Știri
Știri din categoria Economie
Europa își concentrează cea mai mare parte din PIB în câteva economii mari, iar România rămâne în eșalonul mediu: locul 16, cu un PIB nominal estimat la circa 481 de miliarde de dolari (aprox. 2.200 miliarde lei), într-un continent care ar urma să depășească 32 de trilioane de dolari (aprox. 147.000 miliarde lei) în 2026, potrivit Banking News, pe baza unei analize Visual Capitalist realizate cu date FMI.
Datele provin din actualizarea din aprilie 2026 a raportului World Economic Outlook al Fondului Monetar Internațional și indică o realitate structurală: „nucleul dur” al economiei europene rămâne în vest, iar diferențele de scară față de economiile din est sunt încă mari.
Germania, Regatul Unit și Franța generează împreună peste 13 trilioane de dolari (aprox. 59.800 miliarde lei) din producția economică a Europei, ceea ce arată cât de mult depinde tabloul continental de câteva centre economice.
În topul economiilor europene după PIB nominal, primele poziții sunt ocupate de:
Italia, Rusia și Spania completează primele șase economii ale continentului, conform aceleiași analize.
Analiza notează că forța economiilor vest-europene s-a construit prin industrializare timpurie și diversificare în industrie prelucrătoare, finanțe și servicii. În același registru, statele Benelux (Belgia, Luxemburg și Țările de Jos) cumulează împreună un PIB de peste 2,2 trilioane de dolari (aprox. 10.100 miliarde lei).
În est, energia are un rol major în susținerea unor economii mari: Rusia este estimată la 2,7 trilioane de dolari (aprox. 12.400 miliarde lei), iar petrolul și gazele naturale reprezintă peste jumătate din exporturile sale, potrivit materialului. În nord, Norvegia este prezentată ca un alt exemplu de economie susținută de resurse energetice, cu un PIB care se apropie de 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.800 miliarde lei), la o populație de aproximativ 5 milioane de locuitori.
În paralel, creșterea începe să se mute spre sud: Spania (2,1 trilioane de dolari) și Portugalia (381 de miliarde de dolari) sunt menționate printre economiile cu un ritm estimat de circa 2% în 2026, susținut de revenirea turismului după pandemia de COVID-19, autonomie energetică mai ridicată și investiții publice.
România este indicată cu un PIB nominal estimat la aproximativ 481 de miliarde de dolari (aprox. 2.200 miliarde lei) în 2026, poziționare care o plasează pe locul 16 în Europa, „în zona economiilor medii din Europa de Est”, alături de Polonia și Cehia, potrivit sursei.
Materialul subliniază și o limitare importantă pentru comparațiile în dolari: o monedă puternică poate influența temporar PIB-ul nominal exprimat în USD, chiar dacă economia nu produce mai mult în termeni reali. (PIB nominal înseamnă valoarea producției anuale exprimată în bani, fără ajustare pentru inflație.)
Recomandate
Germania domină economia europeană prin exporturi și investiții în inovație , iar diferența față de următoarele țări din clasament arată cât de mult contează diversificarea industrială și capacitatea de a vinde pe piețele externe, potrivit Mediafax . Datele citate din „Raportul privind populația mondială pentru 2025” plasează Germania pe primul loc în Europa, cu un PIB de 4,74 trilioane de dolari (aprox. 21,8 trilioane de lei). Urmează Regatul Unit, cu 3,84 trilioane de dolari (aprox. 17,7 trilioane de lei), și Franța, cu 3,21 trilioane de dolari (aprox. 14,8 trilioane de lei). Italia este pe locul patru, cu 2,42 trilioane de dolari (aprox. 11,1 trilioane de lei), iar Rusia pe locul cinci, cu 2,08 trilioane de dolari (aprox. 9,6 trilioane de lei). În același context, publicația notează (cu trimitere la Express) că nu poziția Germaniei este surprinzătoare, ci dimensiunea indicatorilor: economia țării ar fi mai mare decât cea a Marii Britanii, Portugaliei și Greciei la un loc. Mai jos în clasament, Portugalia apare pe locul 18, cu 321,44 miliarde de dolari (aprox. 1,48 trilioane de lei), iar Grecia pe locul 20, cu 267,35 miliarde de dolari (aprox. 1,23 trilioane de lei). De ce contează: modelul german se sprijină pe export și producție Explicația avansată pentru performanța Germaniei ține de structura economiei: o bază industrială puternică, diversificată, și investiții consistente în cercetare și dezvoltare . La nivel global, Germania este indicată ca fiind pe locul 3, după SUA și China. Un indicator operațional relevant este rolul exporturilor. În 2024, Germania a exportat bunuri și servicii de 1,66 trilioane de dolari (aprox. 7,6 trilioane de lei) și a înregistrat un surplus comercial de 255 de miliarde de dolari (aprox. 1,17 trilioane de lei). Exporturile includ vehicule, utilaje, substanțe chimice, echipamente electrice, produse electronice, produse farmaceutice și materiale plastice. Investițiile în cercetare și dezvoltare, avantaj competitiv Pe lângă exporturi, Germania alocă aproximativ 3,1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, direcționând resurse către inovație științifică și tehnologică. În același timp, este descrisă drept cea mai importantă națiune producătoare din Europa, responsabilă pentru aproximativ o treime din producția industrială a continentului. În termeni practici, combinația dintre industrie, export și investiții în inovație explică de ce Germania rămâne reperul economic al Europei în acest clasament și de ce diferențele față de economiile din a doua parte a topului sunt atât de mari. [...]
România ar urma să treacă de 500 mld. euro PIB în 2028 , pe un scenariu de creștere care accelerează spre 3% pe an până în 2031, într-un context în care ierarhia globală a marilor economii se reconfigurează, cu India drept principalul „câștigător” de poziții, potrivit unei analize publicate de Economedia , pe baza estimărilor FMI din actualizarea „World Economic Outlook” (aprilie 2026). România: pragul de 500 miliarde și ritmul de creștere până în 2031 Pentru România, estimarea indică un PIB de 480,83 miliarde în 2026, cu o creștere de 0,7%. În 2028, PIB-ul ar urma să depășească 500 miliarde (506,16 miliarde), pe fondul unei creșteri de 2,7%, iar până în 2031 ar ajunge la 553,63 miliarde, cu un ritm anual de 3,1% în 2030 și 2031. Conform datelor prezentate în material, traiectoria anuală estimată este: 2026: +0,7% | 480,83 mld. 2027: +2,5% | 492,85 mld. 2028: +2,7% | 506,16 mld. 2029: +2,9% | 520,84 mld. 2030: +3,1% | 536,98 mld. 2031: +3,1% | 553,63 mld. Notă: în text apar atât euro, cât și dolari în secțiunea despre România; materialul nu explică explicit conversia sau unitatea unitară pentru toate valorile din această subsecțiune. Reconfigurarea economiei globale: India urcă, SUA și China rămân „în liga lor” La nivel global, SUA și China sunt așteptate să rămână pe primele două locuri până în 2031, cu economii semnificativ mai mari decât restul. Estimările indică o majorare a PIB-ului fiecăreia cu aproximativ 6,6 trilioane de dolari (6.600 miliarde de dolari), echivalentul unei creșteri de circa 20% pentru SUA și 32% pentru China. Schimbarea majoră de ierarhie este proiectată în dreptul Indiei: FMI estimează că India va depăși Japonia și Regatul Unit până în 2028 (când ar trece de 5 trilioane de dolari), iar până în 2031 ar urma să depășească și Germania, ajungând la un PIB de 6,8 trilioane de dolari (6.800 miliarde de dolari). Pe intervalul 2026–2031, India ar avea cea mai rapidă creștere dintre economiile mari, de 63,5%. Analiza citată de Economedia folosește și o sinteză realizată de Visual Capitalist , care agregă date din surse precum FMI și Banca Mondială: economii emergente precum India, Brazilia și Mexic ar urma să câștige poziții în clasament. Rusia, singura mare economie cu scădere nominală estimată În proiecțiile până în 2031, Rusia este indicată drept singura economie majoră care ar urma să înregistreze o scădere a PIB-ului nominal (-1,6% între 2026 și 2031). În acest scenariu, Brazilia, Canada și Mexicul ar depăși Rusia în clasamentul global. Printre explicațiile menționate se numără dependența de exporturile de petrol și gaze, productivitatea slabă și efectele sancțiunilor economice impuse de SUA și Uniunea Europeană, pe lângă declinul demografic accentuat după izbucnirea războiului din Ucraina. [...]
România riscă o presiune și mai mare pe piața muncii după 2032 , când ieșirea la pensie a „decrețeilor” ar urma să contracte și mai mult forța de muncă disponibilă, în condițiile unei rate de ocupare pe care ministrul interimar Dragoș Pîslaru o numește „o catastrofă”, potrivit TVR Info . La conferința de la București dedicată deficitului și excedentului de forță de muncă din Europa, Pîslaru a indicat că, pentru grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare din România este de 69%. Ținta națională ar fi de 74,7% în 2030, sub obiectivul UE de 78%, însă ministrul a susținut că „nu există nicio mișcare anume” în această direcție. În interpretarea sa, aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi, iar migrația amplifică tensiunile existente. Un element distinct este decalajul de gen: rata de ocupare este de 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un ecart de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, conform declarațiilor ministrului. Pensionarea „decrețeilor ” și riscul de contracție a pieței muncii Pîslaru a avertizat că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va intra la pensie, ceea ce ar putea reduce și mai mult baza de angajați. În acest context, el a argumentat că „costul inacțiunii” este deja ridicat și că România s-ar putea apropia de „un punct fără întoarcere” dacă nu investește în capitalul uman. Investițiile în capital uman și inovație, condiție pentru creștere Ministrul a legat problema ocupării de ceea ce a numit „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate recupera decalaje doar prin consum, fiind limitată de productivitate. În această logică, el a indicat două direcții esențiale: dezvoltarea capitalului uman (competențe) și inovația (modernizarea tehnologiei). Totodată, a susținut că există măsuri finanțate din fonduri europene, dar lipsește o politică „consecventă, integrată”, care să conecteze economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. Sărăcia și salariul minim, factor de blocaj pe piața muncii În aceeași intervenție, Pîslaru a adus în discuție nivelul ridicat al sărăciei din România și efectul acesteia asupra pieței muncii. El a afirmat că o parte semnificativă a populației active rămâne „undeva la un milion” de persoane în jurul salariului minim și a salutat lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie. „Trinitatea” finanțării: UE, buget național și privat Pentru perioada următoare, ministrul a pledat pentru un model de finanțare care să nu se bazeze exclusiv pe fonduri europene, ci pe trei surse: fonduri UE, bani naționali și investiții private. În acest cadru, a invocat un potențial buget de aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 de miliarde de lei) pentru 2028–2034, dacă resursele ar fi mobilizate în acest „model Trinitate”. El a mai spus că România a ales să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR și că există un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, „foarte mici” și „foarte dispersate”, dificil de gestionat. Context european: deficitul de forță de muncă devine structural Conform organizatorilor conferinței, ELA și EURES, deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune mai mare în sănătate, construcții și ocupații tehnice, potrivit unui raport al Autorității Europene a Muncii. Raportul indică faptul că problema nu mai este doar pe termen scurt, iar răspunsul ar necesita măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională și cooperare transfrontalieră. [...]
Banca Mondială vede stagnare economică în 2026, ceea ce amplifică presiunea pe buget și pe finanțarea statului , după ce instituția și-a revizuit în jos estimările pentru România, potrivit Economedia . Banca Mondială estimează acum o creștere de 0% a economiei României în 2026, față de un avans de 1,3% prognozat în primăvară, conform celui mai recent raport semianual „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat joi. Pentru 2027, instituția anticipează o creștere de 1,7% , în scădere față de prognoza din ianuarie, de 1,9% . În 2028, economia românească ar urma să crească cu 2% . De ce contează: spațiul fiscal limitat poate restrânge reacția statului În raport, Banca Mondială indică faptul că, în perioada 2026-2028, politica fiscală este așteptată să susțină în mare măsură creșterea în majoritatea economiilor, însă deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor (inclusiv apărare) și al unor măsuri temporare precum subvențiile interne și controalele de preț, menite să atenueze impactul scumpirii energiei. În acest context, instituția avertizează că „spațiul fiscal limitat”, inclusiv în România, poate constrânge capacitatea autorităților de a absorbi șocul , potrivit Agerpres, citată de publicație. Context regional: revizuiri negative și datorie publică în creștere Banca Mondială notează că, din ianuarie, cele mai semnificative înrăutățiri ale previziunilor au fost în România, Turcia, Republica Moldova și Ucraina , determinate în principal de șocul prețului materiilor prime , alături de evoluții specifice fiecărei țări. Totodată, raportul menționează că în Europa și Asia Centrală (ECA) nivelul mediu al datoriei publice ar urma să crească la aproximativ 40% din PIB până în 2027 , iar alegerile programate în multe țări adaugă incertitudini asupra perspectivelor fiscale. [...]
Cheltuielile turiștilor străini în România au trecut de 5 miliarde de euro în 2025, dar piața rămâne mică în regiune , iar diferența față de Polonia, Cehia și Ungaria indică un potențial economic încă nevalorificat, potrivit unei analize Economedia , bazată pe date Eurostat citate de Colliers . România a ajuns la un nivel de aproape 2,8 ori mai mare decât în 2016, ceea ce echivalează cu o creștere medie anuală de aproximativ 12% în ultimul deceniu – cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană. În 2025 s-a consemnat totuși o scădere de aproape 4% față de anul anterior, însă începutul lui 2026 a revenit pe plus: cheltuielile vizitatorilor străini au crescut cu peste 8% în primul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Cine aduce banii: SUA urcă pe primul loc Cei mai importanți contributori la cheltuielile turiștilor străini au fost vizitatorii din Statele Unite, Germania, Marea Britanie și Italia. Împreună, aceștia au cheltuit aproape 2 miliarde de euro, adică aproximativ 40% din total. În 2025, pentru prima dată, turiștii americani au fost cei mai mari cheltuitori în România: SUA: 554 milioane de euro Germania: 546 milioane de euro Marea Britanie: 518 milioane de euro Italia: 463 milioane de euro Colliers notează și o schimbare de profil: crește contribuția turiștilor din afara piețelor europene tradiționale, iar turiștii japonezi au avut una dintre cele mai puternice evoluții din ultimul deceniu, cu cheltuieli de 13 ori mai mari decât în 2016 (de la o bază mai redusă). România crește mai repede, dar rămâne în urma vecinilor Deși România a avut cel mai rapid ritm de creștere din UE în ultimul deceniu, nivelul absolut rămâne modest în comparație cu piețele regionale. Între 2016 și 2025, Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia au avansat cu ritmuri medii anuale de aproximativ 3%-5%, sub România, însă porneau de la baze mai mari. În termeni de volum: România depășește doar ușor Bulgaria; Ungaria și Cehia atrag anual aproximativ 8-9 miliarde de euro din turism internațional; Polonia ajunge la aproape 14 miliarde de euro. Miza pentru hoteluri: proiecte noi și orientare spre segmentul superior Creșterea turismului internațional se suprapune cu o nouă etapă de dezvoltare a pieței hoteliere. Colliers estimează că România ar putea adăuga peste 5.000 de camere de hotel până la finalul deceniului, dacă proiectele anunțate vor fi livrate conform planurilor, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 5% a stocului total. Accentul este mai puternic pe zona de 4 și 5 stele, unde sunt concentrate multe dintre proiecte. România are în prezent aproximativ 42.000 de camere în hoteluri de 4 și 5 stele, iar o parte dintre noile dezvoltări ar urma să aducă branduri aflate la prima prezență locală, precum The Hoxton, Hyatt, Kempinski, Hotel Indigo, AC Hotels by Marriott, The Crest Collection sau The Julius. Ce urmează: potențial există, dar depinde de investiții și promovare Analiza Colliers sugerează că turismul internațional poate deveni un motor mai important pentru industria hotelieră, mai ales dacă cererea locală ar fi afectată de presiuni economice, inflație și prudența consumatorilor. Pentru a reduce decalajul față de Polonia, Cehia și Ungaria, miza rămâne transformarea interesului pentru destinații „accesibile și mai puțin aglomerate” în fluxuri constante, prin investiții în infrastructura turistică (nu doar hotelieră) și o promovare mai coerentă pe piețele externe. [...]
Scăderea cu 3,8% a comenzilor industriale din Germania în aprilie reaprinde riscul unei contracții economice în T2 , după un martie atipic de puternic, potrivit Biziday , care citează datele publicate de Oficiul Național de Statistică (Destatis). Comenzile au coborât cu -3,8% față de luna precedentă (date ajustate sezonier), după ce în martie urcaseră cu +4,5% . Așteptările din sondajele realizate de Reuters și Bloomberg indicau o scădere mai mică, de -2% , ceea ce amplifică semnalul de slăbiciune pentru începutul trimestrului al doilea. Unde se vede reculul: intern, extern și mai ales Zona Euro Declinul a fost relativ generalizat: comenzile interne : -2,9% ; comenzile externe : -4,2% ; comenzile din Zona Euro : -11,1% (cea mai abruptă scădere); comenzile din afara Zonei Euro : +0,8% (ușoară creștere). Cele mai afectate sectoare au fost industria auto , echipamentele electrice și utilajele . Semnalul „pe trei luni” sugerează o tendință, nu o fluctuație Un indicator urmărit pentru că este mai puțin volatil – evoluția pe trei luni – arată că noile comenzi din februarie-aprilie au fost cu -3,1% sub trimestrul anterior , ceea ce sugerează o scădere susținută , nu doar un recul punctual într-o singură lună. Context: șocuri externe, energie scumpă și incertitudine înainte de ședința BCE Germania a început anul cu o creștere economică de +0,3% în T1 , însă conflictul din Orientul Mijlociu afectează tot mai mult consumatorii și companiile, iar activitatea economică s-a redus în aprilie și mai, întărind perspectiva unei contracții în trimestrul al doilea. Economistul-șef al Commerzbank , Joerg Kraemer, a avertizat că economia germană se va „contracta ușor” probabil în T2. Ministerul Economiei indică drept factori de presiune prețurile ridicate la energie și materii prime , incertitudinea geopolitică , blocajele din lanțurile de aprovizionare și reducerea cererii . La acestea se adaugă tensiunile comerciale SUA–UE și perspectiva unor noi creșteri ale dobânzilor, în condițiile în care Banca Centrală Europeană se reunește în această săptămână . Deși programul german de investiții publice în apărare și infrastructură, de sute de miliarde de euro , ar trebui să susțină economia, efectele sunt „estompate” de presiunile externe, iar date recente arată că fondul de infrastructură de 500 de miliarde de euro a avut un debut lent. [...]
