Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Ilie Bolojan spune că deficitul bugetar pe 2026 ar putea depăși 8%, potrivit Profit.ro, care relatează declarația făcută în contextul discuțiilor despre execuția bugetară și țintele fiscale ale României.
Bolojan afirmă că nu crede că anul acesta se poate încheia cu un deficit sub 8%, semnalând o așteptare pesimistă privind diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. În termeni simpli, deficitul bugetar reprezintă suma cu care cheltuielile depășesc încasările într-un an.
Miza este directă pentru finanțele publice: un deficit mai mare înseamnă, de regulă, nevoi mai ridicate de împrumut ale statului și presiune suplimentară pe costurile de finanțare, într-un moment în care România este deja atent monitorizată pe tema consolidării fiscale (reducerea treptată a deficitului).
În lipsa altor detalii în materialul citat despre măsuri concrete sau un calendar de corecție, mesajul principal rămâne cel de avertisment: ținta de deficit sub 8% pentru 2026 este, în evaluarea lui Bolojan, dificil de atins în condițiile actuale.
Următorul reper va fi modul în care Guvernul își va ajusta politicile de venituri și cheltuieli în cursul anului, inclusiv prin rectificări bugetare, astfel încât să limiteze derapajul și să își susțină credibilitatea pe piețele de finanțare.
Recomandate
Instabilitatea politică poate împinge România spre costuri de finanțare cu peste 100 mld. lei mai mari în cinci ani , cu efecte în lanț asupra bugetului, taxelor și economiei reale, potrivit unei analize a Confederației Patronale Concordia citate de HotNews . Creșterea dobânzilor la care se împrumută statul este deja vizibilă: randamentele au urcat cu aproape un punct procentual față de februarie, de la 6,4% la 7,31% (date urmărite și pe Investing.com ). Concordia avertizează că, dacă instabilitatea persistă, costurile se pot adânci, iar impactul se va transmite către companii și populație prin credite mai scumpe. De ce contează: riscul de rating și factura bugetară Miza centrală, în lectura patronatelor, este compromiterea reducerii deficitului bugetar, ceea ce ar putea duce la pierderea ratingului „investment grade” (recomandat investițiilor). Într-un scenariu similar, Ungaria ar fi plătit o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare, iar aplicat României un astfel de șoc ar însemna cheltuieli suplimentare cu dobânzile de: +4 miliarde lei în 2026 +12 miliarde lei în 2027 +22 miliarde lei în 2028 +30 miliarde lei în 2029 +33 miliarde lei în 2030 Totalul depășește 100 de miliarde de lei în cinci ani, conform calculelor Concordia. Pentru a acoperi aceste costuri și a menține bugetul „în parametrii asumați față de partenerii europeni”, analiza indică drept opțiuni fie o creștere a TVA cu încă 3 puncte procentuale, fie majorarea celorlalte impozite. Efecte imediate: curs, inflație și rate la credite Pe termen scurt, Concordia estimează presiuni suplimentare pe curs și pe costul creditării: euro ar putea urca cu 1–2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei; ratele la credite ar putea crește cu aproximativ 7,5–10%. Patronatele notează că România are unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, ceea ce ar face ca o depreciere a leului să se vadă rapid în prețurile de consum. PNRR : pierderi de miliarde și deficit mai mare Un alt canal major de risc este PNRR. În scenariul „optimist”, România ar pierde minimum 30% din sumele așteptate în 2026, adică circa 3,5 miliarde euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În funcție de reacția statului, analiza descrie două variante: dacă proiectele se opresc: creșterea economică scade cu 0,2–0,3 puncte procentuale, statul pierde 600–700 milioane euro (aprox. 3,0–3,5 miliarde lei) din taxe, iar deficitul ajunge la 6,43% din PIB; dacă statul acoperă diferența din buget: deficitul urcă la 6,9% din PIB. În scenariul „negativ”, pierderea ar ajunge la 50% (aprox. 5,7 miliarde euro, adică aprox. 28,5 miliarde lei), iar în scenariul „critic” la 70% (circa 8 miliarde euro, aprox. 40 miliarde lei). În varianta cu acoperire din bani publici, deficitul ar putea urca până la 7,8% din PIB, cu „probabilitate ridicată” de retrogradare la statutul „junk” (nerecomandat investițiilor), potrivit analizei. Cine plătește nota Concluzia patronatelor este că instabilitatea politică se traduce în costuri concrete pentru companii și cetățeni, prin scumpirea finanțării, presiune pe curs și risc de tăieri sau taxe mai mari, în condițiile în care deficitul și accesul la fonduri europene rămân puncte sensibile pentru credibilitatea financiară a României. [...]
Deficitul bugetar din T1 2026 s-a înjumătățit la 22 mld. lei, reducând nevoia de împrumuturi , un semnal urmărit de investitori și relevant pentru presiunea viitoare pe taxe, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că România a încheiat primele trei luni din 2026 cu un deficit de 22 miliarde lei, față de 44 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1% din PIB, de la 2,3% în T1 2025. De ce contează: mai puține împrumuturi și risc mai mic de presiune fiscală Nazare a legat direct reducerea deficitului de o scădere a necesarului de finanțare al statului și, implicit, de o presiune mai mică pe taxe în viitor, în condițiile în care diferența dintre venituri și cheltuieli s-a redus. Într-o postare pe Facebook, ministrul a susținut că această evoluție întărește încrederea investitorilor și a piețelor externe. „Statul cheltuie mai responsabil – am redus diferenţa dintre ce încasează şi ce cheltuie. Acest lucru înseamnă puţine împrumuturi şi, implicit, mai puţină presiune pe taxe în viitor.” Context: de la deficitul din 2024 la țintele asumate În 2024, România a ajuns la un deficit de 9,3% din PIB , iar ministrul afirmă că angajamentul este reducerea sub 3% până în 2030. Pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB. Ce urmează: stabilitatea politică, factor de risc pentru piețe Ministrul a avertizat că atingerea țintelor depinde de stabilitate, iar instabilitatea politică și schimbările bruște de direcție pot transmite semnale negative către piețe și investitori, cu efecte asupra costurilor și accesului la finanțare. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1% din PIB în T1 2026, reducând nevoia de împrumuturi , dar Ministerul Finanțelor avertizează că instabilitatea politică poate eroda rapid încrederea piețelor, potrivit News . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că în primele trei luni din 2026 deficitul bugetar a fost de 1% din PIB, la jumătate față de aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, deficitul a scăzut la 22 de miliarde de lei, de la aproximativ 44 de miliarde de lei în T1 2025, iar ca pondere în economie reducerea este de la 2,3% la 1%. Ce înseamnă ajustarea pentru finanțarea statului Nazare susține că reducerea deficitului reflectă o disciplină mai bună a cheltuielilor, prin micșorarea diferenței dintre încasări și cheltuieli. În logica prezentată de ministru, un deficit mai mic înseamnă împrumuturi mai puține și, implicit, presiune mai redusă pe taxe în viitor. Totodată, ministrul afirmă că evoluția a contribuit la întărirea încrederii investitorilor și a piețelor externe, pe fondul unui program de consolidare bugetară aplicat împreună cu premierul Ilie Bolojan. Ținte asumate și riscul politic invocat de Ministerul Finanțelor În context, Nazare amintește că România a pornit de la un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și că angajamentul este reducerea sub 3% până în 2030. Pentru finalul lui 2026, ținta de deficit rămâne 6,2% din PIB. Ministrul avertizează însă că aceste rezultate depind de stabilitate și că „instabilitatea politică și schimbările abrupte de direcție” transmit un semnal negativ către piețe și investitori, riscând să afecteze capitalul de încredere acumulat „în doar 10 luni”. [...]
România încearcă să limiteze impactul bugetar al unei datorii de 3,4 miliarde lei către Pfizer și a cerut companiei convertirea sumei în produse medicale, plus oprirea dobânzilor pe durata negocierilor, potrivit Agerpres , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , după ședința de Guvern de luni seară. Nazare a spus că România „așteaptă din partea Pfizer un răspuns” la propunerea de conversie a datoriei în „produse medicale utilizabile și utile”, în consultare cu Ministerul Sănătății, și la solicitarea de sistare a dobânzilor pe parcursul negocierilor aflate în desfășurare. Ministrul a subliniat că suma „are efecte pe deficitul anului 2026” și că la aceasta se adaugă penalități. Ce cere România și de ce contează pentru deficit În briefingul de presă, ministrul Finanțelor a indicat trei direcții urmărite în discuțiile cu Pfizer: convertirea sumei datorate în produse medicale necesare României; sistarea dobânzilor pe durata negocierilor; coordonare cu Ministerul Sănătății pentru definirea tipului de produse vizate. Potrivit lui Nazare, discuțiile purtate la Washington au fost „preliminare” și „sub semnul confidențialității”, iar marja de manevră a României este „foarte mică” după pierderea procesului și în condițiile unei sentințe „practic executorii”. Coordonare cu Polonia și demers către Comisia Europeană Ministrul a mai afirmat că România a luat legătura cu ministrul Sănătății din Polonia pentru a construi o strategie comună și că intenționează să transmită Comisiei Europene „o serie de aspecte” care ar putea ajuta ambele țări în gestionarea situației. Contextul juridic prezentat în material: un tribunal din Bruxelles a condamnat în primă instanță Polonia și România să plătească solduri restante pentru vaccinurile COVID-19 comandate de la Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru Polonia și 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) pentru România, la care se adaugă dobânzi. Ce urmează Pe termen scurt, miza este răspunsul Pfizer la propunerile României privind conversia datoriei și oprirea dobânzilor în timpul negocierilor. În paralel, autoritățile încearcă să își coordoneze poziția cu Polonia și să implice Comisia Europeană, în condițiile în care, potrivit ministrului Finanțelor, efectul bugetar este relevant pentru deficitul din 2026. [...]
Germania pregătește tăieri de 38,3 miliarde euro (până în 2030) din cheltuieli sociale , pentru a face loc în buget cheltuielilor de apărare, iar semnalul pentru restul Europei este că spațiul fiscal se îngustează chiar și în economiile cu datorie publică relativ redusă, potrivit Mediafax , care citează publicația spaniolă elEconomista.es. Pachetul, agreat de coaliția CDU–SPD condusă de cancelarul Friedrich Merz înaintea ședinței de cabinet programate pentru 28 aprilie 2026, vizează reduceri în sistemul de sănătate și în garanțiile de pensii, pentru a elibera resurse către cheltuieli militare. Miza, dincolo de politica internă germană, este mesajul către piețe și către guvernele care vor să finanțeze simultan apărarea și menținerea statului social prin mai multă datorie. De ce contează: Germania taie cheltuieli sociale deși are datorie în jur de 60% din PIB În material se arată că reducerile sunt decise într-o țară a cărei datorie publică „abia depășește 60% din PIB”, ceea ce este prezentat ca un avertisment pentru statele cu îndatorare mai mare. Argumentul este că împrumuturile publice „nelimitate” au consecințe, iar evoluțiile recente din piețe au readus în prim-plan costul finanțării și limitele toleranței investitorilor. În acest context, Germania ar încerca să „dea un exemplu”, în condițiile în care mai multe guverne europene s-au angajat să-și crească bugetele de apărare, inclusiv în cadrul angajamentelor față de NATO. Ce se schimbă: pensia de stat, spre „acoperire de bază” Un punct central este reforma pensiei de stat. Merz este citat spunând că pensia de stat va deveni o „acoperire de bază” pentru bătrânețe și că nu va mai fi suficientă pentru menținerea nivelului de trai pe termen lung. În plus, ar urma să fie reduse și indemnizațiile de șomaj pe termen lung. Materialul descrie pachetul drept cea mai importantă reducere a statului social german de la reformele „Agenda 2010” din anii 2000. Efect de contagiune: presiune pe țările cu datorii mai mari și pe sistemele „pay as you go” Mediafax redă o analiză a economistului Juan Ramón Rallo, care compară Germania cu Spania și susține că, dacă statul bunăstării german (cu datorie publică de 63% din PIB, în formularea citată) intră în retragere, statele cu datorii mai mari sunt mai expuse. În aceeași analiză sunt prezentate comparații ale ponderii unor cheltuieli publice în PIB (protecție socială, educație, sănătate) între Germania și Spania, pentru a argumenta că diferențele nu sunt suficient de mari încât să facă sustenabil într-o parte ceea ce devine nesustenabil în cealaltă. În material este menționat și conceptul de datorie „implicită” la pensii (drepturi acumulate), explicat ca estimare a valorii pensiilor acumulate până la o anumită dată, fie în sisteme publice de tip „pay as you go” (plătești pe măsură ce încasezi contribuții), fie în sisteme private capitalizate. Pentru Spania, textul indică obligații care „depășesc 600% din PIB”, atribuite datelor Eurostat . Context: îmbătrânirea populației și costul apărării comprimă bugetele Un raport Capital Economics, citat în material, proiectează o creștere medie a cheltuielilor publice cu pensiile în zona euro cu aproximativ 1% din PIB în următorul deceniu, cu diferențe între țări, pe fondul îmbătrânirii populației și al intrării la pensie a generației „baby boom”. În același context, este citată OCDE, care avertizează că majorarea cheltuielilor de apărare poate sprijini modest activitatea economică pe termen scurt, dar adaugă presiune fiscală, iar efectele pe termen lung sunt incerte fără reforme structurale. Pentru Germania, materialul mai notează și criticile interne legate de utilizarea unei părți din stimulul pentru investiții pentru cheltuieli curente, ceea ce ar amplifica semnificația actualelor tăieri. Ce urmează Acordul politic a fost atins înaintea ședinței de cabinet din 28 aprilie 2026, iar pachetul este prezentat ca parte a unei ferestre de oportunitate după alegerile regionale, într-un climat în care reformele sociale sunt considerate dificil de vândut public. Materialul sugerează că dezbaterea despre finanțarea apărării și sustenabilitatea pensiilor se va extinde în Europa, pe măsură ce presiunile demografice și cele bugetare se suprapun. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , iar Guvernul mizează că această ajustare va susține credibilitatea României pe piețele de finanțare, într-un context de dobânzi în creștere și costuri mai mari de împrumut, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că datele execuției bugetare pe primul trimestru reconfirmă „reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate” față de aceeași perioadă din 2025 și a descris evoluția drept „un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României”, pe fondul sensibilității piețelor la derapaje fiscale. Ce arată execuția bugetară după primele trei luni Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor , deficitul bugetului general consolidat în T1 2026 a fost de 21,09 miliarde de lei (1,03% din PIB) , față de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) în T1 2025. Ministerul indică o diminuare de 1,25 puncte procentuale ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nazare a punctat și dinamica veniturilor, care ar fi crescut cu 12,3% , „peste ritmul economiei”, pe fondul măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și al îmbunătățirii colectării. În același timp, ministrul a menționat creșterea restituirilor de TVA, ca element de sprijin pentru lichiditatea din economie. Ajustarea: control al cheltuielilor, fără tăierea investițiilor Pe partea de cheltuieli, ministrul afirmă că se vede o scădere a acestora ca pondere în PIB și „disciplină”, inclusiv la cheltuielile de personal, susținând ideea că ajustarea nu vine doar din venituri. Un punct central al mesajului este menținerea investițiilor la un nivel ridicat, finanțate „preponderent din fonduri europene”, ceea ce ar reduce presiunea pe deficit și pe împrumuturile interne. Nazare a mai spus că „creșterea puternică” a sumelor rambursate de Uniunea Europeană ar confirma accelerarea absorbției fondurilor europene, considerată prioritate în acest an. De ce contează pentru costul finanțării În mesajul său, ministrul leagă explicit consolidarea fiscală de reacția piețelor, în condițiile în care dobânzile cresc și investitorii penalizează rapid derapajele. El și-a exprimat speranța că publicarea datelor va contribui la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor, oferind piețelor „un argument” privind direcția finanțelor publice. Ce urmează Din informațiile prezentate rezultă că Guvernul își bazează strategia de reducere a deficitului pe combinația dintre venituri mai mari (prin colectare și bază de impozitare) și controlul cheltuielilor, cu păstrarea investițiilor susținute din fonduri europene. Materialul nu oferă detalii despre ținte pentru trimestrele următoare sau despre măsuri suplimentare, dincolo de interpretarea ministrului asupra execuției din T1. [...]
