Știri
Știri din categoria Economie
Președintele CFA România estimează risc ridicat de recesiune în 2026, pe fondul unei scăderi puternice a consumului la început de an, relatează Bursa, citând Agerpres.
Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, spune că România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB), invocând datele privind consumul din ianuarie și dinamica probabilă din lunile următoare.
„Am fi norocoşi dacă avem o creştere economică de 0,5% anul ăsta. Sunt şanse mari să fie un mic minus pe tot anul şi să avem recesiune, nu doar tehnică.”
În evaluarea sa, scăderea consumului din ianuarie este un indicator cu greutate pentru începutul de an, iar primul trimestru ar putea consemna o contracție. Codirlaşu a mai arătat că, din ajustări sezoniere, unele variații trimestriale pot fi „netezite”, însă riscul de a vedea un minus în T1 2026 față de T4 2025 rămâne ridicat.
Datele Institutului Național de Statistică indică o scădere a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) în ianuarie 2026 cu 9,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, față de ianuarie 2025, potrivit Agerpres, citată de Bursa.
Declinul a fost atras de mai multe aspecte: comerțul cu carburanți pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%), conform aceleiași surse.
Codirlaşu anticipează că scăderea consumului ar putea continua, invocând creșterea prețului combustibililor și o aversiune mai ridicată la risc din partea populației, care ar putea duce la prudență în cheltuieli. În acest context, el indică drept prim reper pentru confirmarea direcției economiei datele de PIB pentru trimestrul I, care ar putea oferi primele indicii privind intrarea în recesiune.
În paralel, la elaborarea proiectului de buget pentru 2026, Guvernul a luat în calcul o creștere economică de aproximativ 1%, potrivit Agerpres.
Recomandate
România a intrat oficial în recesiune, iar 2027 cu creștere zero apare doar ca scenariu optimist , potrivit unei analize publicate de Economica , care îl citează pe Adrian Codîrlașu , președintele CFA România. Mesajul central: spațiul de manevră al politicilor publice este tot mai îngust, iar ajustarea deficitelor riscă să se facă prin inflație. Codîrlașu spune că anul 2026 ar putea fi „caracterizat prin minus la creștere economică”, iar scăderea din trimestrul I este greu de recuperat. În opinia sa, soluțiile de tip „tipărire de bani” sau stimulente finanțate fără acoperire nu mai funcționează, pentru că România ar fi în al treilea an în care astfel de bani „s-au dus în inflație”, după 2024 și 2025. Datele INS confirmă contracția din T1 2026 Conform datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS) , economia a scăzut în primele trei luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025: -1,2% pe serie brută -1,1% pe serie ajustată sezonier INS estimează PIB-ul trimestrului I 2026 (date ajustate sezonier) la 499,738 miliarde lei în prețuri curente, în scădere reală cu 1,1% față de trimestrul I 2025. Pe serie brută, PIB-ul trimestrului I 2026 este estimat la 405,907 miliarde lei în prețuri curente, cu o scădere reală de 1,2% . De ce contează: deficitele mari și riscul „închiderii” prin inflație Economistul avertizează că deficitele mari ale statului „nu se pot închide decât prin inflație” și că, într-un context de stagflație (combinație între stagnare economică și inflație ridicată), politica monetară a BNR nu mai poate ajuta la „calculele bugetare” ale guvernului. În același timp, Codîrlașu compară situația cu zona euro, unde Banca Centrală Europeană și-a permis o majorare a dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale pentru a tempera inflația, în timp ce BNR „nu își permite” o majorare a dobânzii de politică monetară, deoarece aceasta „s-ar duce direct în inflație” (în formularea din analiză). Ce ar mai putea susține economia: fondurile europene și investițiile în energie În evaluarea sa, singurul motor de creștere rămas vizibil sunt fondurile europene , pe care le descrie drept singurele capabile să genereze investiții în acest moment. Un alt punct este energia: Codîrlașu afirmă că România are „cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană”, pe fondul unui monopol deținut de stat, și că investițiile în proiecte energetice ar diversifica piața. 2027: „stagnarea e tot ce putem spera” În acest context, Codîrlașu indică drept scenariu favorabil pentru anul viitor ieșirea din scădere, dar fără avans economic: „În aceste condiții, abia anul viitor dacă vom avea o creștere economică de 0% și să scăpăm de minus pe economie.” Pentru companii, semnalul principal este că 2026 se conturează ca an de cerere mai slabă și presiune pe costuri, iar pentru autorități miza devine limitarea cheltuielilor fără acoperire, într-un cadru în care inflația rămâne canalul prin care se pot „corecta” dezechilibrele, cu efecte directe asupra puterii de cumpărare și a costurilor de finanțare. [...]
Scăderea consumului timp de 10 luni la rând ridică semne de întrebare despre cererea internă , după ce fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a susținut, într-o postare pe Facebook, că România traversează „a zecea lună consecutivă de scădere a consumului”, potrivit Mediafax . Câciu afirmă că această evoluție „nu este firească” și o pune pe seama deciziilor politice ale actualei guvernări, pe care o acuză că a contribuit la deteriorarea nivelului de trai. „A 10-a lună de scădere a consumului! Nu e nimic firesc în asta! E doar ticăloșia din capul unora, bolojeniști, «reformiști», de dreapta, influenceri plătiți, propagandiști care nu vor ca românii să trăiască decent!” În aceeași postare, fostul ministru susține că „românii o duc cu aproximativ 40% mai rău decât în 2024” și avertizează că „va fi complicată revenirea”. Ce indică datele invocate și de ce contează Câciu spune că a atașat un grafic „bazat pe date INS” privind evoluția consumului, care ar arăta trecerea de la creșteri pozitive în prima parte a lui 2025 la scăderi consecutive începând din august 2025. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre indicatorul exact folosit (de exemplu, comerț cu amănuntul sau altă măsură a consumului), afirmația rămâne la nivelul interpretării prezentate de autorul postării. Pentru economie, un consum în scădere pe o perioadă lungă poate semnala o slăbire a cererii interne, cu potențiale efecte în lanț asupra vânzărilor din retail și a veniturilor companiilor orientate către piața locală. [...]
Avertismentul primarului Moscovei că trecerea completă la o economie de război ar putea „ucide țara” indică presiuni tot mai mari asupra bazei fiscale și a economiei civile a Rusiei , într-un moment în care creșterea încetinește, iar cheltuielile militare cresc accelerat, potrivit Kyiv Post . Serghei Sobianin , unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul politic al lui Vladimir Putin, nu se poziționează ca opozant al Kremlinului sau al războiului, însă a respins public ideea „liniei dure” de mobilizare a aproape tuturor resurselor economice pentru efortul militar. Într-un interviu difuzat pe 5 august, el a spus că, fără „economia vieții pașnice”, statul rămâne fără taxe și populația fără venituri, iar „a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara”. „Dacă nu există economia vieții pașnice în sine, nu vor exista taxe, nu vor exista venituri pentru populație... Iar a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara însăși.” De ce contează: semnal intern despre limitele finanțării războiului Mesajul lui Sobianin este relevant economic pentru că pune în discuție sustenabilitatea modelului prin care Rusia a evitat până acum o prăbușire rapidă: cheltuieli publice masive, extinderea producției în fabricile de apărare, achiziții guvernamentale și plăți către militari care au susținut veniturile gospodăriilor. Analiza notează însă că acest model depinde de bani, forță de muncă și capacitate industrială suficiente pentru a continua extinderea, iar „amortizoarele” ar fi acum „considerabil mai subțiri”. În paralel, Banca Centrală a Rusiei și-a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0%-1%, iar datele oficiale ar arăta o încetinire spre stagnare. Presiunea cheltuielilor militare și costurile apărării infrastructurii Pe partea de cheltuieli, publicația citează o estimare a economistului german Janis Kluge, calculată pe baza datelor Ministerului rus de Finanțe: cheltuielile militare ar fi ajuns la 5,9 trilioane de ruble în primul trimestru din 2026, cu aproape 30% peste nivelul de acum un an și echivalentul a aproximativ 46% din cheltuielile federale totale. În același timp, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii care susține finanțarea și logistica invaziei (rafării, depozite de combustibil, centre logistice), ceea ce, dincolo de pagubele directe, obligă Rusia să aloce resurse pentru reparații, protecție cu sisteme de apărare antiaeriană „rare”, rerutarea logisticii și absorbția întreruperilor de producție. Concluzia este că Kremlinul ajunge să cheltuiască mai mult nu doar pentru ofensivă, ci și pentru apărarea infrastructurii economice care face posibil războiul. Miza politică: protejarea Moscovei și a „contractului” social urban Kyiv Post subliniază și dimensiunea operațional-politică a avertismentului: Moscova este regiunea pe care Kremlinul a încercat să o ferească de cele mai dure consecințe ale războiului, iar o trecere completă la economia de război ar putea rupe echilibrul deja tensionat după mobilizarea din 2022. În această cheie, intervenția lui Sobianin este și o apărare a stabilității politice pe care prosperitatea capitalei o susține. În esență, dilema formulată de primarul Moscovei nu este doar dacă Rusia poate continua să finanțeze invazia, ci dacă o poate face fără să erodeze progresiv economia civilă, stabilitatea politică și rezervele financiare de care depinde inclusiv efortul militar. [...]
Industria românească riscă al patrulea an la rând de contracție, pe fondul scăderii producției auto cu 10% în primele cinci luni , arată o analiză citată de Economica . Deși indicatorii de sondaj (PMI) au urcat ușor în iulie, impulsul vine aproape exclusiv din cererea internă, în timp ce comenzile externe rămân slabe. Slăbiciunea „datelor concrete” după primele cinci luni ale anului indică o continuare a trendului negativ în industrie, cu sectorul auto drept principal factor de presiune. Analiza notează că declinul s-a accelerat în intervalul martie–mai, pe fondul efectelor externe nefavorabile și al „eroziunii continue a competitivității”. Cererea internă susține PMI, exporturile rămân problema În iunie, indicele de producție a revenit peste pragul de 50,0 (nivel care separă creșterea de scădere), pentru prima dată din mai 2024. Totodată, indicatorul de noi comenzi a trecut ușor peste 50,0 pentru prima dată din septembrie 2025, evoluție pusă pe seama cererii interne mai puternice. În schimb, cererea externă nu dă semne de revenire: creșterea comenzilor noi a fost determinată „exclusiv” de piața internă, iar comenzile de export continuă să scadă, evoluție pe care analiza o leagă de slăbiciunea sectorului auto. Costurile energetice și riscurile geopolitice apasă pe industrie Contextul extern rămâne un factor de risc major. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să perturbe piețele energetice, iar analiza subliniază că industriile mari consumatoare de energie sunt expuse la creșteri de costuri, în condițiile în care producătorii români se confruntă deja cu unele dintre cele mai ridicate costuri energetice din Europa. În plus, deși prețurile petrolului sunt „cu mult sub maximele recente”, prețurile gazelor naturale se apropie de maximele ultimilor trei ani, pe fondul îngrijorărilor privind nivelurile de stocare sub media sezonieră. Investițiile și încrederea, sub presiune; semnale de stagflație Pe plan intern, analiza indică incertitudini fiscale și politice care afectează deciziile de investiții, în timp ce consolidarea bugetară în curs ar fi avut un impact negativ asupra cererii de consum, mai mare decât se anticipa. Încrederea companiilor pentru următoarele 12 luni a coborât la un minim istoric în iulie, iar planurile de investiții și lansările de produse noi sunt descrise ca fiind constrânse de tensiunile geopolitice și de climatul economic intern. Pe partea de costuri, firmele au raportat o nouă creștere semnificativă a costurilor factorilor de producție în iulie, inclusiv pe fondul deprecierii leului, menționată ca factor care a scumpit importurile. Transferul acestor costuri în prețurile de vânzare a fost doar parțial, iar analiza leagă presiunile asupra prețurilor de un tablou de „stagflație” (combinație între creștere economică slabă și inflație persistentă), în pofida unei stabilizări limitate la nivelul producției și al cererii interne. [...]
Miza „Pachetului trei” este reducerea costurilor din administrație, fără taxe noi, pentru a face loc investițiilor , potrivit unei analize publicate de Newsweek . Guvernul Bolojan vorbește despre un set de măsuri care combină relansarea economică cu reforma administrației centrale și locale, în cadrul unui acord în coaliția PSD–PNL–USR–UDMR . Coaliția a anunțat că a ajuns „în unanimitate” la un acord pentru „modernizarea statului, stimularea economiei și respectarea angajamentelor asumate de România la nivel european”. În paralel, Executivul ar urma să adopte reforma administrației centrale și locale, cu obiectivul declarat de a reduce suprapunerile instituționale și de a eficientiza procesele interne. Unde ar putea apărea câștigul economic: economii bugetare și investiții Laurențiu Stan, consultant financiar și fondator Kapital Minds, spune că pachetul ar putea include bonificații și programe de încurajare a investițiilor, inclusiv pentru IMM-uri, „fără introducerea unor noi taxe”. În viziunea sa, accentul ar urma să fie pus pe domenii strategice și pe reforme care să reducă risipa din administrația publică, fiind menționat explicit și domeniul apărării. În același timp, specialistul indică reorganizarea administrativă drept zona cu potențial de economii „semnificative” la buget, mai ales în contextul fragmentării la nivel local, unde unele unități administrativ-teritoriale nu își pot acoperi cheltuielile curente din venituri proprii. Cine riscă să piardă: administrațiile locale care nu se pot susține În discuția prezentată de publicație, este subliniat că există primării — în special în mediul rural și în localități mici — care nu își pot susține activitatea din taxe locale, ceea ce pune presiune pe bugetele locale pentru salarii, utilități și cheltuieli curente. În acest context, reorganizarea este descrisă ca o soluție care ar putea aduce economii mai mari decât ținta de „peste 10%” menționată în material, însă cu o condiție esențială: susținerea politică efectivă după anunț, inclusiv în fața eventualelor proteste, altfel reforma poate fi blocată. Ce urmează și de ce contează termenul PNRR Pe partea de creștere economică, atragerea fondurilor europene și a investițiilor private este prezentată ca esențială atât pentru dezvoltare, cât și pentru a evita pierderea unor sume importante din PNRR. În material este menționat un termen până în august, când ar fi nevoie de „un efort major” pentru a nu pierde „miliardele de euro” destinate proiectelor. Logica economică invocată este una în lanț: investiții mai mari ar putea aduce locuri de muncă, salarii mai mari, consum și, în final, creștere economică. Rămâne, însă, de văzut în ce formă va fi adoptat pachetul și dacă acordul din coaliție se va traduce în implementare, mai ales pe componenta de reformă administrativă. [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan către investitori mizează pe predictibilitate fiscală și continuitatea reformelor , după ce Fitch a menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investitorilor, dar cu perspectivă negativă, pe fondul incertitudinii politice, potrivit Adevărul . În acest context, șeful statului a încercat să transmită că „zgomotul politic” nu ar trebui să influențeze piețele și că există un acord între principalele partide pentru continuarea reformelor economice și respectarea angajamentelor asumate de România. El a invocat inclusiv adoptarea, în Parlament, a unor legi considerate jaloane în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), pe care a spus că le va promulga săptămâna viitoare. Ce elemente de continuitate invocă președintele Nicușor Dan a indicat câteva repere care, în viziunea sa, ar trebui să conteze pentru mediul financiar și pentru partenerii externi, dincolo de criza politică: existența unui „acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România”, indiferent de componența viitorului Guvern; intenția de a începe elaborarea bugetului pe 2027 încă din această toamnă, pentru a crește predictibilitatea; menținerea obiectivului de aderare la zona euro, printr-o foaie de parcurs care ar urma să fie întocmită de viitorul Guvern împreună cu Banca Națională; consens pe implementarea PNRR, proiectul SAFE și legislația necesară pentru aderarea României la OCDE. PNRR: jaloane adoptate și ce mai rămâne Președintele a precizat că printre actele normative adoptate se află și Codul Urbanismului , aflat în dezbatere din 2019. Totodată, a susținut că ar mai fi de îndeplinit trei jaloane din PNRR: legea ANI, legea biodiversității și legea salarizării. Reacția la Fitch și mesajul economic intern Referindu-se la evaluarea agenției, Nicușor Dan a spus că raportul reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar include „o oarecare îngrijorare” legată de situația politică. În acest cadru, a făcut apel la separarea deciziilor importante de „zgomotul politic”. Pe plan intern, președintele a recunoscut scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar a transmis că România „se stabilizează financiar”. Pentru context, Adevărul trimite și la materialul despre decizia Fitch: Adevărul . [...]
