Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Bugetul de stat pe 2026 a fost adoptat vineri în Parlament, iar premierul Ilie Bolojan a susținut că documentul introduce „o nouă abordare, corectă față de cetățeni”.
În declarațiile făcute după votul din plenul reunit, Bolojan a legat bugetul de reformele deja anunțate de Guvern, inclusiv reforma administrației, reforma pensiilor speciale și reduceri de cheltuieli în instituțiile publice. Premierul a prezentat bugetul drept un instrument de disciplină fiscală, menit să limiteze „derapajele nedorite” și să protejeze eforturile recente ale contribuabililor.
„Bugetul reprezintă şi centura de siguranţă pe care o avem în faţa unor derapaje nedorite. Astfel, nimeni nu va putea arunca la coş efortul românilor, făcut în ultimele luni, şi risipi finanţele publice.”
Un punct central al mesajului a fost menținerea țintei de deficit bugetar la 6,2%, pe care premierul a invocat-o ca semnal pentru partenerii instituționali, agențiile de rating și instituțiile financiare. În acest context, Bolojan a afirmat că România „dovedește” prin buget că își respectă angajamentele asumate.
Totodată, premierul a spus că bugetul pentru 2026 ar urma să asigure continuarea investițiilor și finanțarea funcționării instituțiilor publice, inclusiv plata salariilor, pensiilor și a ajutoarelor sociale. El a invocat și riscurile externe, afirmând că România trebuie să-și consolideze capacitatea de a răspunde unor eventuale șocuri venite din afara țării.
Proiectul legii bugetului de stat pe 2026 și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat au fost adoptate cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă și o abținere.
Recomandate
Parlamentul a aprobat bugetul de stat pe 2026 , după trei luni de întârziere, vineri, cu 319 voturi pentru. Votul a venit după mai multe zile de dezbateri în comisii și în coaliția de guvernare. Documentul stabilește alocările financiare pentru anul în curs, inclusiv pentru investiții, sănătate, educație și infrastructură. Votul din Parlament și principalele linii ale bugetului Proiectul a trecut cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă și o abținere, în timp ce doi parlamentari nu au votat. În termeni politici, adoptarea închide o perioadă de blocaj și dispută prelungită în jurul bugetului. Coaliția a susținut că bugetul este construit pentru stabilitate economică și pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare aflate în derulare. Opoziția a criticat distribuirea fondurilor și a acuzat lipsa unor măsuri suficiente pentru protejarea populației în fața scumpirilor. Rezultatul votului: 319 pentru, 104 împotrivă, 1 abținere Domenii menționate ca priorități de alocare: investiții, sănătate, educație, infrastructură Critica opoziției: fonduri distribuite discutabil și măsuri insuficiente contra scumpirilor Mesajul premierului Bolojan: reforme, disciplină și ținta de deficit Premierul Ilie Bolojan a spus, în plen, că bugetul reflectă reformele realizate până acum și introduce „o abordare corectă față de cetățeni”, invocând reforma administrației, reforma pensiilor speciale și reducerile de cheltuieli din instituțiile publice. „Ați votat bugetul, un buget care prevede o nouă abordare corectă față de cetățeni. Toate reformele făcute până acum, reforma administrației, reforma pensiilor speciale, reducerile de cheltuieli din instituțiile publice, sunt reflectate în acest buget.” Șeful Guvernului a mai afirmat că bugetul este „o centură de siguranță” pentru finanțele publice și că nu va permite derapaje în cheltuirea banilor publici. În același mesaj, el a indicat păstrarea țintei de deficit bugetar de 6,2% ca semnal de responsabilitate către partenerii instituționali, agențiile de rating și instituțiile financiare. Ce acoperă bugetul, potrivit Guvernului, și ce urmează În mesajul către populație, premierul a mulțumit pentru eforturile din ultimele luni și a spus că bugetul pe 2026 acoperă atât investițiile publice, cât și cheltuielile sociale, inclusiv funcționarea instituțiilor publice și plata salariilor și pensiilor. Adoptarea bugetului fixează cadrul de cheltuieli și prioritățile de finanțare pentru 2026, după perioada de dezbateri și tensiuni politice. În perioada următoare, miza se mută pe execuția bugetară și pe modul în care ținta de deficit de 6,2% va fi respectată în practică, în condițiile criticilor legate de scumpiri și de alocarea fondurilor. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul României este „maximul posibil” în contextul actual , avertizând că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită din alte surse și că soluțiile populiste pot destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Digi24 , în contextul tensiunilor politice generate de dezbaterea bugetului de stat în Parlament. Premierul a explicat că actuala construcție bugetară a fost realizată într-un context economic diferit, înainte ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu să escaladeze. Potrivit acestuia, conflictul din regiune a adus efecte economice imediate, inclusiv presiuni asupra dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili, factori care pot alimenta inflația în perioada următoare. În același timp, guvernul se confruntă cu o presiune politică majoră din partea PSD, care solicită includerea în buget a unui pachet social estimat la 3,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor susține însă că poate acoperi doar aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce a deschis un conflict politic în interiorul coaliției. Principalele puncte ale disputei bugetare PSD solicită fonduri suplimentare pentru măsuri sociale. Guvernul afirmă că resursele bugetare sunt limitate. Există riscul ca amendamentele PSD să fie adoptate cu sprijinul AUR. Un asemenea scenariu ar putea genera prima criză politică majoră a actualului executiv. Bolojan a criticat propunerile care nu indică și sursele de finanțare, subliniind că orice majorare de cheltuieli trebuie compensată fie prin economii, fie prin venituri suplimentare la buget. În opinia sa, populismul fiscal ar duce inevitabil la împrumuturi mai mari și la destabilizarea finanțelor publice. Premierul a respins și ideea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru companii, afirmând că mediul de afaceri a avertizat că o astfel de măsură ar descuraja investițiile și dezvoltarea economică. În locul acesteia, coaliția ar fi decis majorarea salariului minim, pentru a compensa presiunea socială. Avertismentul privind cheltuielile publice Bolojan a mai declarat că, atunci când ministerelor li s-a cerut să identifice economii pentru a acoperi noi cheltuieli, aproape toate instituțiile au solicitat bani suplimentari, cu o singură excepție minoră. În acest context, premierul a reiterat că bugetul actual este deja întins la limită. În final, șeful guvernului a spus că stabilitatea bugetară depinde de responsabilitatea politică a partidelor și de capacitatea acestora de a evita promisiunile fără acoperire financiară, într-un context economic global deja tensionat. [...]
Guvernul pregătește bugetul pentru 2026 cu obiectivul de a reduce deficitul și de a menține investițiile la un nivel ridicat , într-un context economic complicat marcat de presiunea datoriei publice și de nevoia reformării administrației, a transmis premierul Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook . Proiectul de buget a fost publicat de Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobat de Guvern până la finalul săptămânii, apoi trimis Parlamentului pentru adoptare. Potrivit premierului, bugetul este construit în jurul a cinci mari provocări economice care vor influența stabilitatea financiară a României în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar Prima prioritate este scăderea deficitului bugetar. Guvernul vizează reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde lei) . Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei , ceea ce presupune măsuri de limitare a cheltuielilor și prioritizarea programelor publice. Potrivit lui Ilie Bolojan, reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental, ci un efort al întregii economii , care presupune apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice. Investiții publice de peste 160 miliarde de lei În paralel cu reducerea deficitului, Executivul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Proiectul de buget prevede investiții de peste 160 de miliarde de lei , echivalentul a aproximativ 8% din PIB . România are în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în diverse faze de execuție. O parte importantă a acestora este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august 2026 , iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro , la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat. Presiunea dobânzilor la datoria publică O altă problemă majoră pentru buget este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi , echivalentul a aproape 12 miliarde de euro , adică aproximativ 3% din PIB . Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul estimat al construcției autostrăzii București–Pașcani . Reducerea cheltuielilor din sectorul public Pentru a crea spațiu bugetar, Guvernul propune și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public . Ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii. În același timp, bugetul pentru asistență socială rămâne la aproximativ 250 de miliarde de lei , autoritățile susținând că sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu va fi afectat. Obiectivul: o economie mai competitivă Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, dar și prin atragerea investițiilor private. Executivul consideră că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul dezvoltării economice în anii următori . [...]
PSD a convocat Consiliul Politic Național pentru a decide dacă partidul va vota bugetul de stat pe 2026 , potrivit HotNews.ro . În cadrul unei ședințe scurte, liderii partidului au analizat o nouă formă a proiectului de buget și posibilele modificări pe care le pot propune în Parlament. Decizia finală privind susținerea bugetului va fi luată într-o ședință extinsă a Consiliului Politic Național, programată pentru duminică. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că, la o primă vedere, proiectul de buget nu include creșterea salariului minim, așa cum fusese convenit în coaliție. De asemenea, el a menționat că subiectul creșterii prețurilor la carburanți nu a fost inclus pe agenda ședinței de coaliție, dar a sugerat că premierul Ilie Bolojan ar trebui să facă o informare pe această temă. „În mod evident pe ordinea de zi au fost discuțiile pe buget, pe propunerile pe care le cunoașteți ale PSD și discuții interne legate de organizare și de ceea ce avem de făcut în perioada următoare. Duminica viitoare vom avea un Consiliu politic național în care vom decide poziția noastră legată de buget, pentru că ne așteptăm ca până la finalul acestei săptămâni să fie trimis în Parlament.” - Sorin Grindeanu În cazul în care parlamentarii PSD decid să nu susțină proiectul de buget, coaliția nu va avea numărul necesar de voturi pentru adoptare. Această posibilitate este subliniată de amenințările cu ieșirea de la guvernare, exprimate de Lia Olguța Vasilescu, care a sugerat că partidul ar putea vota pentru ieșirea de la guvernare după adoptarea bugetului. PSD a solicitat includerea unui pachet de solidaritate în valoare de aproximativ 3,5 miliarde de lei în bugetul de stat. Acest pachet ar urma să ofere ajutoare financiare pentru 2,8 milioane de persoane, incluzând pensionari cu venituri mici. Totodată, social-democrații cer ca bugetul să asigure fonduri pentru investiții naționale și locale și să garanteze că nicio primărie nu va primi mai puțini bani decât anul precedent. În ședința coaliției de săptămâna trecută, ministrul Finanțelor a propus doar 1,7 miliarde de lei pentru pachetul de solidaritate, ceea ce reprezintă aproape jumătate din valoarea solicitată de PSD. Această propunere a fost respinsă de social-democrați, care continuă să insiste asupra cerințelor lor. [...]
Ilie Bolojan spune că deficitul bugetar pe 2026 ar putea depăși 8% , potrivit Profit.ro , care relatează declarația făcută în contextul discuțiilor despre execuția bugetară și țintele fiscale ale României. Bolojan afirmă că nu crede că anul acesta se poate încheia cu un deficit sub 8%, semnalând o așteptare pesimistă privind diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. În termeni simpli, deficitul bugetar reprezintă suma cu care cheltuielile depășesc încasările într-un an. Miza este directă pentru finanțele publice: un deficit mai mare înseamnă, de regulă, nevoi mai ridicate de împrumut ale statului și presiune suplimentară pe costurile de finanțare, într-un moment în care România este deja atent monitorizată pe tema consolidării fiscale (reducerea treptată a deficitului). În lipsa altor detalii în materialul citat despre măsuri concrete sau un calendar de corecție, mesajul principal rămâne cel de avertisment: ținta de deficit sub 8% pentru 2026 este, în evaluarea lui Bolojan, dificil de atins în condițiile actuale. Următorul reper va fi modul în care Guvernul își va ajusta politicile de venituri și cheltuieli în cursul anului, inclusiv prin rectificări bugetare, astfel încât să limiteze derapajul și să își susțină credibilitatea pe piețele de finanțare. [...]
Coaliția a convenit deblocarea votului pe buget , după un blocaj apărut miercuri seară în comisiile reunite de buget-finanțe, potrivit Biziday . Soluția anunțată după o ședință a liderilor coaliției la Palatul Parlamentului presupune includerea integrală în buget a pachetului social susținut de PSD, finanțarea urmând să fie asigurată prin amânarea plății unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță. Premierul Ilie Bolojan a prezentat compromisul ca pe o alegere între două opțiuni: majorarea deficitului bugetar pentru a acoperi amendamentele din Parlament sau reducerea altor cheltuieli. Guvernul a ales a doua variantă, prin tăierea cheltuielilor destinate achitării drepturilor obținute de magistrați, pentru a face loc în buget pachetului social. Mesajul a fost dublat de o linie roșie politică: după acest acord, „alte amendamente nu vor fi acceptate”, ceea ce indică o încercare de a limita noi negocieri care ar putea redeschide conflictul din coaliție. Din partea PSD, Sorin Grindeanu a spus că formațiunea este „satisfăcută” de rezultat și că a „impus pachetul de solidaritate în integralitate”, pe care l-a legat de sprijin pentru pensionari și copiii cu dizabilități. În același timp, liderul social-democrat a insistat asupra tensiunilor recurente din negocierile bugetare, susținând că propunerile PSD ajung să fie acceptate doar după confruntări și întârzieri, și a cerut o viteză mai mare de decizie în coaliție. El a indicat și că se așteaptă ca „schemele” propuse de miniștrii Economiei și Agriculturii, în legătură cu scumpirile la pompă, să fie acceptate, semn că discuțiile despre măsuri de compensare nu sunt închise. Pe fundal, președintele Nicușor Dan, aflat la Bruxelles, a făcut un apel public la compromis, argumentând că „cele patru partide pro-occidentale din România sunt condamnate să guverneze împreună”. Intervenția vine după o zi de negocieri fragmentate, cu întreruperi și momente tensionate, declanșate de un amendament PSD privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor, care a contribuit la suspendarea discuțiilor în comisii. Calendarul rămâne strâns: premierul a anunțat reluarea dezbaterilor la prânz, cu perspectiva ca în această seară să aibă loc discuții în plen, iar adoptarea bugetului să fie programată pentru vineri. Dincolo de deblocarea procedurală, compromisul arată costul politic al închiderii negocierii: pachetul social intră în buget, dar plata unor drepturi salariale stabilite de instanțe pentru magistrați este împinsă în timp, iar coaliția încearcă să evite o nouă rundă de amendamente care ar putea reaprinde disputa pe deficit și priorități de cheltuire. [...]
