiile neperformante. Premierul a subliniat și că efectele nu sunt imediate, economiile urmând să se vadă „în timp”, nu „de pe o zi pe alta”. Companiile de stat, o sursă de presiune bugetară: pilot pe 22 de societăți În paralel, Bolojan a reluat tema reformei companiilor de stat, pe baza unei analize realizate de vicepremierul Oana Gheorghiu: România are peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, multe ineficiente și cu pierderi pentru buget. Potrivit datelor oficiale citate, pierderile cumulate din ultimii ani se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. Reforma ar urma să înceapă cu un proiect-pilot pe 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat într-un singur an datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei, sumă pe care premierul a descris-o drept „factura anuală” suportată din lipsa deciziilor. Pentru detalii despre reforma companiilor de stat, Economedia trimite la materialul dedicat: Economedia . [...]

România își leagă miza de bugetul UE 2028–2034 de competitivitate și de o împărțire „echitabilă” a banilor , iar președintele Nicușor Dan spune că Bucureștiul susține un buget european „mare, ambițios” și cere o discuție internă despre cum pot fi cheltuite mai eficient fondurile europene, potrivit Economica . În declarațiile sale, Nicușor Dan a indicat două direcții: accent pe „competitivitate” și o „împărțire echitabilă” a resurselor la nivelul Uniunii. Totodată, el a amintit că România a fost printre statele care au susținut posibilitatea ca UE să se împrumute și a legat direct eficiența utilizării fondurilor de dezvoltarea economică. „Trebuie să facem discuția acasă cum putem cheltui mai bine fondurile europene și în felul ăsta să ne dezvoltăm.” Ce se negociază la Bruxelles și de ce contează pentru România Parlamentul European urmează să își adopte poziția privind viitorul buget multianual al UE (2028–2034), care va sta la baza negocierilor cu statele membre din Consiliu. În paralel, pe agenda sesiunii apar și alte teme (de la criza din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor la energie, până la responsabilitatea platformelor digitale), însă miza bugetară este cea care poate influența direct volumul și arhitectura finanțărilor europene disponibile în următorul ciclu. Conform informațiilor transmise de Agerpres, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune: 1,7 mii de miliarde de euro în prețuri constante (nivelul anului 2025) pentru 7 ani, respectiv 2,01 mii de miliarde de euro în prețuri curente (aprox. 10.050 mii de miliarde lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro); o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro față de propunerea Comisiei din iulie 2025 (în prețuri curente); un nivel al bugetului de 1,27% din VNB-ul UE (VNB = Venitul Național Brut), cu rambursarea datoriei pentru NextGenerationEU (0,11% din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual; alocarea creșterii de aproximativ 10% către programe-cheie, fără bani suplimentari pentru administrație sau agențiile descentralizate. Ce urmează După adoptarea poziției Parlamentului European, instituția va fi pregătită să înceapă negocierile cu Consiliul asupra regulamentului care stabilește structura și principalele cifre ale bugetului 2028–2034, negocieri care pot începe după ce Consiliul ajunge la o poziție comună. Pentru România, discuția se va traduce în practică prin două planuri: cum se poziționează în negocierile privind „împărțirea echitabilă” și cum își îmbunătățește, intern, capacitatea de a cheltui eficient fondurile europene. [...]

Grecia ar urma să coboare sub Italia la datoria publică până la finalul lui 2026 , ceea ce i-ar reduce costurile de finanțare și ar schimba ierarhia riscului suveran în zona euro , potrivit informațiilor publicate de Agerpres , care citează Reuters . Conform sursei, mai multe persoane familiarizate cu datele (care au cerut anonimatul) au declarat pentru Reuters că Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro până la finalul acestui an, în condițiile în care datoria publică a statului elen ar urma să scadă sub nivelul Italiei. De ce contează pentru piețe și bugete Schimbarea poziției Greciei în clasamentul datoriei publice are relevanță directă pentru percepția de risc a investitorilor și, implicit, pentru costurile la care statul se împrumută. În zona euro, diferențele de percepție privind sustenabilitatea datoriei se traduc, de regulă, în diferențe de randamente la obligațiuni și în spațiu fiscal (capacitatea de a finanța cheltuieli fără presiune imediată pe dobânzi). Limitările informației disponibile Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, iar în fragmentul accesibil public nu apar detalii suplimentare despre nivelurile datoriei, metodologia sau intervalul exact al proiecțiilor. În consecință, informația se bazează strict pe declarațiile atribuite de Reuters unor surse anonime, fără alte cifre sau explicații în textul disponibil. [...]

România riscă o creștere a costurilor de finanțare și o îngustare a accesului la capital dacă nu își corectează rapid derapajul fiscal, pe fondul instabilității politice, potrivit unei analize citate de Economedia . Erste Group Research avertizează că țara ar putea fi retrogradată din categoria „investment grade” (recomandat pentru investiții), ceea ce ar amplifica presiunea pe dobânzi și pe curs. Deficitul bugetar al României este estimat la -7,9% în 2025, cel mai ridicat din Europa Centrală și de Est (CEE), în timp ce datoria publică este în jur de 60% din PIB. Deși nivelul datoriei rămâne sub media UE (81,7%), problema indicată de analiști este ritmul de deteriorare a poziției fiscale. De ce contează: riscul de retrogradare lovește direct în finanțarea statului Erste notează că, în lipsa unei îmbunătățiri rapide a perspectivelor fiscale, România riscă să piardă statutul „investment grade”. O astfel de retrogradare ar putea reduce baza de investitori eligibili (mulți administratori de fonduri au mandate care limitează expunerea la datorie sub „investment grade”) și ar putea împinge în sus costurile la care statul se împrumută, cu efecte în lanț asupra economiei. În regiune, comparația este nefavorabilă României: Polonia are un deficit apropiat (-7,3%), dar, potrivit analizei, are deja un plan de reducere graduală, în timp ce România „pare să bată pasul pe loc”. Blocaj politic și reforme fiscale greu de trecut prin Parlament Analiza leagă riscul fiscal de criza politică: PSD, cel mai mare partid din Parlament, și-a retras miniștrii din Cabinet, lăsând PNL la conducerea unui guvern minoritar. Motivul rupturii este disputa privind măsurile de austeritate, descrise ca „toxice” pentru popularitatea partidelor. Consecința directă, potrivit Erste, este că adoptarea reformelor fiscale necesare pentru a calma piețele devine mult mai dificilă fără o majoritate parlamentară. Semnale din piață: randamente în jur de 7% și presiuni externe Piețele au reacționat deja la incertitudinea internă: randamentele pe termen lung ale României „gravitează în jurul valorii de 7%”, nivel care reflectă percepția de risc a investitorilor. În plus, contextul extern adaugă presiune: blocada din Strâmtoarea Hormuz a împins petrolul Brent peste 100 de dolari pe baril, ceea ce poate alimenta inflația și poate slăbi monedele din regiune, care, potrivit analizei, s-au depreciat față de euro de la începutul săptămânii. „Sustenabilitatea datoriei este sub semnul întrebării dacă strângerea curelei este amânată,” avertizează analiștii Erste. [...]