Știri
Știri din categoria Companii
Nikon încearcă să câștige comenzi în litografia pentru cipuri printr-o strategie de preț sub ASML, mizând pe costuri mai mici obținute din producția internă și pe compatibilitatea cu echipamentele deja instalate la clienți, potrivit Tom's Hardware.
Miza este segmentul ArF (argon fluoride), adică litografie DUV (ultraviolet profund) pentru procese „mature”, unde ASML nu are un monopol total ca în cazul EUV (ultraviolet extrem), folosit la cele mai avansate noduri de fabricație. Președintele și directorul general al Nikon, Yasuhiro Ohmura, a declarat pentru Nikkei Asia că firma discută cu mai mulți producători mari de cipuri din SUA și Asia despre noi comenzi ArF, iar discuțiile „se apropie de ordine de cumpărare”.
Strategia Nikon vizează o zonă în care există spațiu pentru concurență pe preț: mașinile ArF immersion sunt folosite pe scară largă, inclusiv în pașii de „patterning” (definirea modelelor pe wafer) chiar și pentru cipuri de 3 nm, iar echipamentele ASML din această clasă au un preț mediu de circa 82,5 milioane dolari pe unitate (aprox. 380 milioane lei), conform aceleiași surse.
În plus, cererea pentru astfel de echipamente crește pe fondul presiunilor din lanțul de aprovizionare, alimentate de boom-ul AI, ceea ce ridică sensibilitatea clienților la preț și la riscul de dependență de un singur furnizor. Ohmura susține că producătorii de cipuri ar prefera doi furnizori, pentru a ține sub control costurile echipamentelor.
Nikon spune că avantajul de cost vine din faptul că produce intern multe componente, ceea ce ar permite o competiție mai agresivă la preț. Compania a anunțat anterior că intenționează să lanseze o nouă platformă ArF immersion în anul fiscal 2028, cu o lentilă și o masă de wafer noi, proiectată să fie compatibilă cu echipamentele ASML deja instalate la clienți.
Pe piața ArF, Nikon și ASML sunt singurele două companii care construiesc astfel de echipamente, notează publicația.
Rămâne de văzut dacă prețul, singur, poate aduce clienții înapoi. Nikon a livrat 11 sisteme ArF în anul fiscal încheiat în martie 2024 și niciunul în primele trei trimestre ale anului fiscal 2025, potrivit datelor companiei citate de TrendForce, în timp ce ASML deține peste 80% din piața de litografie.
În paralel, Nikon a raportat o pierdere netă de 86 miliarde yeni (540 milioane dolari, aprox. 2,5 miliarde lei) pentru anul încheiat în martie, cea mai mare din istoria sa, pe fondul comenzilor slabe la echipamente și al dificultăților din divizia de imprimare 3D metal. Ohmura spune că vrea să restrângă focusul companiei la camere și la echipamente pentru fabricarea cipurilor.
Pe partea ASML, compania a livrat în 2025 un total de 48 de sisteme EUV și 131 de sisteme immersion DUV și a încheiat anul cu un portofoliu de comenzi de 38,8 miliarde euro (aprox. 195 miliarde lei), ceea ce sugerează o cerere încă robustă și o poziție comercială solidă.
Recomandate
Acționarii Hidroelectrica au decis suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Răzvan Avram, până la clarificarea situației sale juridice , o mișcare care vizează direct guvernanța companiei și riscul reputațional într-una dintre cele mai importante societăți de stat listate la bursă, potrivit G4Media . Decizia a fost luată vineri, cu majoritatea voturilor acționarilor prezenți, la propunerea Ministerului Energiei, și prevede suspendarea lui Avram din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere. Conform informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație, suspendarea rămâne în vigoare până la „clarificarea situației juridice” în care acesta este implicat, Avram fiind inculpat într-un dosar de complicitate la luarea de mită. Ce a declanșat votul din AGA G4Media arată că demersul vine după un anunț făcut pe 8 mai de Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Energiei, care a spus că va propune în AGA Hidroelectrica un act adițional la contractul de mandat al lui Avram, pentru suspendarea acestuia până la finalizarea dosarului în care are calitatea de inculpat. Dosarul DNA și stadiul din instanță Silviu Răzvan Avram este judecat pentru corupție în dosarul DNA al fostei șefe a CNCIR, Ioana Timofte. Potrivit sursei, Avram este acuzat că ar fi beneficiat de vacanțe de lux primite ca mită. Faptele ar fi avut loc în perioada în care Avram era consilier personal al Ioanei Timofte, director la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA. În același dosar, Timofte este acuzată că ar fi primit mită 10 sejururi în Creta de la patronii unor companii de formare profesională, cu care ar fi încheiat ilegal contracte. Procurorii îl acuză pe Avram de complicitate, în condițiile în care ar fi participat, împreună cu familia, la trei astfel de sejururi. Procesul este în faza camerei preliminare la Curtea de Apel București , iar instanța urmează să se pronunțe pe 2 iunie 2026 dacă începe judecata pe fond. Contextul politic și financiar menționat în articol Publicația notează că Avram este fiul nașului de cununie al liderului PSD Sorin Grindeanu, a fost finanțator PSD și este judecat pentru complicitate la luare de mită. Tot potrivit G4Media, o declarație de avere din 2016 indică faptul că Sorin Grindeanu l-a împrumutat pe Silviu Răzvan Avram cu 20.000 de euro (aprox. 100.000 de lei). În 2020, Avram ar fi împrumutat PSD cu 445.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din acel an. HotNews.ro a relatat, conform articolului, că Avram a fost menținut în funcție deși, potrivit contractului de mandat, ar fi trebuit suspendat de la data trimiterii în judecată (21 octombrie 2025). Conducerea PSD a Ministerului Energiei a susținut însă că nu ar fi știut de calitatea de inculpat, deși presa semnalase că este trimis în judecată. Contactat de jurnaliști, Silviu Răzvan Avram a refuzat să comenteze, mai scrie G4Media. [...]
SpaceX își consolidează dependența de bani publici înainte de IPO : compania a primit contracte în valoare totală de 6,45 miliarde de dolari (aprox. 29,7 miliarde lei) de la U.S. Space Force , potrivit TechCrunch , într-un moment în care se pregătește pentru o listare așteptată luna viitoare. Cel mai mare contract, anunțat vineri de Space Force, este de 4,16 miliarde de dolari (aprox. 19,1 miliarde lei) și vizează construirea de sateliți care vor face parte dintr-un sistem de apărare antirachetă și antiaeriană pe care președintele Donald Trump îl numește „ Golden Dome ”. Separat, la începutul săptămânii, Space Force a acordat SpaceX un alt contract, de 2,29 miliarde de dolari (aprox. 10,5 miliarde lei), pentru dezvoltarea unei rețele de comunicații în orbită joasă a Pământului (LEO – altitudini de ordinul sutelor până la circa 2.000 km). De ce contează pentru IPO: veniturile SpaceX sunt legate de contractele guvernamentale Pachetul de contracte întărește un element din documentația de IPO făcută publică săptămâna trecută: SpaceX este „puternic dependentă” de contractele cu statul. Potrivit informațiilor din prospect, o cincime din veniturile companiei din 2025 a provenit de la agenții guvernamentale. În același document, SpaceX le-a transmis investitorilor că activitatea cu entități guvernamentale poate fi afectată de schimbări de politici, priorități, reglementări, mandate și niveluri de finanțare. Context politic și poziționare în piață TechCrunch notează că Elon Musk ar fi investit aproximativ 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru a sprijini alegerea lui Trump și că a rămas apropiat de președinte. În același timp, publicația subliniază că SpaceX a dominat piața lansărilor în ultimul deceniu, ceea ce explică de ce guvernul federal continuă să apeleze la companie pentru astfel de programe. [...]
Nokia Networks România a urcat veniturile la un maxim al ultimilor 16 ani , dar a intrat în 2025 cu presiune pe profitabilitate și cu datorii mai mari, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . Subsidiara din Timișoara a raportat o cifră de afaceri de 581,4 mil. lei (115,3 mil. euro) în 2025, în creștere cu 7,3% față de 2024. Profitul net a scăzut cu 12,9%, de la 14,3 mil. lei la 12,5 mil. lei (2,5 mil. euro), iar marja netă s-a comprimat de la 2,6% la 2,1%. În paralel, datoriile totale au urcat cu 12,3%, de la 135,2 mil. lei la 151,8 mil. lei (30,1 mil. euro). Ce spun indicatorii: creștere de volum, marjă mai mică Evoluția din 2025 arată o creștere a activității, însă cu o eficiență financiară mai slabă decât în anul anterior, în condițiile în care: veniturile au crescut la 581,4 mil. lei, după stagnarea din 2024 (542,1 mil. lei); profitul net a coborât la 12,5 mil. lei; marja netă s-a redus la 2,1%; datoriile totale au ajuns la 151,8 mil. lei. Context: cel mai bun an din 2008 încoace Nivelul veniturilor din 2025 este cel mai ridicat din 2008, când compania raportase 707,1 mil. lei. După o perioadă de contracție și fluctuații, veniturile au reintrat pe trend ascendent în ultimii ani, trecând de 500 mil. lei în 2019 și atingând un maxim recent de 554,9 mil. lei în 2022, urmat de doi ani de stagnare. Revenirea la peste 581 mil. lei în 2025 marchează, astfel, cel mai bun rezultat din ultimii 16 ani. Operațional: mai puțini angajați, centru de R&D cu circa 2.000 de oameni Numărul mediu de angajați a scăzut de la 1.952 la 1.887 (cu 65 mai puțin), continuând trendul descendent după vârful de 2.132 de salariați atins în 2023. Nokia Networks România este prezentată ca cel mai mare centru de cercetare-dezvoltare în telecomunicații din România. Centrul din Timișoara are aproximativ 2.000 de oameni, dintre care circa 1.000 lucrează în cercetare-dezvoltare pentru tehnologii wireless, 5G și 6G, iar restul sunt implicați în servicii de operare pentru clienți și operatori locali. Compania deține și un centru de date de aproximativ 4.000 mp, folosit pentru testarea produselor. Compania este administrată de Cosmin Marius Chiriac, Sabin Ilie Totorean și Ioana-Alina Mirea, conform datelor de la Registrul Comerțului. [...]
Microsoft România a crescut numărul mediu de angajați în 2025, deși grupul a derulat restructurări , iar această evoluție sugerează că operațiunile locale au rămas pe traiectorie de extindere în zona de dezvoltare și suport, în pofida ajustărilor anunțate la nivel global, potrivit Ziarul Financiar . Subsidiara locală a raportat la Ministerul Finanțelor un număr mediu de 1.668 de angajați în 2025, cu 110 persoane peste nivelul din 2024. Datele sunt cu atât mai relevante cu cât, în 2025, Microsoft a anunțat mai multe runde de concedieri la nivel global, care au avut impact și pe plan local. Ce arată cifrele despre operațiunile din România Creșterea numărului mediu de salariați (calculat ca medie pe întreg anul) vine după ce, în vara lui 2025, surse apropiate companiei au spus pentru Ziarul Financiar că reorganizarea urma să atingă și echipele din România, fără a confirma câte posturi ar fi afectate. În spațiul public a circulat atunci o estimare de circa 100–140 de posturi, neconfirmată oficial. În același timp, aceleași surse au indicat că ar fi fost vorba mai degrabă de o ajustare, nu de o retragere, iar compania ar fi rămas angajată față de prezența și investițiile din România. Context: restructurări globale, dar creștere locală La nivel de grup, Microsoft a anunțat în 2025 mai multe runde de concedieri, potrivit CNBC: peste 6.000 de posturi în mai, alte câteva sute în iunie și aproximativ 9.000 în iulie, adică sub 4% din cei circa 228.000 de angajați ai companiei. Performanța financiară: venituri în creștere, pierderi mai mari Pe partea financiară, Microsoft România a raportat pentru 2025: afaceri în creștere cu 14,7%, la 895 mil. lei (177,5 mil. euro); pierdere netă în creștere, la 55,4 mil. lei (11 mil. euro); datorii în scădere cu 6,6%, la 68,9 mil. lei (13,7 mil. euro). Compania a fost pe profit până în 2021 (câștig net de 42,1 mil. lei), apoi profitul a scăzut aproape de zero în 2022 (1,6 mil. lei), iar ulterior a intrat pe pierdere. Pierderea netă s-a adâncit de la 35,3 mil. lei în 2023 la 43,1 mil. lei în 2024 și la 55,4 mil. lei în 2025, al treilea an consecutiv pe minus. Schimbare de conducere la nivel local Microsoft România, prezentă pe piață din 1996, a trecut recent și printr-o schimbare de management: Bogdan Putinică și-a anunțat în octombrie 2025 plecarea din companie, iar de la 1 martie 2026 Gabriela Popescu a preluat oficial funcția de director general pentru România, Moldova și regiunea CSI, după o perioadă de interimat. [...]
România poate urca în lanțurile europene de valoare dacă își aliniază industriile la prioritățile UE , susține Ramona Kurko , deputy managing director BCR și head of strategic clients corporate banking, într-o intervenție la evenimentul „ ZF Reindustrializarea României 2026 ”, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul are miză economică directă: fără conectarea la temele europene (energie, digitalizare, apărare, lanțuri logistice), avantajele locale rămân subutilizate în competiția pentru investiții și proiecte industriale. Kurko argumentează că România are „avantaje structurale” – infrastructură energetică, producție diversificată de energie, capital uman și poziționare geografică – care pot deveni avantaje competitive doar dacă sunt integrate în domeniile considerate prioritare la nivel european: securitate energetică și alimentară, securitatea lanțurilor logistice, apărare și digitalizare. „Sectoarele strategice pentru România trebuie să fie integrate cu ceea ce se cere şi ceea ce aduce valoare pentru Europa. Nu putem funcţiona ca o insulă.” Ce înseamnă, concret, „reindustrializare” în viziunea BCR În intervenția sa, executivul BCR pune accent pe adâncirea lanțurilor de aprovizionare (supply chain) și pe construirea de „verticale” industriale, adică dezvoltarea pe cât mai multe verigi ale aceluiași lanț, de la componente și procesare până la produse cu valoare adăugată mai mare. Totodată, atragerea forței de muncă în industrie este legată de un „lanț integrat” între educație și industrie, cu implicare mai devreme în formarea tinerilor, nu doar în momentul intrării pe piața muncii. În acest context, Kurko spune că tehnologia poate crește eficiența în producție și poate lăsa „joburi mai interesante”, iar utilizarea inteligenței artificiale devine un diferențiator pe piața muncii. Ce spune banca despre finanțarea industriei: 16 mld. lei în 2025 Din perspectiva impactului operațional și de capital, Kurko afirmă că BCR încearcă să finanțeze „toate sectoarele din industrie” și că banca folosește o abordare sectorială atât pentru companiile mari, cât și pentru cele mai mici, prin transfer de expertiză din echipele dedicate clienților mari. Câteva repere prezentate: în ultimii șapte ani, BCR spune că și-a triplat portofoliul de credite noi acordate, iar jumătate au fost credite de investiții; în 2025, volumul finanțărilor noi acordate către clienții corporate a fost de peste 16 miliarde de lei, din care o treime au mers către investiții. Kurko mai precizează că banca a finanțat „foarte mult” infrastructura energetică și sectorul construcțiilor, dar și automotive și alte industrii, inclusiv agricultură și procesare, cu atenție pe lanțul de procesare alimentară (food processing). De ce contează pentru companii Mesajul BCR indică o direcție de alocare a capitalului: proiectele industriale care se leagă de prioritățile europene (energie, digitalizare, apărare, logistică) au șanse mai mari să fie susținute și să se integreze în lanțuri regionale, în timp ce investițiile izolate, fără ancorare în cererea europeană, riscă să rămână la periferia fluxurilor de valoare adăugată. În același timp, presiunea pe resursa umană și pe productivitate împinge companiile să lege mai strâns recrutarea și formarea de tehnologie și de colaborarea cu sistemul educațional. [...]
TCL își accelerează creșterea și pune presiune pe Samsung , într-o piață globală a televizoarelor care ar putea intra într-o nouă fază de consolidare și repoziționare a jucătorilor, potrivit datelor Counterpoint Research citate de iThome . În trimestrul I 2026, livrările globale de televizoare au crescut cu 3% față de aceeași perioadă din 2025. Samsung a raportat un avans de 8% al livrărilor, cel mai mare ritm din ultimii aproape doi ani, însă TCL a crescut cu 22% an la an, cel mai ridicat ritm din istoricul companiei, apropiindu-se mai rapid de liderul pieței. Mini LED devine motorul de volum, iar OLED rămâne o nișă relativ mică Raportul arată că, pentru TCL, creșterea a fost susținută de principalele categorii de televizoare LCD (cu cristale lichide), inclusiv modele cu puncte cuantice (QLED) și, mai ales, Mini LED, segment indicat drept „forța centrală” din spatele avansului vânzărilor. La Samsung, vânzările de televizoare WOLED au urcat puternic, dar Counterpoint notează că impactul asupra livrărilor totale rămâne limitat, deoarece piața OLED este, per ansamblu, mult mai mică decât cea a televizoarelor LCD tradiționale. Trimestrul II 2026: ofensivă de produse și presiune pe prețuri Counterpoint anticipează o intensificare a competiției în trimestrul II 2026 și ulterior, pe fondul lansărilor de noi game între martie și mai, cu poziționări diferite: Hisense și TCL își plasează televizoarele Mini LED ca linie „fanion” în zona LCD; LG Electronics mizează pe modele OLED de intrare , cu prețuri mai accesibile, pentru a reduce bariera de adopție; Samsung adoptă cea mai agresivă segmentare de preț, împărțind oferta în seria premium R95H și „sub-flagship” R85H , și coborând prețul unui model RGB Mini LED LCD de 55 inci sub 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei). Schimbări de structură: platformizare la Samsung și posibile tranzacții mari Raportul sugerează că reconfigurarea nu se limitează la produse, ci poate include și schimbări organizaționale și tranzacții: divizia Visual Display a Samsung a primit la începutul lunii mai un nou responsabil, care ar urmări o transformare „spre platformă”, nu doar focus pe hardware; TCL și Sony au finalizat în martie 2026 un acord de joint venture , compania mixtă urmând să devină operațională în aprilie 2027; există zvonuri că LG Electronics ar putea vinde afacerea de televizoare către Hisense ; dacă tranzacția s-ar concretiza, Hisense ar putea ajunge lider global, potrivit analizei. Counterpoint plasează începutul acestor schimbări în T1 2026 și estimează că efectele se vor întinde dincolo de 2027, cu o „remaniere” amplă a industriei televizoarelor pe măsură ce competiția se mută simultan pe tehnologie (Mini LED vs. OLED), preț și posibile repoziționări strategice între marii producători. [...]
