Știri
Știri din categoria Companii
Guvernul trebuie să decidă până la 30 aprilie 2026 dacă TAROM mai are un viitor finanțabil sau intră într-o ieșire ordonată din piață, deoarece după finalul planului de restructurare România nu va mai putea acorda companiei un nou ajutor de stat timp de cel puțin 10 ani, potrivit unui document guvernamental analizat de Economedia.
Miza este una de reglementare și finanțare: planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană se încheie la 31 decembrie 2026 și vine cu restricții stricte privind ajutorul de stat. După această dată se aplică principiul european „one time, last time” (ajutor o singură dată), care blochează practic o nouă recapitalizare din bani publici pentru un deceniu dacă planul eșuează.
Documentul arată că operatorul este în implementarea unui plan de restructurare care include un ajutor total de până la 95,3 milioane euro (ștergere de datorii și injecție de capital). Printre condițiile impuse se află reducerea flotei de la 18 la 14 aeronave și diminuarea numărului de rute, pentru a limita distorsiunile concurențiale.
În același timp, indicatorii asumați inițial nu ar fi fost îndepliniți, iar conducerea interimară ar fi recunoscut că TAROM nu este în grafic cu planul. În document sunt menționate, între altele:
Documentul guvernamental conturează două scenarii între care Executivul ar trebui să aleagă explicit până la 30 aprilie 2026.
Potrivit documentului, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte Guvernului o evaluare realistă a fezabilității celor două scenarii și să propună o decizie până la 30 aprilie 2026.
După această dată, orice ajustare a planului de restructurare ar trebui notificată Comisiei Europene înainte de finalul lui 2026; ulterior, „fereastra” de intervenție se închide. Documentul, asumat de aparatul de lucru al vicepremierului Oana-Clara Gherghiu, mai indică necesitatea recalibrării indicatorilor de performanță, astfel încât decizia să se bazeze pe performanța operațională, nu pe venituri excepționale din vânzări de active.
Recomandate
Tarom riscă să intre într-un scenariu de avarie dacă Bruxelles-ul nu prelungește planul de restructurare , în condițiile în care actualul model de business „nu este sustenabil” și compania nu a avut profit operațional în ultimii 10 ani, potrivit declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu, citate de news.ro . Gheorghiu a spus că situația Tarom este „în analiza Ministerului Transporturilor” și că este singura companie din portofoliul ministerului pentru care Guvernul așteaptă un feedback, în contextul în care „Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom”. Miza: prelungirea planului aprobat de Comisia Europeană Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană, însă acesta „nu este în grafic”, din motive pe care vicepremierul le-a descris drept „unele obiective, unele mai puțin obiective”. În același timp, compania are „un dialog cu Comisia Europeană”. Oficialul a indicat că, dacă se aprobă prelungirea planului — invocând „noul context geopolitic” și „criza de petrol” — ar urma continuarea restructurării, inclusiv în așteptarea livrării unor avioane și regândirea „întregului flux” al companiei. „Dacă se aprobă prelungirea planului (...) atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi probabil să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux.” Scenariul alternativ: soluții dacă nu există prelungire Gheorghiu a precizat că, la nivel de comitet, a fost discutat și scenariul în care Comisia Europeană nu aprobă prelungirea planului, caz în care „trebuie să aibă în vedere clar niște soluții”. În argumentația sa, vicepremierul a punctat că Tarom „pierde bani” de cel puțin 10 ani și că „profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani”. A menționat că în 2024 compania a înregistrat profit, însă „nu din activitate, din operațional, ci din alte activități”, concluzionând că este nevoie să fie explorate „alte soluții pentru Tarom”. [...]
CFR Călători a angajat peste 7,6 milioane lei în 31 de zile pentru curățenia trenurilor , adică aproximativ jumătate din bugetul maxim de aproape 14 milioane lei alocat prin acorduri-cadru, potrivit documentelor din SEAP consultate de Fanatik . Ritmul rapid de contractare ridică miza pe controlul costurilor și pe continuitatea serviciilor, într-un contract care se derulează până la epuizarea bugetului. Cum a fost construit contractul și de ce contează ritmul de cheltuire CFR Călători a publicat pe 27 noiembrie 2025 anunțul de participare pentru contractul „Salubrizare vagoane de călători, automotoare și rame electrice”, în SEAP, împărțit în cinci loturi. Achiziția a fost derulată ca procedură sectorială (în baza Legii nr. 99/2016), prin licitație deschisă cu atribuire online. Valoarea totală estimată a achiziției este prezentată ca interval, între 1,09 milioane lei și 13,8 milioane lei (fără TVA), în funcție de volumele contractate ulterior prin acorduri-cadru și contracte subsecvente. Contractul nu are o durată fixă, urmând să se deruleze până la epuizarea bugetului. În acest context, faptul că până la 3 aprilie au fost semnate contracte subsecvente de peste 7,6 milioane lei indică o consumare accelerată a bugetului, cu potențial impact asupra acoperirii serviciilor pe restul perioadei în care CFR Călători va avea nevoie de salubrizare pentru materialul rulant. Cronologia atribuirilor: de la primul lot la „jumătate de buget” în 31 de zile Prima firmă câștigătoare a unui lot a fost desemnată pe 3 martie 2026, la aproape patru luni de la publicarea licitației. Între 3 martie și 3 aprilie (31 de zile), valoarea contractelor subsecvente semnate a depășit 7,6 milioane lei, în timp ce acordurile-cadru pentru toate cele cinci loturi însumează peste 14 milioane lei, conform documentelor din SEAP citate de publicație. Ulterior, prin anunțul de atribuire din 9 aprilie 2026, au fost desemnați câștigătorii pentru toate loturile. Cine sunt firmele și ce sume apar în contractele-cadru și subsecvente Din datele prezentate, contractele sunt împărțite pe regionale/locații, iar plățile/angajamentele inițiale au mers către mai multe companii: Lotul 1 (Revizia de Vagoane Craiova) : Locomotiva S.R.L. – contract-cadru de 4,96 milioane lei (semnat pe 2 aprilie) și contract subsecvent de 2,69 milioane lei . Loturile 2 și 3 (Piatra Olt–Pitești și Târgu Jiu) : Group Velstand – contracte-cadru de 1,72 milioane lei și 1,31 milioane lei (semnate pe 3 aprilie) și contracte subsecvente de 877.800 lei și 655.952 lei (tot pe 3 aprilie). Lotul 4 (Revizia Vagoane Suceava) : asocierea Romprest Servicii Integrate SRL și Isis Comprest – contract-cadru de 4,64 milioane lei (semnat pe 4 martie) și contract subsecvent de 2,38 milioane lei (tot pe 4 martie). Lotul 5 (Depoul și Stația Iași) : Isis Comprest – contract-cadru de 747.300 lei (semnat pe 3 martie) și contract subsecvent de 373.650 lei (tot pe 3 martie). Context: companie de stat, achiziție pentru operațiuni curente CFR Călători este deținută integral de stat, prin Ministerul Transporturilor, și este condusă de directorul general Traian Preoteasa (mandat menționat până în februarie 2027), alături de un consiliu de administrație. Pentru 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 3,48 miliarde lei și un profit de 29,3 milioane lei, cu 10.597 angajați, conform datelor prezentate. Serviciile contractate vizează curățenia în interiorul vagoanelor și a locomotivelor și sunt descrise ca necesare pentru exploatarea curentă a trenurilor și menținerea standardelor minime de igienă în transportul feroviar de pasageri. [...]
Honor a crescut cu 25% livrările globale de smartphone-uri în T1 2026, într-o piață care a scăzut cu 6% , potrivit CNMO , care citează date Counterpoint . Ritmul este cel mai rapid dintre producătorii de top, într-un trimestru marcat de presiuni pe lanțul de aprovizionare și cerere mai slabă. Conform informațiilor publicate, anunțul a fost făcut pe 15 aprilie de directorul global de marketing al Honor, Guan Haitao. În același interval, Apple ar fi raportat o creștere anuală a livrărilor de 5%, fiind, alături de Honor, singurul brand major cu evoluție pozitivă în trimestru; restul producătorilor importanți au înregistrat scăderi. De ce contează: creștere pe fond de contracție a pieței și blocaje de componente Counterpoint indică faptul că piața globală de smartphone-uri a rămas sub presiune în primul trimestru din 2026, cu livrări în scădere cu 6% față de anul anterior. Printre cauzele menționate se numără deficitul de cipuri de memorie DRAM și NAND (componente folosite pentru memoria de lucru și stocarea internă), precum și cererea slabă. În acest context, avansul Honor sugerează o câștigare de cotă relativă față de competitori, chiar dacă articolul nu oferă detalii despre volume, regiuni sau segmente de preț care au susținut creșterea. Extindere comercială: parteneriat cu JD.com și focus pe Europa de Vest Separat de datele de piață, CNMO notează că Honor a semnat recent un acord de cooperare strategică cu JD.com, cu un obiectiv pe trei ani: vânzări cumulate prin canalele JD de peste 100 de miliarde de yuani (aprox. 64 mld. lei). În zona de „ecosistem”, Honor ar avea peste 200 de milioane de utilizatori de terminale la nivel global și tehnologie de modele mari rulate pe dispozitiv (AI local), în timp ce JD.com ar avea peste 700 de milioane de utilizatori activi anual și capabilități de servicii AI orientate pe scenarii de utilizare. Planul de extindere externă ar urma să aibă ca piață-cheie Europa de Vest. În acest demers, Joybuy, operațiunea de retail online din Europa a JD.com, ar urma să colaboreze cu Honor pe planificarea de categorie, logistică și livrare, operațiuni localizate și marketing, pentru a facilita accesul Honor la consumatorii europeni. [...]
Guvernul pregătește o procedură cu criterii pentru selectarea următorului val de companii de stat, care ar urma să fie anunțat în 30 de zile , potrivit News . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că statul vrea să acționeze ca „acționar responsabil”, intervenind înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment. Anunțul a fost făcut joi, la Palatul Victoria . Gheorghiu a precizat că, pentru următoarea etapă, Executivul va trece prin ședința de guvern – în cadrul unui memorandum – o procedură de selecție. De la decizie la nivel de minister, la criterii stabilite central Vicepremierul a arătat că, în „primul val”, ministerele au decis ce companii intră în proiectul pilot. Pentru „următorul val”, Guvernul propune criterii de selecție care vizează: importanța strategică a companiei; situația financiară în care se află. Miza: intervenție mai devreme, înainte de insolvență În logica prezentată de vicepremier, statul ar trebui să nu mai aștepte deteriorarea severă a situației financiare pentru a interveni în companiile pe care le deține. „Statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni.” Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt menționate numele companiilor vizate în următorul val și nici detalii despre forma concretă a intervenției statului; acestea ar urma să fie clarificate odată cu anunțul promis în următoarele 30 de zile. [...]
Aproximativ 34 de modele Samsung din gama 2026 de televizoare și soundbar-uri au primit certificări TÜV Rheinland privind amprenta de carbon , un semnal că producătorul încearcă să transforme criteriile de sustenabilitate într-un avantaj competitiv în segmentul premium, potrivit Samsung . Certificările obținute sunt de două tipuri: „Product Carbon Footprint” (amprenta de carbon a produsului, evaluată pe întreg ciclul de viață – producție, transport, utilizare și eliminare) și „Product Carbon Reduction” (reducere măsurabilă a emisiilor față de modele anterioare, acordată doar produselor care au deja certificarea de amprentă). Ce produse intră în lista certificată și ce înseamnă fiecare etichetă Samsung precizează că 14 modele premium au primit certificarea „Product Carbon Reduction”, inclusiv televizoarele OLED din 2026, The Frame Pro și soundbar-ul de vârf HW-Q990H. Alte 20 de produse – între care televizoare Micro RGB și Mini LED – au obținut certificarea „Product Carbon Footprint”. În mod particular, modelul HW-Q990H a primit ambele certificări, ceea ce extinde mesajul de sustenabilitate al companiei și dincolo de categoria televizoarelor, către audio. Context: extinderea portofoliului „certificat” și miza comercială Compania amintește că, în 2021, Neo QLED a fost primul televizor 4K (sau mai mare) care a primit certificarea „Product Carbon Reduction”, iar ulterior portofoliul de produse certificate a fost extins către QLED, OLED, Lifestyle, monitoare și panouri de afișaj. Samsung leagă aceste demersuri și de poziționarea sa în zona premium, menționând că a condus piața globală a televizoarelor timp de 20 de ani (conform unui raport Omdia pentru trimestrul IV 2025, pe baza vânzărilor în unități) și că este marca numărul 1 la nivel mondial la soundbar-uri de 12 ani (FutureSource Consulting, 2025). Declarația companiei Taeyong Son, vicepreședinte executiv al diviziei Visual Display (VD), spune că Samsung tratează sustenabilitatea ca parte a inovației și că obiectivul este reducerea emisiilor de carbon la nivelul întregului portofoliu, astfel încât utilizatorii „să nu fie nevoiți să aleagă între tehnologia de ultimă generație și o experiență de utilizare mai responsabilă”. Pentru detalii despre gama de televizoare Samsung din 2026, compania indică site-ul său oficial: https://www.samsung.com/ro/ . [...]
Alphabet ar putea câștiga peste 100 mld. dolari (aprox. 460 mld. lei) din listarea SpaceX , după ce documente depuse în SUA indică faptul că Google deținea 6,1% din companie la finalul lui 2025, potrivit Mobile World Live . Miza economică pentru Alphabet vine din planurile SpaceX de listare, care ar putea împinge evaluarea companiei la peste 2.000 mld. dolari (aprox. 9.200 mld. lei), conform unei relatări Bloomberg citate de publicație. În acest scenariu, participația Alphabet – diluată între timp – ar valora circa 100 mld. dolari. Ce arată documentele și de ce contează Bloomberg a relatat că participația a fost dezvăluită într-o nouă raportare depusă săptămâna aceasta în Alaska, unde companiile sunt obligate să declare dacă dețin cel puțin 5% dintr-o entitate. În documente au apărut doar două dețineri: Google și fondatorul Elon Musk, cu 40%. Pentru Alphabet, o astfel de reevaluare pe hârtie ar consolida încă o dată rolul investițiilor în companii private în rezultatele financiare, chiar dacă nu este vorba de venituri operaționale recurente, ci de câștiguri nerealizate (care pot fluctua odată cu evaluările). Evaluarea SpaceX și efectul diluării SpaceX a depus luna aceasta documente pentru o ofertă publică inițială (IPO) la autoritatea americană de supraveghere a piețelor, Securities and Exchange Commission (SEC) , care ar putea evalua compania la 1.750 mld. dolari (aprox. 8.050 mld. lei). Totuși, articolul Bloomberg citat de Mobile World Live indică faptul că SpaceX ar urmări o evaluare de peste 2.000 mld. dolari. Publicația notează că, după mutarea lui Elon Musk de a fuziona SpaceX cu xAI în februarie, Bloomberg estimează că participația Alphabet s-a diluat la aproximativ 5% – nivel care, la o evaluare de 2.000 mld. dolari, ar echivala cu circa 100 mld. dolari. Context: investiția inițială a Google în SpaceX Google a investit pentru prima dată în SpaceX în 2015, într-o rundă de finanțare de 1 mld. dolari (aprox. 4,6 mld. lei), la o evaluare de 10 mld. dolari (aprox. 46 mld. lei), alături de Fidelity Investments. Deși Google nu a făcut publică dimensiunea participației în SpaceX, a raportat în trecut câștiguri nerealizate din dețineri în companii private. În T1 2025, Bloomberg a relatat că Alphabet și-a majorat profitul cu 8 mld. dolari (aprox. 36,8 mld. lei) prin participația sa la SpaceX. Ce urmează Impactul final pentru Alphabet depinde de evaluarea la care SpaceX se va lista și de structura exactă a acționariatului la momentul tranzacției. În acest stadiu, cifrele privind „boost”-ul de 100 mld. dolari sunt estimări legate de o evaluare țintă și de o participație aproximată după diluare, nu un câștig deja realizat. [...]
