Știri
Știri din categoria Statistici

Elon Musk conduce detașat topul miliardarilor lumii, cu o avere estimată la 839 de miliarde de dolari, de aproape trei ori mai mare decât averea cumulată a următorilor doi oameni din clasament, potrivit datelor publicate de revista Forbes. Creșterea spectaculoasă vine pe fondul avansului companiilor pe care le controlează, precum Tesla, SpaceX, rețeaua socială X și firma de inteligență artificială xAI.
Potrivit clasamentului, averea lui Musk a crescut masiv într-un singur an, de la aproximativ 342 de miliarde de dolari la 839 de miliarde de dolari, consolidându-i poziția de lider al celor mai bogați oameni din lume.
În spatele său se află cofondatorii Google:
| Loc | Nume | Avere estimată |
|---|---|---|
| 1 | Elon Musk | 839 miliarde dolari |
| 2 | Larry Page | 257 miliarde dolari |
| 3 | Sergey Brin | 237 miliarde dolari |
| 4 | Jeff Bezos | 224 miliarde dolari |
| 5 | Mark Zuckerberg | 222 miliarde dolari |
Diferența este uriașă: averea lui Musk este de peste trei ori mai mare decât cea a următorilor doi miliardari la un loc, potrivit datelor prezentate în clasamentul anual.
Clasamentul arată și o dominație clară a Statelor Unite în rândul celor mai bogați oameni ai planetei. Opt dintre primii zece miliardari sunt americani. Printre excepții se numără:
La nivel global, numărul miliardarilor a crescut semnificativ. Forbes estimează că în prezent există 3.428 de miliardari, cu aproape 400 mai mulți decât în urmă cu un an.
Averea lor cumulată a ajuns la 20.100 de miliarde de dolari, față de 16.100 de miliarde de dolari în anul precedent. Potrivit jurnaliștilor Forbes, creșterea este alimentată în special de boom-ul pieței bursiere și de dezvoltarea accelerată a sectorului inteligenței artificiale.
Un alt record remarcat de publicație este numărul persoanelor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari. În prezent există 20 de astfel de miliardari, o situație fără precedent. Spre comparație, în anul 2017 nu exista nicio persoană care să depășească acest prag.
Printre cei care au înregistrat creșteri spectaculoase se numără și Changpeng Zhao, fostul director al platformei de criptomonede Binance. Averea sa ar fi urcat de la 47 de miliarde de dolari la aproximativ 110 miliarde de dolari într-un singur an.
În același timp, clasamentul arată că Statele Unite au cei mai mulți miliardari din lume – 989, urmate de China (539, fără Hong Kong) și India (229), confirmând concentrarea masivă a averilor în aceste mari economii.
Recomandate

Deficitul comercial al României a coborât la 2,3 miliarde de euro în ianuarie 2026 , cu aproximativ 425 de milioane de euro mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii atât a exporturilor, cât și a importurilor, potrivit datelor prezentate de Biziday . Datele arată că economia României a început anul cu un volum mai redus al schimburilor comerciale. În ianuarie 2026, exporturile au totalizat 6,9 miliarde de euro , în scădere cu 4,7% față de ianuarie 2025, în timp ce importurile au ajuns la 9,2 miliarde de euro , cu 7,7% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Reducerea mai accentuată a importurilor a dus la diminuarea deficitului comercial. Deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a bunurilor exportate. Chiar dacă soldul negativ s-a redus, România continuă să importe mai mult decât exportă. Structura principalelor exporturi ale României Cele mai importante categorii de produse exportate rămân bunurile industriale, în special: mașini și echipamente de transport – peste 45% din totalul exporturilor; produse manufacturate (fier, oțel, metale, cauciuc) – aproximativ 28%; produse textile și alte bunuri industriale . Aceste sectoare reflectă profilul industrial al economiei românești, puternic integrată în lanțurile de producție europene. Ce importă cel mai mult România Structura importurilor este relativ similară cu cea a exporturilor, indicând dependența de componente industriale și produse fabricate în alte state. Principalele categorii sunt: mașini și echipamente de transport – 35,5% din importuri; produse manufacturate – 27,9%; alte bunuri industriale și materii prime. Economiștii urmăresc evoluția deficitului comercial deoarece acesta influențează echilibrul extern al economiei și cursul valutar. O reducere a deficitului poate indica o temperare a consumului sau a activității economice, mai ales atunci când este determinată de scăderea importurilor. [...]

Consumul din România a scăzut cu peste 25% la începutul anului 2026 , potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de organizația IMM România, care avertizează că evoluția reprezintă un semnal de alarmă pentru economia reală. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 25,3% în ianuarie 2026 față de decembrie 2025 . Datele arată o scădere generalizată în toate segmentele principale ale comerțului. Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în zona produselor nealimentare, dar declinul s-a resimțit și în sectorul carburanților și al produselor alimentare. Principalele evoluții indicate de statistică: Produse nealimentare: scădere de 27,7% Carburanți pentru autovehicule: scădere de 26,6% Produse alimentare, băuturi și tutun: scădere de 21,5% Reprezentanții mediului de afaceri spun că aceste date reflectă o temperare a cererii în economie. Florin Jianu, președintele IMM România , a declarat că evoluția consumului este un indicator esențial pentru dinamica economică, iar o scădere de asemenea amploare poate afecta direct activitatea companiilor. Potrivit acestuia, reducerea consumului poate avea efecte asupra investițiilor, planurilor de dezvoltare ale firmelor și pieței muncii , deoarece companiile din comerț, producție, logistică și servicii depind direct de nivelul cererii. Organizația antreprenorilor subliniază că mediul de afaceri resimte deja presiuni cauzate de costurile operaționale ridicate, incertitudinile economice și scăderea puterii de cumpărare . În acest context, IMM România solicită autorităților menținerea unui cadru economic predictibil și evitarea unor măsuri fiscale care ar putea reduce și mai mult consumul. Reprezentanții organizației consideră că stimularea investițiilor și stabilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru ca activitatea economică să își revină în lunile următoare. [...]

INS confirmă că economia a intrat în recesiune la finalul lui 2025 , după ce PIB-ul din trimestrul IV a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III, potrivit Biziday , care citează datele publicate de Institutul Național de Statistică (INSSE). Pe comparația anuală, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a fost mai mic cu 1,5% față de trimestrul IV 2024, după ajustarea sezonieră și calendaristică. La nivelul întregului an 2025, INS estimează totuși o creștere economică modestă, de 0,7% în termeni reali față de 2024. INS arată că avansul din 2025 a fost susținut în principal de câteva ramuri, care au avut contribuții pozitive la modificarea PIB: Construcțiile: contribuție +0,5%, pondere 8,7% în PIB, volum de activitate +7%; Informațiile și comunicațiile: contribuție +0,3%, pondere 7,1% în PIB, volum de activitate +4,1%; Agricultura: contribuție +0,2%, pondere 3% în PIB, volum de activitate +6,6%. Pe partea de cerere, creșterea din 2025 a fost sprijinită și de consumul populației, care a urcat cu 0,6% și a contribuit cu +0,4% la creșterea PIB. În același timp, au existat și contribuții negative, venite din activitățile profesionale, științifice și tehnice împreună cu serviciile administrative și de suport (contribuție -0,3%, volum -4%), precum și din comerț, transport, depozitare, hoteluri și restaurante (contribuție -0,1%, volum -0,3%). INS mai indică faptul că industria, intermedierile financiare și asigurările, tranzacțiile imobiliare și mai multe servicii publice și sociale nu au contribuit la modificarea PIB. [...]

Numărul turiștilor cazați în România a scăzut la începutul anului 2026, însă hotelurile de 4 și 5 stele au rămas cele mai căutate , potrivit primelor date statistice privind activitatea unităților de cazare. Conform Mediafax , statisticile publicate de Institutul Național de Statistică arată că în luna ianuarie s-a înregistrat o scădere a numărului total de turiști, dar o creștere a vizitatorilor din străinătate. Datele indică faptul că sosirile în structurile de primire turistică – hoteluri, pensiuni, vile turistice, cabane sau apartamente de închiriat – au fost mai mici cu 7,3% față de ianuarie 2025 . În total, aproximativ 1,49 milioane de turiști au petrecut cel puțin o noapte într-o unitate de cazare din România, ceea ce reprezintă o scădere de 8,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Românii domină turismul intern, dar numărul lor scade Majoritatea celor cazați în România au fost turiști români, care au reprezentat 81,6% din totalul sosirilor . Totuși, numărul acestora a fost mai mic decât în ianuarie 2025. În schimb, segmentul turiștilor străini a înregistrat o evoluție pozitivă. Numărul vizitatorilor din alte țări a crescut cu aproximativ 8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Principalele țări din care au venit turiștii străini au fost: Italia Republica Moldova Israel Durata medie a șederii și gradul de ocupare Statisticile arată că durata medie a sejurului a fost relativ scurtă: 1,8 zile pentru turiștii români 2,2 zile pentru turiștii străini Gradul de ocupare al locurilor de cazare din România a fost de puțin peste 20% în luna ianuarie. Hotelurile au avut cea mai bună performanță, cu un grad mediu de ocupare de 27,9% . În mod special, unitățile de cazare de categorie superioară au atras cei mai mulți clienți. Hotelurile de 4 și 5 stele au avut cea mai mare rată de ocupare, situată între aproximativ 29% și 31% , confirmând preferința turiștilor pentru servicii de nivel mai ridicat. Destinațiile preferate din România Marile orașe și zonele turistice consacrate continuă să atragă cei mai mulți vizitatori. În topul destinațiilor cu cele mai multe cazări se află: București Brașov Prahova Aceleași zone conduc și clasamentul privind numărul total de nopți petrecute de turiști în unitățile de cazare. Datele pentru începutul anului 2026 arată astfel o evoluție mixtă a turismului din România: o scădere a numărului total de turiști, dar și o creștere a interesului din partea vizitatorilor străini, în timp ce hotelurile de categorie superioară rămân principalele opțiuni de cazare. [...]

România are aproape dublu șomajul tinerilor față de media UE , deși rata generală a șomajului rămâne apropiată de nivelul european, potrivit datelor publicate de Eurostat . Situația scoate în evidență una dintre cele mai mari vulnerabilități ale pieței muncii din România: integrarea persoanelor sub 25 de ani în activitatea economică. În ianuarie 2026, rata șomajului în Uniunea Europeană a coborât la 5,8%, în scădere față de 5,9% în decembrie 2025 și 6,0% în aceeași lună a anului trecut. În zona euro, indicatorul a ajuns la 6,1%. La nivelul întregii Uniuni, aproximativ 13 milioane de persoane nu aveau un loc de muncă, dintre care peste 10 milioane în statele din zona euro. Numărul total al șomerilor a scăzut cu circa 185.000 față de luna precedentă și cu aproape 274.000 comparativ cu ianuarie 2025. În România, rata șomajului a fost de 6,0% în ianuarie 2026, echivalentul a aproximativ 491.000 de persoane fără loc de muncă. Evoluția ultimelor luni indică o relativă stabilitate: 6,1% în octombrie 2025, 6,3% în noiembrie, 6,1% în decembrie și 6,0% în prima lună din 2026. În termeni absoluți, numărul șomerilor a scăzut cu aproximativ 8.000 față de luna anterioară. Comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est, România se situează în zona mediană. În Bulgaria și Polonia, rata șomajului este de 3,1%, în timp ce în Ungaria ajunge la 4,5%, iar în Slovacia la 5,6%. În schimb, în economii precum Finlanda, Spania sau Suedia nivelul șomajului este mult mai ridicat, depășind în unele cazuri 8–10%. Țară Rata șomajului Bulgaria 3,1% Polonia 3,1% Ungaria 4,5% Slovacia 5,6% România 6,0% Diferențele apar însă puternic în cazul tinerilor. În Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani a fost de 15,1% în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă peste 2,9 milioane de tineri fără loc de muncă. În România, indicatorul este mult mai ridicat: 28,2% în decembrie 2025, aproape dublu față de media europeană. Situația contrastează cu alte state europene unde tinerii se integrează mai ușor pe piața muncii. De exemplu, rata șomajului în rândul tinerilor este de 7,1% în Germania, 9,3% în Olanda și 11,0% în Polonia. Deși în unele economii precum Suedia, Spania sau Finlanda nivelul este de asemenea ridicat, datele arată că România rămâne printre cele mai afectate state în această categorie. Pe lângă diferențele de vârstă, statistica arată și un mic decalaj între femei și bărbați. În Uniunea Europeană, rata șomajului este de 6,0% pentru femei și 5,7% pentru bărbați. În România însă diferența este aproape inexistentă: 6,0% în cazul bărbaților și 5,9% pentru femei. Datele Eurostat sugerează astfel că, deși piața muncii din România se menține relativ stabilă în ansamblu, integrarea tinerilor rămâne una dintre cele mai mari provocări economice ale momentului, cu efecte directe asupra dezvoltării pieței muncii și asupra migrației forței de muncă. [...]

Rezervele valutare ale României au scăzut în februarie 2026 la 65,023 miliarde euro , de la 65,812 miliarde euro la finalul lunii ianuarie, potrivit Băncii Naționale a României . Evoluția reflectă un volum mai mare al ieșirilor de valută comparativ cu intrările din cursul lunii. În februarie, la BNR s-au înregistrat intrări de 3,574 miliarde euro , provenite în principal din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit și din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor. În același interval, ieșirile au totalizat 4,363 miliarde euro , generate de ajustarea rezervelor minime obligatorii, plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice în valută – aproximativ 1,259 miliarde euro – precum și plăți din contul Comisiei Europene. Rezerva de aur a României s-a menținut la 103,6 tone. Pe fondul evoluției prețurilor internaționale, valoarea acesteia a ajuns la 14,616 miliarde euro. În ansamblu, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au fost de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 , în scădere față de 80,033 miliarde euro la 31 ianuarie 2026. Pentru luna martie 2026, plățile scadente în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, sunt estimate la aproximativ 638 milioane euro. Seriile cronologice privind rezervele internaționale sunt disponibile în baza de date interactivă a BNR , iar următorul comunicat este programat pentru 1 aprilie 2026, conform calendarului de diseminare publicat de instituție. [...]