Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană pregătește relaxarea regulilor de ajutor de stat, pentru ca guvernele să poată interveni mai rapid în economie pe fondul scumpirilor la energie, potrivit Antena 3. Miza este una de reglementare cu efect direct asupra companiilor și consumatorilor: mai multă flexibilitate pentru sprijin public, într-un moment în care UE invocă riscuri de aprovizionare și creșteri accentuate ale prețurilor.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că propunerea va fi prezentată „în cursul acestei luni”, ca parte a unui pachet de măsuri pentru criza energetică pe care o leagă de războiul din Iran. În același context, ea a indicat că statele membre vor fi consultate chiar în această săptămână cu privire la modificările regulilor de ajutor de stat.
Contextul imediat menționat este închiderea Strâmtorii Ormuz, rută prin care trece o cincime din comerțul global cu energie, ceea ce a alimentat scumpiri și riscuri de aprovizionare. Von der Leyen a afirmat că, de la începutul războiului, acesta „a adăugat 22 de miliarde de euro la factura energetică a UE”.
Pe lângă relaxarea regulilor, Comisia pregătește un „set de instrumente” care urmează să fie publicat pe 22 aprilie. Potrivit declarațiilor citate, acesta ar urma să includă:
În zona de reducere a cererii, sunt menționate ca exemple renovarea clădirilor și modernizarea echipamentelor industriale.
Von der Leyen a cerut accelerarea lucrărilor la pachetul privind rețelele electrice ale UE, un plan de modernizare și extindere a infrastructurii electrice europene, cu țintă „până la începutul verii”. Argumentul Comisiei este că electrificarea economiei ar fi soluția pe termen lung la costurile ridicate ale petrolului și gazelor.
Separat, Comisia lucrează la o propunere legislativă privind modificarea taxelor pe electricitate și a tarifelor de rețea, care ar urma să fie prezentată în mai. Tot înainte de vară, Comisia ar urma să adopte și un obiectiv la nivelul UE privind electrificarea, pentru reducerea dependenței de combustibili fosili.
În plus, Comisia va publica „în curând” noi repere pentru ETS (sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, de tip „cap-and-trade” – plafon și tranzacționare), care stabilesc câte certificate gratuite de carbon vor primi sectoarele industriale. Von der Leyen a reiterat că revizuirea planificată a ETS rămâne programată și ar urma să fie publicată în iulie.
Recomandate
China avertizează că armistițiul SUA–Iran poate ceda, iar miza imediată este Strâmtoarea Ormuz , rută critică pentru petrolul către Asia , potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care Beijingul are un interes direct în menținerea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu, o mare parte din importurile sale maritime de țiței tranzitând Ormuz. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi , a descris armistițiul dintre SUA și Iran drept „foarte fragil” și a cerut comunității internaționale să se opună „fără echivoc” oricăror acțiuni care ar submina încetarea focului sau ar escalada confruntarea. Declarațiile au fost făcute într-o convorbire telefonică cu omologul pakistanez, Mohammad Ishaq Dar, potrivit ministerului condus de Wang. „Sarcina urgentă este de a preveni reluarea ostilităților și de a menține impulsul armistițiului obținut cu greu.” În aceeași discuție, Wang a spus că Beijingul ar fi „încântat” ca Pakistanul să joace un rol mai important în rezolvarea conflictului și a adăugat că și China este gata să contribuie. Totodată, el a îndemnat la promovarea negocierilor pentru a susține armistițiul, descris ca „extrem de fragil”. Ormuz, punctul sensibil pentru comerțul cu petrol Separat, Wang s-a întâlnit cu Khaldoon Khalifa Al Mubarak, emisarul special al Emiratelor Arabe Unite în China. În cadrul întâlnirii, șeful diplomației chineze a transmis că blocarea Strâmtorii Ormuz – impusă de SUA mai devreme în cursul zilei de luni și care vizează și alte porturi iraniene din Golful Persic și Golful Oman – „nu servește intereselor comune ale comunității internaționale”, potrivit unui comunicat citat în material, publicat pe X de Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe. „Realizarea unui armistițiu cuprinzător și durabil prin mijloace politice și diplomatice este calea fundamentală de urmat.” Din perspectiva Chinei, riscul este amplificat de dependența energetică: societatea de analiză Kpler arată că Iranul direcționa peste 80% din exporturile sale de petrol către China înainte de război. Tot Kpler indică faptul că peste jumătate din importurile maritime de petrol brut ale Chinei provin din Orientul Mijlociu și trec, în cea mai mare parte, prin Strâmtoarea Ormuz. Context: neutralitate declarată, relație strânsă cu Teheranul Pe durata războiului dintre SUA–Israel și Iran, China a încercat să se poziționeze ca parte aparent neutră, menținând în același timp relația cu Teheranul, de al cărui țiței „depinde în mare măsură”, notează materialul. În paralel, CNN relatează – citând trei surse – că serviciile secrete americane ar indica faptul că Beijingul s-ar pregăti să livreze noi sisteme de apărare antiaeriană Iranului în următoarele săptămâni. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington a respins acuzația, afirmând că Beijingul „nu a furnizat niciodată arme niciunei părți implicate în conflict”. Pentru context suplimentar despre măsurile SUA în zonă, HotNews a relatat anterior despre blocada asupra porturilor iraniene: HotNews . [...]
Ironiile lui Dmitri Medvedev pe tema blocadei din Strâmtoarea Ormuz ridică miza politică a unei decizii americane cu potențial de a amplifica instabilitatea regională , într-un moment în care Washingtonul vorbește și despre un posibil acord cu Iranul , potrivit Stirile Pro TV . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a comentat luni, pe X, blocada impusă de SUA asupra Strâmtorii Ormuz, făcând trimitere la paradoxurile din literatura lui George Orwell și sugerând o inversare a sensurilor („blocare = deblocare”, „războiul este pace”). Mesajul vine pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, în care Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic. „În timp ce multe țări doresc deblocarea Strâmtorii Hormuz, Casa Albă a decis să o blocheze. Blocare = deblocare? Personajele negative ale lui Orwell revin cu forțe noi. Ce urmează? Desigur, războiul este pace...” Ce transmite Moscova prin acest mesaj Intervenția lui Medvedev, cunoscut pentru poziții categorice, folosește registrul ironic pentru a ataca decizia Casei Albe și pentru a pune sub semnul întrebării logica publică a măsurii. În termeni politici, mesajul funcționează ca o critică directă la adresa administrației americane și ca un semnal de propagandă externă într-un dosar sensibil. Poziția lui Trump: presiune și negociere în același timp În același context, Donald Trump a menționat posibilitatea ajungerii la un acord cu Iranul, dar a avertizat Teheranul asupra consecințelor dacă nu se ajunge la o soluție până la expirarea armistițiului, pe 21 aprilie, mai notează publicația. [...]
UE își întărește poziționarea în Arctica prin numirea unui consilier special , într-un moment în care regiunea capătă o miză tot mai mare de securitate economică și energie, pe fondul tensiunilor geopolitice legate inclusiv de Groenlanda, potrivit Economica . Numirea îl vizează pe Jyrki Katainen , iar activitatea sa se va concentra pe securitatea economică, dezvoltare durabilă, climă și energie, relatează Agerpres , citând informații despre mandatul anunțat. Comisia Europeană argumentează decizia prin creșterea importanței strategice a regiunii pentru Uniunea Europeană, într-un „context geopolitic și geoeconomic” care aduce atât provocări, cât și oportunități ce ar trebui abordate prin politici europene. Contextul imediat este amplificat de poziționarea președintelui american Donald Trump, care a prezentat pretenții teritoriale legate de Groenlanda (teritoriu autonom danez) și a avertizat aliații europeni din NATO cu taxe vamale suplimentare dacă se opun planurilor Washingtonului privind această intenție. În paralel, Comisia Europeană a anunțat planuri de aprofundare a cooperării în regiunea arctică cu partenerii, inclusiv cu SUA, cu obiectivul de a crește finanțările pentru regiune, ca parte a unui demers de detensionare. Katainen a fost premier al Finlandei între 2011 și 2014, iar ulterior a lucrat în cadrul Comisiei Europene. [...]
Blocada SUA asupra porturilor iraniene a împins petrolul peste 100 de dolari , amplificând riscul unei crize energetice cu efecte directe în Europa, în condițiile în care UE estimează deja pierderi de 25 de miliarde de euro de la începutul conflictului, potrivit Stirile Pro TV . Teheranul a reacționat public, calificând măsura drept o „răzbunare voluntară” împotriva economiei mondiale. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baqaei, a transmis o declarație scurtă după instituirea blocadei, informație relatată de Sky News. Mesajul a fost formulat ca întrebare retorică, cu trimitere la caracterul „ilegal” al unui „război voluntar” și la impactul asupra economiei globale. Amenințări reciproce și escaladare în teren Pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a „elimina” orice navă iraniană din apropierea porturilor aflate sub blocadă, un oficial iranian a ridicat miza. Alaeddin Boroujerdi, membru al Comitetului pentru politică externă și securitate națională al Iranului, a descris blocada ca „propagandă fără temei militar”, potrivit postului iranian Press TV. Boroujerdi a avertizat că orice navă a Marinei SUA care ar încerca să blocheze porturile Iranului ar fi „trimisă pe fundul mării”. În același mesaj, el a susținut că SUA „nu au capacitatea reală” să aplice amenințarea și că ceilalți membri NATO nu ar sprijini o asemenea mișcare. Ce s-a întâmplat și de ce contează economic Conform articolului, blocada SUA asupra porturilor iraniene a început luni, la ora 17.00 (ora României), iar Teheranul amenință cu represalii toate porturile din regiune. Efectul imediat menționat este creșterea abruptă a prețului petrolului, care a trecut de 100 de dolari, pe fondul temerilor privind perturbarea fluxurilor energetice. Armata americană a anunțat că va începe blocada tuturor porturilor și zonelor de coastă iraniene, „temperând” însă amenințarea anterioară a lui Trump de a bloca complet Strâmtoarea Ormuz , potrivit AP News , citată de aceeași sursă. Trump: „rapid și brutal” Într-o postare pe Truth Social, Trump a amenințat că va distruge orice „navă de atac rapidă” iraniană care ar încălca blocada navelor ce intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. „Dacă una dintre aceste nave se apropie chiar şi puţin de BLOCADA noastră, va fi imediat DISTRUSĂ, conform aceluiaşi sistem pe care îl folosim împotriva traficanţilor de droguri pe mare” „Este rapid şi brutal” Tot Trump anunțase duminică intenția de a bloca Strâmtoarea Ormuz și susținea că și alte țări ar urma să fie implicate în această blocadă, potrivit articolului. [...]
Înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán îi reduce Rusiei spațiul de manevră în relația cu UE , iar Moscova încearcă să limiteze impactul politic al pierderii celui mai util aliat european, potrivit Le Figaro . Reacția oficială a Kremlinului a fost una reținută. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că „ungurii au făcut alegerea”, că Rusia „respectă această alegere” și că speră să continue „contacte pragmatice” cu noii lideri de la Budapesta. Dincolo de mesajul public, articolul notează că Orbán nu era un interlocutor marginal pentru Putin. Cei doi s-au întâlnit de cel puțin 16 ori în timpul mandatelor premierului ungar, iar Orbán a fost la Moscova și la începutul lunii precedente. Întâlnirile au fost prezentate ca fiind calde, iar liderul ungar – singur pe această linie în UE, alături de omologul său slovac – a susținut în mod repetat poziții favorabile Rusiei. De ce contează: un canal politic spre UE se îngustează Pentru Rusia, pierderea unui aliat european cu influență în interiorul Uniunii Europene înseamnă o marjă mai mică de negociere și de blocaj în raport cu Bruxelles-ul, în condițiile în care Budapesta a fost, în ultimii ani, una dintre vocile care au ieșit din consensul european pe dosarele legate de Moscova. Le Figaro precizează că analiza completă este limitată de faptul că articolul este disponibil doar parțial (conținut rezervat abonaților), astfel că nu sunt vizibile toate argumentele și detaliile din materialul integral. [...]
Discuțiile SUA–Iran de la Islamabad s-au încheiat fără acord, dar canalele de negociere rămân deschise , într-un moment în care miza economică – în special reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz și efectele asupra prețurilor la energie – apasă atât asupra economiei globale, cât și asupra calculelor politice din SUA, potrivit Reuters . Întâlnirea de weekend, mediată de Pakistan la hotelul Serena din Islamabad, a fost primul contact direct dintre oficiali americani și iranieni în peste un deceniu și cel mai înalt nivel de angajament de la Revoluția Islamică din 1979. Conform a 11 surse familiarizate cu negocierile, discuțiile – descrise ca tensionate și prelungite pe parcursul a peste 20 de ore – nu au produs un „breakthrough”, însă „dialogul este încă viu”. De ce contează: Hormuz și energia, în centrul presiunii economice Printre temele majore s-a aflat Strâmtoarea Hormuz, rută cheie pentru aprovizionarea globală cu energie, pe care Iranul a blocat-o „efectiv”, în timp ce SUA au spus că vor să o redeschidă. Reuters notează că strangularea livrărilor de energie de către Teheran afectează economia globală și alimentează inflația, într-un context sensibil politic pentru Washington, cu alegeri la jumătatea mandatului apropiindu-se. Pe fundal, armistițiul anunțat săptămâna trecută – intermediat de Pakistan – a oprit un război de șase săptămâni care a ucis mii de oameni și a perturbat aprovizionarea energetică mondială, potrivit aceleiași surse. Unde s-au blocat negocierile Sursele citate de Reuters indică faptul că părțile au fost, la un moment dat, aproape de un cadru de înțelegere, dar discuțiile s-au împotmolit în special în trei puncte: programul nuclear al Iranului; Strâmtoarea Hormuz; nivelul activelor înghețate la care Teheranul vrea acces. Un participant a spus că părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord și erau „80% acolo”, înainte de a lovi decizii care nu puteau fi tranșate pe loc. Pozițiile: „linie roșie” la Washington, garanții și sancțiuni la Teheran Casa Albă a reiterat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt, a transmis: „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a rămas la această linie roșie și la multe altele. Angajamentul continuă către un acord.” Un oficial de la Casa Albă a descris obiectivele SUA ca incluzând oprirea îmbogățirii uraniului, demontarea principalelor facilități de îmbogățire, predarea uraniului puternic îmbogățit, acceptarea unui cadru de securitate care să includă aliați regionali, oprirea finanțării „proxi”-urilor regionale și redeschiderea completă a Hormuz fără taxe. De cealaltă parte, surse iraniene au spus că Teheranul a cerut, între altele, un armistițiu permanent garantat, asigurări că nu vor exista lovituri viitoare, ridicarea sancțiunilor (primare și secundare), deblocarea activelor, recunoașterea dreptului la îmbogățire și menținerea controlului asupra Hormuz. În timpul discuțiilor despre garanții și relaxarea sancțiunilor, două surse iraniene au relatat că ministrul de externe Abbas Araqchi a ridicat problema încrederii, invocând un episod anterior de la Geneva: „Cum putem avea încredere în voi când, la ultima întâlnire de la Geneva, ați spus că SUA nu vor ataca în timp ce diplomația era în desfășurare?” Ce urmează: mesaje transmise prin Pakistan, fără calendar public Deși întâlnirea s-a încheiat abrupt, un diplomat din Orientul Mijlociu a spus că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea vicepreședintelui JD Vance, iar o sursă implicată a indicat că Pakistanul încă transmite mesaje între Teheran și Washington. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat luni că efortul de a rezolva problemele „este încă în plină desfășurare”. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să facă un acord”, însă Reuters precizează că nu a putut verifica imediat această afirmație. Vance, la rândul său, a sugerat că pot urma alte schimburi, spunând că SUA pleacă de la Islamabad cu o propunere pe care a numit-o „finală și cea mai bună ofertă”. [...]
