Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul pregătește bugetul pentru 2026 cu obiectivul de a reduce deficitul și de a menține investițiile la un nivel ridicat, într-un context economic complicat marcat de presiunea datoriei publice și de nevoia reformării administrației, a transmis premierul Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. Proiectul de buget a fost publicat de Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobat de Guvern până la finalul săptămânii, apoi trimis Parlamentului pentru adoptare.
Potrivit premierului, bugetul este construit în jurul a cinci mari provocări economice care vor influența stabilitatea financiară a României în perioada următoare.
Prima prioritate este scăderea deficitului bugetar. Guvernul vizează reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde lei). Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei, ceea ce presupune măsuri de limitare a cheltuielilor și prioritizarea programelor publice.
Potrivit lui Ilie Bolojan, reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental, ci un efort al întregii economii, care presupune apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice.
În paralel cu reducerea deficitului, Executivul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Proiectul de buget prevede investiții de peste 160 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 8% din PIB.
România are în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în diverse faze de execuție. O parte importantă a acestora este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august 2026, iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro, la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat.
O altă problemă majoră pentru buget este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, echivalentul a aproape 12 miliarde de euro, adică aproximativ 3% din PIB.
Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul estimat al construcției autostrăzii București–Pașcani.
Pentru a crea spațiu bugetar, Guvernul propune și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. Ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii.
În același timp, bugetul pentru asistență socială rămâne la aproximativ 250 de miliarde de lei, autoritățile susținând că sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu va fi afectat.
Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, dar și prin atragerea investițiilor private.
Executivul consideră că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul dezvoltării economice în anii următori.
Recomandate
Bugetul României pentru 2026 prevede un deficit de 127,7 miliarde lei , echivalentul a 6,2% din PIB, în condițiile în care veniturile statului cresc după majorările de taxe introduse anul trecut, iar cheltuielile publice rămân la un nivel apropiat de cel din 2025. Potrivit Profit.ro , proiectul de buget pentru anul în curs indică un volum total al cheltuielilor de aproximativ 865 miliarde lei, reprezentând 42,3% din produsul intern brut, nivel similar cu cel din 2025, dar mai ridicat decât în 2024, când ponderea era de 41,2% din PIB. Creșterea veniturilor bugetare este explicată în principal prin efectul majorărilor de taxe introduse la mijlocul anului trecut. Astfel, statul estimează încasări totale de circa 738 miliarde lei, echivalentul a 36,1% din PIB. Comparativ, în 2025 veniturile bugetare au reprezentat 34,7% din PIB, iar în 2024 doar 32,6% din PIB, ceea ce indică o consolidare fiscală bazată în mare parte pe creșterea taxării. Principalii indicatori ai bugetului pentru 2026 Indicator Valoare Venituri totale 738 miliarde lei (36,1% din PIB) Cheltuieli totale 865 miliarde lei (42,3% din PIB) Deficit bugetar 127,7 miliarde lei (6,2% din PIB) Deficitul bugetar planificat pentru 2026 este mai mic decât în anii precedenți, dar rămâne ridicat. În 2025, deficitul a fost de 7,65% din PIB, echivalentul a 146 miliarde lei, iar în 2024 acesta a ajuns la 8,67% din PIB, aproximativ 152,7 miliarde lei. Autoritățile încearcă astfel o reducere graduală a dezechilibrului bugetar, însă fără diminuări semnificative ale cheltuielilor. Un element central al bugetului pentru acest an îl reprezintă investițiile publice, care ar urma să atingă un nivel record. Guvernul estimează alocări de 165,8 miliarde lei pentru investiții, adică peste 8% din PIB , cu aproximativ 27 miliarde lei mai mult decât în 2025. O parte importantă a acestor fonduri este legată de eforturile de a atrage cât mai multe resurse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care se încheie în august 2026. Pe lângă investițiile publice, bugetul include și o creștere a resurselor disponibile pentru administrațiile locale. Autoritățile locale ar urma să primească aproximativ 9 miliarde lei în plus prin transferuri de la bugetul de stat și prin sumele colectate din taxe și impozite locale. În plan politic, partidele din coaliția de guvernare și reprezentanții minorităților naționale au decis ca Ministerul Finanțelor să publice proiectul de buget cel târziu în cursul zilei următoare, urmând ca forma finală să fie adoptată în ședința de guvern și ulterior trimisă în Parlament pentru dezbatere și aprobare. [...]
Dobânzile la datoria publică vor costa România 60,8 miliarde de lei în 2026 , aproape dublu față de nivelul plătit în 2023, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro . Creșterea costurilor reflectă nivelul ridicat al împrumuturilor contractate de stat în ultimii ani și condițiile financiare mai stricte de pe piețele internaționale. La finalul lunii decembrie 2025, datoria guvernamentală a României a coborât ușor sub pragul de 60% din produsul intern brut, după ce depășise acest nivel în lunile octombrie și noiembrie. Conform datelor oficiale, îndatorarea statului era de 59,6% din PIB , structurată aproape egal între datoria internă și cea externă. Structura datoriei guvernamentale era următoarea: 29,8% din PIB – datorie internă 29,8% din PIB – datorie externă aproximativ 0,11% din PIB – datorii ale companiilor reclasificate în sectorul administrației publice Ministerul Finanțelor avertizează însă că nivelul datoriei ar putea continua să crească în următorii ani. Pe baza prognozelor actuale privind deficitul bugetar și evoluția economiei, instituția estimează că datoria guvernamentală brută ar putea ajunge la circa 61,8% din PIB până la finalul anului 2026 . Dacă sunt luate în calcul și activele financiare lichide ale statului, indicatorul datoriei guvernamentale nete ar urma să fie mai redus, situându-se în jurul 51,5% din PIB . Autoritățile consideră că fondurile europene, în special componenta de împrumut din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pot contribui la reducerea presiunii asupra finanțelor publice. Împrumuturile contractate prin mecanismele Uniunii Europene au, de regulă, costuri mai mici decât cele obținute direct de pe piețele financiare, ceea ce ar putea tempera pe termen mediu cheltuielile cu dobânzile și impactul asupra deficitului bugetar. În contextul actual, marcat de inflație ridicată și politici monetare restrictive, costul finanțării statului rămâne una dintre principalele presiuni asupra bugetului României. [...]
Guvernul a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, care prevede înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor , într-un context economic marcat de creștere redusă și presiuni pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit Digi24 , proiectul a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor și urmează să fie adoptat de Guvern și trimis ulterior Parlamentului pentru dezbatere și vot. Dimensiunea bugetului pentru 2026 Documentul indică venituri totale de aproximativ 391,7 miliarde de lei , în timp ce cheltuielile estimate ajung la 527,4 miliarde de lei . Diferența reflectă un deficit bugetar semnificativ, estimat la 6,2% din PIB în metodologie cash, în timp ce deficitul calculat după metodologia europeană ESA este prognozat la 6% din PIB . Guvernul estimează pentru 2026 o creștere economică de doar 1% , argumentând că măsurile de reducere a deficitului și inflația ridicată din prima parte a anului vor afecta puterea de cumpărare a populației. Pensiile și salariile rămân la nivelul din 2025 Proiectul de buget prevede menținerea pensiilor din sistemul public și din sistemul special la nivelul lunii decembrie 2025 , fără indexări în 2026. În același timp, documentul stabilește: menținerea salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice la nivelul din decembrie 2025; păstrarea sporurilor și indemnizațiilor la același nivel; neacordarea de prime, bonusuri sau alte beneficii similare în 2026; neplata în bani a concediilor neefectuate pentru anul 2026. Aceste măsuri fac parte din strategia de limitare a cheltuielilor publice și de stabilizare a finanțelor statului. Cum se împart banii între ministere Conform proiectului de buget, cele mai mari alocări bugetare sunt destinate unor ministere cheie. Minister Credite bugetare Ministerul Muncii 91,8 miliarde lei Ministerul Educației 64,7 miliarde lei Ministerul Apărării 49,3 miliarde lei Ministerul Transporturilor 42 miliarde lei Ministerul Afacerilor Interne 35,7 miliarde lei Alte alocări importante sunt prevăzute pentru Ministerul Agriculturii, Dezvoltării și Sănătății. Finanțarea autorităților locale O parte semnificativă a veniturilor din TVA, aproximativ 27,7 miliarde de lei , va fi transferată către autoritățile locale pentru finanțarea serviciilor sociale, a transportului elevilor și a unor programe educaționale. Veniturile din impozitul pe venit sunt distribuite astfel: 63% către comune, orașe și municipii; 15% către consiliile județene; 6% către fonduri gestionate de consiliile județene; 14% într-un mecanism național de solidaritate; 2% pentru instituții de cultură. Datoria publică estimată Ministerul Finanțelor estimează că datoria guvernamentală brută va ajunge la 61,8% din PIB la finalul anului 2026 , în timp ce datoria netă ar urma să se situeze în jurul valorii de 51,5% din PIB , după scăderea activelor financiare lichide. Potrivit calculelor din Coaliția de guvernare, proiectul bugetului ar putea fi adoptat de Guvern în ședința de joi și trimis imediat Parlamentului, unde vor urma amendamentele și dezbaterile în comisiile de specialitate. [...]
Coaliția se reunește pentru reforme și bugetul pe 2026, pe fondul tensiunilor cu PSD , iar miza este adoptarea rapidă a pachetelor de măsuri și stabilirea alocărilor pentru cele zece luni rămase din an. Potrivit Știrile ProTV , liderii coaliției s-au întâlnit luni, 23 februarie 2026, de la ora 13.00, pentru a stabili calendarul ordonanțelor de urgență privind reforma administrației și relansarea economică, înaintea finalizării legii bugetului. Premierul Ilie Bolojan vrea ca pachetul pentru administrație și cel de relansare economică să fie adoptate în Executiv la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizelor ministeriale și a votului din Consiliul Economic și Social. Abia ulterior ar urma să fie închise discuțiile pe buget, care trebuie să reflecte noile priorități. PSD condiționează însă susținerea bugetului de adoptarea unui „pachet de solidaritate”, cu măsuri pentru: pensionari, mame aflate în concediu de maternitate, veterani și alte categorii vulnerabile. Social-democrații susțin că programul de relansare economică, lansat în septembrie 2025, a fost întârziat, iar disputele din coaliție privind controlul fondurilor riscă să afecteze singura reformă economică majoră asumată. Țintele bugetare anunțate de Ministerul Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a precizat că bugetul pe 2026 va fi construit pe baza execuției din 2025, unde majoritatea ministerelor au depășit un grad de realizare de 90%. Principalele coordonate anunțate sunt: deficit bugetar țintit spre 6%; creștere economică estimată la aproximativ 1%; PIB prognozat la 2.045 de miliarde; peste 10,7 miliarde de euro din PNRR pentru investiții, echivalentul a peste 52 de miliarde de lei; alte aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri de coeziune și agricultură. Guvernul mizează pe un „buget al relansării și al investițiilor”, însă consensul politic rămâne fragil. Întâlnirea anterioară dintre președintele Nicușor Dan și liderii coaliției a avut loc pe fondul amenințărilor PSD privind votul pe buget. Deznodământul negocierilor va arăta dacă pachetul de reforme și cel de solidaritate pot fi integrate într-o formulă acceptată de toate partidele sau dacă tensiunile vor continua în Parlament. [...]
Consiliul Fiscal avertizează că bugetul României pentru 2026 este vulnerabil , chiar dacă instituția a avizat construcția bugetară propusă de Guvern. Potrivit Digi24 , experții spun că echilibrul bugetar depinde de mai mulți factori de risc, de la evoluția conflictelor internaționale până la colectarea taxelor și absorbția fondurilor europene. Instituția consideră că bugetul ar putea fi compatibil cu o țintă de deficit de aproximativ 6,25% din PIB în 2026 , însă această estimare este fragilă și poate fi influențată de evoluțiile economice și geopolitice. România vine după o perioadă cu dezechilibre majore, în care deficitul bugetar a ajuns în 2024 la 8,7% din PIB (cash) și la 9,3% din PIB în metodologia europeană ESA, cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Unul dintre principalele riscuri menționate de Consiliul Fiscal este situația internațională. Războiul început în Orientul Mijlociu ar putea provoca un nou șoc energetic, prin scumpirea petrolului și gazelor naturale. Un astfel de scenariu ar avea efecte directe asupra inflației, asupra creșterii economice și asupra veniturilor bugetare ale statului. În același timp, economia României este estimată să crească cu doar 1% în 2026 , un ritm modest. Autoritățile mizează mai ales pe investiții și pe exporturi pentru susținerea economiei, în condițiile în care consumul intern este afectat de măsurile de consolidare fiscală. Consiliul Fiscal subliniază că ajustarea deficitului nu a fost posibilă doar prin tăieri de cheltuieli. Documentul menționează explicit că majorarea unor taxe și impozite a fost inevitabilă , iar măsurile au avut deja costuri sociale, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor, într-un context de inflație ridicată. Un alt punct critic este nivelul scăzut al veniturilor fiscale din România, considerat una dintre cauzele structurale ale dezechilibrului bugetar. Instituția spune că statul trebuie să îmbunătățească semnificativ colectarea taxelor, în special a TVA și a impozitului pe profit. Situația este complicată și de evoluția datoriei publice. România a depășit deja pragul de 60% din PIB , iar dacă deficitul rămâne ridicat, datoria ar putea urca spre 80% din PIB până în 2034 , un nivel care ar putea fi sancționat de piețele financiare. În schimb, dacă programul de consolidare fiscală continuă, datoria ar putea atinge un vârf de aproximativ 63% din PIB în 2027–2028, pentru ca apoi să înceapă să scadă și să coboare sub 60% până în 2030. Consiliul Fiscal mai atrage atenția asupra unei probleme majore: absorbția redusă a fondurilor europene. La finalul anului 2025, rata de absorbție era de doar aproximativ 15% pentru programele naționale , iar întârzierile pot pune presiune suplimentară pe buget și pe investițiile publice. În concluzie, instituția nu spune că bugetul pentru 2026 este nerealist, dar avertizează că depinde de mai multe condiții: evoluția economiei globale, controlul strict al cheltuielilor, creșterea colectării taxelor și utilizarea eficientă a fondurilor europene. [...]
Proiectul de buget ar putea intra în plenul Parlamentului între 15 și 17 martie , dacă miercuri va exista un acord în coaliție, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor , potrivit AGERPRES . Calendarul depinde însă de finalizarea procedurilor interne din Guvern și de obținerea avizelor necesare. Kelemen Hunor a explicat că, în cazul unei înțelegeri în coaliție, proiectul ar putea fi transmis Parlamentului miercurea viitoare, după parcurgerea etapelor de consultare, inclusiv la Consiliul Economic și Social. Ulterior, documentul ar urma să fie analizat în comisiile de specialitate, iar dezbaterea în plen ar putea avea loc în intervalul 15–17 martie. În ceea ce privește divergențele din coaliție, liderul UDMR a precizat că principalele neînțelegeri vizează două teme: echilibrarea bugetară și investițiile. „Restul sunt lucruri mai mărunte”, a afirmat acesta. Kelemen Hunor a respins ideea că PSD ar putea bloca proiectul în Parlament și a reiterat că Ilie Bolojan rămâne premier atât timp cât este susținut de PNL. „Până când PNL îl susține pe Ilie Bolojan nu există alt premier”, a subliniat liderul UDMR. Declarațiile vin în contextul negocierilor intense privind bugetul pe 2026, într-un moment în care presiunile legate de investiții, echilibru fiscal și măsuri sociale sunt în centrul discuțiilor din coaliția de guvernare. [...]
