Știri
Știri din categoria Analize financiare
Analiștii CFA România estimează inflație de 5,9% și euro peste 5,16 lei în următoarele 12 luni, potrivit BankingNews, în timp ce creșterea economică a României este văzută la doar 0,9% în 2026.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a urcat în februarie 2026 cu 1,6 puncte, la 48,4 puncte, evoluție pusă exclusiv pe seama îmbunătățirii componentei de anticipații. Componenta care reflectă așteptările pentru următoarele 12 luni a ajuns la 51,2 puncte, în timp ce evaluarea condițiilor curente a rămas aproape neschimbată.
„În contextul unor anticipații de continuare a reducerii deficitului bugetar, componenta de anticipații a indicatorului a continuat să se îmbunătățească în luna februarie. În concordanță cu aceste anticipații, s-au redus și ratele anticipate de finanțare a datoriei publice, precum și deficitul bugetar estimat pentru anul curent”, a declarat Adrian Codirlașu, CFA – Președinte al Asociației CFA România.
Pe fond, tabloul rămâne fragil: analiștii indică o economie care avansează lent, cu o creștere estimată la 0,9% în 2026. În zona fiscală, deficitul bugetar este anticipat la 6,1% din PIB (față de 7,7% „nivelul actual”, în formularea sursei), însă datoria publică este văzută în urcare la 62% din PIB în următoarele 12 luni.
Presiunile pe cursul de schimb rămân ridicate. Aproximativ 81% dintre participanți anticipează deprecierea leului, iar cursul mediu estimat pentru următoarele 12 luni este de 5,1642 lei/euro, peste nivelul actual menționat de sursă, de circa 5,09 lei/euro. În paralel, inflația este așteptată să coboare la aproximativ 5,9% (de la „peste 9%” în prezent), dar să rămână peste ținta BNR, ceea ce sugerează un proces de dezinflație gradual; estimările nu includ, însă, impactul recent al conflictului din Iran, care ar putea amplifica volatilitatea.
În ceea ce privește costul finanțării și alte repere urmărite de piață, sondajul CFA România indică următoarele așteptări pentru următoarele 12 luni:
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România de peste 14 ani, pe baza răspunsurilor membrilor asociației și ale candidaților pentru nivelurile II și III ale examenului CFA, cu un orizont de anticipație de un an.
Recomandate
Costurile orare cu forța de muncă din România au crescut în trimestrul IV , potrivit SeeNews , care relatează evoluția la nivelul ultimelor trei luni ale anului. Informația este relevantă pentru companii și investitori deoarece influențează direct cheltuielile operaționale și poate afecta deciziile de angajare, prețurile și competitivitatea. Materialul consultat nu include, însă, în fragmentul disponibil, detalii numerice (ritmul de creștere, comparații anuale sau trimestriale), metodologia folosită ori sursa statistică primară. În absența acestor elemente, nu pot fi redate cu acuratețe mărimea creșterii sau sectoarele care au contribuit cel mai mult. În mod obișnuit, astfel de date sunt urmărite îndeaproape în contextul presiunilor salariale și al productivității, inclusiv pentru impactul asupra inflației și asupra costurilor din industrie și servicii. Pentru o evaluare completă ar fi necesare valorile și contextul din articolul integral (de exemplu, dacă este vorba despre costuri totale, care includ contribuțiile angajatorului, sau doar despre salarii). [...]
Războiul din Iran poate declanșa un șoc economic global, cu efecte directe asupra României , avertizează experții Frames într-o analiză publicată de TVR Info . Escaladarea conflictului și extinderea sa regională riscă să provoace o creștere abruptă a prețurilor la energie, blocaje comerciale și un nou val inflaționist la nivel mondial. Punctul critic este Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează zilnic aproximativ o cincime din consumul global de petrol. Iranul controlează coasta nordică a acestui coridor strategic și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea lui. Potrivit analizei, o întrerupere, chiar și temporară, ar bloca navele petroliere și ar genera un șoc imediat pe piețele energetice. Experții Frames conturează două scenarii: Scenariu moderat : afectare parțială a tranzitului, cu petrolul Brent urcând rapid la 80–85 de dolari pe baril. Scenariu pesimist : blocarea totală a strâmtorii și război extins, cu prețuri între 100 și 120 de dolari pe baril. O asemenea creștere ar alimenta inflația globală și ar obliga băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile, riscând o recesiune profundă. Impactul nu s-ar limita la petrol. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate, depinde de aceeași rută maritimă. O blocadă ar afecta direct Europa, inclusiv România, unde importurile de gaze rămân semnificative. În paralel, transportul maritim ar deveni mult mai scump. Primele de risc de război pentru nave au crescut de la niveluri simbolice la procente relevante din valoarea vaselor. Pentru un portcontainer de peste 100 de milioane de dolari, costul suplimentar poate ajunge la sute de mii de dolari per traversare. Rutele alternative prin sudul Africii adaugă 10–14 zile de tranzit, afectând lanțurile globale de aprovizionare. Consecințele ar putea include: opriri temporare în producție din lipsă de componente; creșterea prețurilor bunurilor de larg consum; comprimarea marjelor pentru companiile din logistică și retail. Experții recomandă firmelor românești să își regândească lanțurile de aprovizionare și să ia în calcul mutarea producției mai aproape de piețele de desfacere. În același timp, companiile energetice din zone sigure ar putea beneficia pe termen scurt de profituri ridicate. Analiza concluzionează că instabilitatea din Iran nu reprezintă doar o criză geopolitică, ci un posibil declanșator al unui nou ciclu inflaționist global, într-un moment în care economiile abia începuseră să își revină după șocurile recente. [...]
Bernstein estimează că aurul va ajunge la 6.100 dolari uncia până în 2030 , potrivit unei analize publicate de Investing.com , revizuind semnificativ în sus prognozele pe termen lung și indicând o posibilă continuare a raliului susținut de cererea instituțională și de achizițiile băncilor centrale. Noua estimare indică un preț mediu de 4.800 dolari uncia în 2026 și o creștere treptată până la 6.100 dolari în 2030. Analistul Bob Brackett și-a construit scenariul pe un model care corelează prețul aurului cu cererea netă a băncilor centrale și cu fluxurile din fondurile tranzacționate la bursă (ETF), dar și cu traiectoria așteptată a reducerilor de dobândă din partea Rezervei Federale a SUA. Potrivit World Gold Council , citat în analiză, 95% dintre băncile centrale chestionate în 2025 anticipează creșterea rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni, iar 73% văd o reducere a ponderii dolarului în următorii cinci ani. Tendința s-a accentuat după 2022, pe fondul diversificării rezervelor valutare. Factorii care susțin scenariul optimist: achiziții consistente ale băncilor centrale, peste nivelurile anterioare anului 2022; creșterea deținerilor ETF din a doua jumătate a anului 2024; așteptările privind cel puțin două reduceri de dobândă în 2026, care istoric au adus randamente medii de peste 6% în anul următor. În paralel, Bernstein a îmbunătățit recomandarea pentru Newmont Corporation la „Outperform” și a majorat prețul țintă al acțiunii la 157 dolari, de la 121 dolari, estimând o creștere cu 26% a EBITDA până la 21,9 miliarde dolari. Revizuirea vine pe fondul unui nou director executiv și al unor perspective operaționale considerate favorabile. Bernstein se alătură astfel unui consens tot mai optimist pe Wall Street. JPMorgan vede aurul la 6.300 dolari la final de 2026 , Bank of America estimează 6.000 dolari în următoarele 12 luni, Goldman Sachs indică 5.400 dolari, iar UBS 6.200 dolari în 2026. Riscurile menționate includ o eventuală încetinire a achizițiilor băncilor centrale și creșterea ratelor reale ale dobânzii, factori care ar putea tempera fluxurile către ETF și presiunea ascendentă asupra prețului. [...]
Fitch menține ratingul României BBB- în categoria recomandată pentru investiții , chiar dacă țara a intrat oficial în recesiune tehnică, conform Profit.ro . Această decizie este esențială pentru investitori, deoarece ratingurile oferite de agențiile de evaluare financiară, precum Fitch, S&P și Moody's, sunt indicatori cruciali ai capacității statului de a-și susține obligațiile financiare. România a menținut ratingul „BBB-” din partea Fitch încă din iulie 2011, însă perspectiva a fost revizuită la negativă în decembrie 2024, pe fondul unui deficit bugetar în creștere. Această poziție de rating este susținută de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și finanțele externe ale României. Impactul recesiunii tehnice Intrarea României în recesiune tehnică aduce presiuni suplimentare asupra economiei, dar menținerea ratingului de către Fitch oferă o oarecare stabilitate. Agenția a subliniat că PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste nivelul altor țări din categoria „BBB”, însă deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, alături de datoria publică în creștere, rămân provocări semnificative. „Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă destul de ridicată”, potrivit comunicatului agenției. Măsuri de consolidare fiscală Guvernul României a început un proces de consolidare fiscală, deși de la o bază slabă, cu un deficit fiscal general de 9,3% din PIB în 2024. Măsurile includ creșterea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, care se estimează că va scădea la 6,3% din PIB în 2026. În ciuda acestor eforturi, Fitch preconizează că deficitele bugetare ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”. Agenția subliniază că riscurile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu sunt semnificative, din cauza creșterii economice slabe și a tensiunilor politice. Creștere economică și perspective Creșterea economică a României a rămas sub 1% din primul trimestru al anului 2024, reflectând dificultățile de politică între consolidarea fiscală și stimularea creșterii economice. Fitch estimează că PIB-ul României nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027. Investițiile sunt așteptate să crească datorită fondurilor UE, care oferă un stimul anticiclic. Totuși, inflația rămâne o problemă, depășind ținta Băncii Naționale a României și fiind amplificată de majorarea TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice. Concluzii și provocări viitoare Menținerea ratingului „BBB-” de către Fitch este un semnal pozitiv pentru investitori, dar România trebuie să continue eforturile de consolidare fiscală și să gestioneze provocările politice și economice. În ciuda incertitudinilor, sprijinul UE și măsurile guvernamentale sunt esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung. Cu toate acestea, România rămâne vulnerabilă la schimbările de sentiment pe piețele globale, iar costurile de împrumut ar putea crește până la mediana „BBB” până în 2027. Este esențial ca guvernul să continue implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia. [...]
Fitch va publica pe 13 februarie ratingul României , iar Guvernul spune că așteaptă nu doar o menținere, ci și o îmbunătățire, potrivit Digi24 . Anunțul este programat „după închiderea piețelor”, ceea ce face ca mesajul agenției să fie urmărit îndeaproape de investitori și de Ministerul Finanțelor, în contextul în care ratingul influențează costurile la care statul se împrumută. Așteptările oficiale sunt formulate explicit de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după o întâlnire cu reprezentanții Fitch, desfășurată marți dimineață la Guvern. Accentul pus de autorități este pe ideea că perioada recentă ar fi consolidat credibilitatea și ar putea susține o evoluție favorabilă a evaluării. „Fitch va publica anunțul privind evaluarea ratingului României pe 13 februarie, după închiderea piețelor și ne așteptăm la o nouă confirmare a credibilității dobândite în ultimele șase luni. Așa cum am mai subliniat: mizăm în viitor nu doar pe menținerea ratingului, ci pe îmbunătățirea performanțelor și a calificativului de țară”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook. În discuțiile cu agenția, oficialii români au prezentat măsurile care ar fi permis corecția deficitului bugetar în 2025, menționând un nivel de 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană . Nazare a susținut că reducerea deficitului a fost realizată concomitent cu „un nivel record al investițiilor publice”, prin disciplină bugetară și decizii „coerente” în a doua parte a anului. Pentru 2026, ministrul a indicat că discuțiile au vizat perspectivele economice și fiscale, cu accent pe rolul finanțărilor europene, inclusiv PNRR și mecanismul SAFE, atât pentru susținerea investițiilor publice, cât și pentru reducerea costurilor de finanțare ale statului. La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan , ministrul Finanțelor și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, iar Guvernul a încadrat discuțiile în procesul periodic de evaluare a evoluțiilor economice și fiscale. Ultima decizie menționată în articol arată punctul de plecare al așteptărilor: în august 2025, Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă. În acest context, mesajul oficial că se mizează pe o îmbunătățire capătă greutate, deoarece o eventuală schimbare de rating sau de perspectivă poate influența direct percepția de risc și, implicit, costurile viitoare de împrumut ale statului. [...]
Prețul aurului a depășit în această săptămână pragul de 5.100 dolari pe uncie, atingând un nou maxim istoric , în contextul escaladării tensiunilor comerciale și al îngrijorărilor privind o posibilă închidere parțială a guvernului american, informează CNBC . Marți, metalul prețios a încheiat cea de-a șaptea sesiune consecutivă de creștere, urcând până la 5.151 dolari, după ce luni înregistrase un record intrazilnic de 5.110,50 dolari. Această apreciere spectaculoasă este alimentată de mai mulți factori simultani: anunțurile președintelui Donald Trump privind impunerea de tarife de 25% pe automobilele, lemnul și produsele farmaceutice din Coreea de Sud, amenințările cu taxe de 100% asupra Canadei dacă Ottawa încheie un acord comercial cu China, și deprecierea semnificativă a dolarului american . Acesta din urmă a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, speculațiile indicând posibile intervenții valutare coordonate SUA-Japonia. Contextul macroeconomic susține explozia prețului aurului Aurul a crescut cu aproximativ 18% de la începutul anului, după un avans de 64% în 2025, cel mai bun an din 1979 încoace. Investitorii pariază pe așa-numita „debasement trade” – o strategie de protecție împotriva pierderii valorii monedelor și a obligațiunilor suverane. Riscul ca guvernul SUA să intre în shutdown este ridicat , piețele de predicție indicând o probabilitate de 81% pentru o închidere parțială până la 31 ianuarie, din cauza blocării bugetului Departamentului pentru Securitate Internă în Senatul american. În același timp, Rezerva Federală începe marți o reuniune de două zile, în care este de așteptat să mențină dobânzile neschimbate. Totuși, investitorii urmăresc cu atenție declarațiile președintelui Jerome Powell, orice semnal dovish fiind în favoarea aurului. Băncile majore își ajustează previziunile Optimismul a determinat mai multe instituții financiare să își revizuiască în sus țintele pentru aur: Goldman Sachs : nouă țintă – 5.400 dolari (de la 4.900 anterior) Societe Generale : estimează 6.000 dolari până la finalul anului Morgan Stanley : scenariu optimist – 5.700 dolari OCBC Bank : prognozează 5.600 dolari Cererea din partea băncilor centrale este un alt factor esențial – conform Goldman Sachs, băncile centrale din piețele emergente cumpără în medie 60 de tone de aur pe lună, de peste trei ori mai mult decât înainte de 2022. Și argintul urcă spectaculos Argintul a depășit ritmul de apreciere al aurului , urcând cu peste 50% în 2026. Luni, a atins un vârf de 117,69 dolari pe uncie, înainte de a corecta ușor către 110 dolari. Cererea vine atât din zona de protecție financiară, cât și din cererea industrială ridicată, care duce la o piață fizică tensionată. Fawad Razaqzada , analist la City Index, subliniază că „traderii preferă să cumpere pe corecții, nu să vândă pe creșteri”, semnalând o tendință de susținere a prețurilor pe termen scurt. Evoluții și pe piața valutară românească În sesiunea din 27 ianuarie 2026 , gramul de aur a fost cotat la 700,86 lei, în ușoară scădere față de ziua anterioară. Totuși, nivelul rămâne extrem de ridicat – cu aproape 100% mai mare decât în urmă cu doi ani. Dolarul american a continuat să se deprecieze, atingând 4,2871 lei , iar euro a fost cotat la 5,0959 lei . Pe fondul crizei de încredere în dolar și al riscurilor politice din SUA, aurul își consolidează poziția de principal activ de refugiu, iar investitorii se reorientează masiv către active fizice și valute considerate mai stabile, precum francul elvețian sau euro. [...]
