Știri
Știri din categoria Companii
Un gin produs artizanal în Măgurele, Ilfov, a obținut aur la World Gin Awards 2026, un rezultat care poate ridica vizibilitatea și șansele comerciale ale unui brand românesc într-o piață dominată de etichete internaționale, potrivit Libertatea.
Băutura, „Zen Gin”, este produsă într-o distilerie artizanală fondată de Cristian Georgescu, care a renunțat la o carieră de 20 de ani în IT. Conform articolului, ginul a ajuns la această recunoaștere la doar zece luni de la lansarea pe piață.
La World Gin Awards 2026, ginul a primit două distincții: Medalia de Aur la categoria Contemporary Style Gin și titlul de „Country Winner România”. Competiția face parte din platforma World Drinks Awards și este jurizată prin degustare „blind” (degustare în care jurații nu știu ce produs evaluează), de către experți internaționali în băuturi premium.
Pentru un producător mic, o astfel de validare poate funcționa ca un accelerator comercial: crește credibilitatea în fața distribuitorilor, a barurilor și restaurantelor (HoReCa) și poate susține poziționarea pe segmentul premium, unde diferențierea se face greu fără recunoaștere externă.
Libertatea notează că Zen Gin este produs în loturi mici, cu ingrediente naturale și fără aditivi artificiali. Distileria din Măgurele dezvoltă și rețete personalizate pentru evenimente private și colaborări în HoReCa, ceea ce indică o strategie de venituri diversificată, nu doar vânzare la raft.
Un element de diferențiere este și designul sticlei, realizat de designerul român Alexandra Ghioc. Sticla, inspirată de arhitectura New York-ului (în special clădirea Chrysler), include un disc rotativ interactiv cu sugestii de asociere și servire, gândit să transforme degustarea într-o experiență ghidată.
Ideea a pornit ca hobby, iar fondatorul a urmat în trecut și cursurile unei școli de regie din New York, experiență care ar fi contribuit la viziunea estetică a brandului, potrivit articolului. Cristian Georgescu a declarat pentru Agerpres:
„Nu ne-am propus inițial să construim un brand, ci să facem un gin în care credem. Faptul că, la doar câteva luni de la lansare, primim o astfel de recunoaștere internațională este o confirmare extraordinară”.
În lipsa unor date financiare în material (vânzări, capacitate, prețuri), impactul imediat nu poate fi cuantificat, însă premiile obținute la Londra pot deveni un argument de extindere comercială și de negociere în canalele premium, mai ales în HoReCa și în zona de export.
Recomandate
Marile companii rusești intră în 2026 cu presiune severă pe lichiditate și dividende , pe fondul sancțiunilor și al costurilor războiului din Ucraina, într-un tablou descris drept „colaps gestionat”, potrivit informațiilor sintetizate de Economedia . Serviciul de Informații Externe al Ucrainei susține că trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat la finalul lui 2025 scăderi ale veniturilor și profitului sau pierderi directe, iar plata dividendelor a devenit excepția, nu regula. Date citate de Ukrinform indică faptul că 53% dintre companiile rusești au probleme de flux de numerar, iar pentru 27% situația este una nouă, semn al deteriorării accelerate a finanțării curente. Dividende tăiate, pierderi și datorii în sectoare-cheie Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea, potrivit aceleiași prezentări. În acest context, mai multe companii mari au anunțat că nu vor distribui dividende: Gazprom nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv; ultima plată a fost în prima jumătate a lui 2022. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nu intenționează să o facă nici în primul trimestru din 2026; situație similară este menționată și la Alrosa. În metalurgie, NLMK și MMK au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh nu vor mai acorda dividende; Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. Pe segmentul imobiliar, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În retail, Korablik (retailer pentru copii) este descris ca fiind aproape de faliment, din cauza datoriilor. Concedieri și prăbușiri de profit: semnal de stres operațional Pe lângă deteriorarea rezultatelor financiare, apar și efecte directe în operațiuni și forța de muncă. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert. În paralel, profitul Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de 2024, iar Volga Avtodor este indicată drept una dintre cele mai afectate firme: venituri în scădere cu 96% și datorii de 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei. Costul războiului apasă suplimentar pe economie Potrivit Ukrinform, cheltuielile Rusiei pentru războiul din Ucraina ar urma să depășească în acest an bugetul planificat cu cel puțin 2 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei). În acest cadru, tabloul descris în datele citate sugerează o combinație de presiune pe numerar, reducerea remunerației acționarilor și ajustări de personal, cu risc de propagare în lanț pe sectoare. (Sursa: Mediafax ) [...]
Sosirea în Seattle a superiahtului Launchpad și a navei de sprijin Wingman arată cum se extinde industria „support vessel” pentru iahturi, cu costuri de ordinul sutelor de milioane de dolari și beneficii fiscale prin înregistrări offshore , potrivit HotNews , care citează GeekWire. Launchpad, iahtul principal al lui Mark Zuckerberg , are 118 metri și o valoare estimată la 300 de milioane de dolari (aprox. 1,35 miliarde lei). Acesta a traversat ecluzele Ballard și a intrat în Lacul Union, în timp ce Wingman a fost acostată la Terminalul de croaziere Smith Cove, fiind vizibilă de pe Podul Magnolia. Wingman este o navă de sprijin de 80 de metri, evaluată la 100 de milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei), supranumită „garaj plutitor pentru miliardari”. Rolul ei este să transporte și să gestioneze logistic „jucăriile” asociate unui superiaht — de la elicoptere la bărci de salvare și ambarcațiuni personale — folosind, pentru lansarea la apă, o macara de la bord. Ce spune cazul Wingman despre costuri și structură operațională Nava a fost cunoscută anterior ca U-81 și a fost construită în 2022 de compania olandeză Damen Yachtbuilding. Poate găzdui un echipaj de aproximativ 18 persoane și opt oaspeți, în patru cabine, ceea ce indică o operare separată de iahtul principal și un nivel ridicat de personal dedicat. Un paznic de la intrarea în terminal a confirmat pentru GeekWire că Wingman a sosit miercuri, iar Launchpad a acostat marți după-amiază. Înregistrare în Insulele Marshall și întrebări fără răspuns despre escală Ambele nave arborează pavilionul Insulelor Marshall, descris ca un registru comun pentru iahturile mari datorită unui cadru fiscal atractiv. Nu este clar de ce Launchpad și Wingman se află în Seattle în această săptămână, însă prezența lor coincide cu o perioadă de concedieri care au afectat aproape 1.400 de angajați regionali ai Meta. Un membru al echipajului de pe Launchpad a indicat că nava nu se află în oraș pentru Cupa Mondială FIFA și că intenționează „să vină și să plece”. [...]
Fitch a ridicat ratingul Transgaz la BBB, ceea ce poate reduce costul finanțării investițiilor și susține capacitatea companiei de a-și duce mai departe programul de extindere regională, potrivit Adevărul . Agenția a îmbunătățit calificativul de la BBB- la BBB, cu perspectivă stabilă, invocând consolidarea financiară și efectele programului investițional. Fitch leagă decizia de îmbunătățirea indicatorilor financiari, reducerea gradului de îndatorare și de impactul investițiilor din ultimii ani. Agenția estimează că rata medie a îndatorării nete raportată la fondurile din exploatare va rămâne la aproximativ 3,1 ori în perioada 2026–2028, sub pragul de sensibilitate pozitivă luat în calcul pentru ratingul anterior. În paralel, Fitch anticipează o creștere sustenabilă a EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) și o normalizare a fluxurilor de numerar după finalizarea marilor proiecte, ceea ce ar reduce riscurile operaționale și financiare. Investițiile care au cântărit în evaluarea Fitch Un element central este finalizarea proiectului Țărmul Mării Negre – Podișor , descris ca cea mai mare investiție realizată de Transgaz, în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de lei și susținută inclusiv prin granturi. Conducta a fost recunoscută în baza activelor reglementate din octombrie 2025, ceea ce a dus la o creștere de aproape 40% a bazei de active remunerate a companiei, cu efect direct în majorarea EBITDA și a fondurilor din exploatare. Fitch notează și că, după acest proiect, planul de investiții nu mai este concentrat într-o singură lucrare de mare anvergură, ceea ce reduce riscul de execuție și crește predictibilitatea veniturilor viitoare. Programul de 6,7 miliarde de lei și rezultatele preliminare pe 2025 Pentru 2025, directorul general Ioan Sterian indică investiții planificate de 6,7 miliarde de lei, cu o structură care sugerează trecerea de la planificare la implementare: 63% pentru proiecte aflate deja în execuție; 24% pentru proiecte în fază de proiectare; 13% pentru investiții în diferite etape de licitație. Pe partea financiară, rezultatele preliminare pentru 2025 arată un profit net consolidat de 899,2 milioane de lei, față de 410,7 milioane de lei în anul precedent, iar cifra de afaceri consolidată a urcat la 3,12 miliarde de lei. Miza regională: Marea Neagră și Coridorul Vertical Strategic, Transgaz își leagă creșterea de conectarea producției offshore din Marea Neagră la sistemul național și european. Conducta Tuzla–Podișor este prezentată drept veriga pentru preluarea gazelor din perimetrul Neptun Deep și transportul lor către consumatorii din România și către piețele externe. Conducerea companiei estimează că infrastructura ar putea prelua, în perspectivă, și volume din alte exploatări din Marea Neagră, inclusiv din Bulgaria și Turcia. În plus, compania urmărește integrarea României în Coridorul Vertical (Grecia–Bulgaria–România–Republica Moldova–Ucraina), care ar facilita accesul la surse alternative, inclusiv gaze lichefiate (LNG) din Grecia sau din state precum Azerbaidjan, Qatar, Algeria, Egipt ori SUA. Planul de Dezvoltare 2024–2033, actualizat în 2025 și aprobat de ANRE, include proiecte estimate la aproape 742 milioane de euro, iar extinderea sistemului românesc ca parte a Coridorului Vertical ar presupune investiții suplimentare de aproximativ 800 milioane de euro, cu termen până în 2029. De ce contează pentru companie și investitori Transgaz ajunge, prin noul calificativ, „în fruntea companiilor energetice listate la Bursa de Valori București” care au evaluări din partea agențiilor internaționale de rating, conform articolului. În piață, compania a ajuns la o capitalizare de peste 16,6 miliarde de lei, iar în 2026 acțiunile Transgaz au crescut cu 33% față de finalul anului trecut, până la 89 lei/acțiune, evoluție pusă pe seama rezultatelor pe 2025 și a perspectivelor de creștere. În evaluarea Fitch, investițiile rămân „vectorul principal” pentru dezvoltarea sustenabilă a companiei, atât prin profitabilitate, cât și prin creșterea interconectării regionale și extinderea rețelei pentru racordarea unui număr mai mare de localități. [...]
Acționarii Hidroelectrica au decis suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Răzvan Avram, până la clarificarea situației sale juridice , o mișcare care vizează direct guvernanța companiei și riscul reputațional într-una dintre cele mai importante societăți de stat listate la bursă, potrivit G4Media . Decizia a fost luată vineri, cu majoritatea voturilor acționarilor prezenți, la propunerea Ministerului Energiei, și prevede suspendarea lui Avram din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere. Conform informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație, suspendarea rămâne în vigoare până la „clarificarea situației juridice” în care acesta este implicat, Avram fiind inculpat într-un dosar de complicitate la luarea de mită. Ce a declanșat votul din AGA G4Media arată că demersul vine după un anunț făcut pe 8 mai de Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Energiei, care a spus că va propune în AGA Hidroelectrica un act adițional la contractul de mandat al lui Avram, pentru suspendarea acestuia până la finalizarea dosarului în care are calitatea de inculpat. Dosarul DNA și stadiul din instanță Silviu Răzvan Avram este judecat pentru corupție în dosarul DNA al fostei șefe a CNCIR, Ioana Timofte. Potrivit sursei, Avram este acuzat că ar fi beneficiat de vacanțe de lux primite ca mită. Faptele ar fi avut loc în perioada în care Avram era consilier personal al Ioanei Timofte, director la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA. În același dosar, Timofte este acuzată că ar fi primit mită 10 sejururi în Creta de la patronii unor companii de formare profesională, cu care ar fi încheiat ilegal contracte. Procurorii îl acuză pe Avram de complicitate, în condițiile în care ar fi participat, împreună cu familia, la trei astfel de sejururi. Procesul este în faza camerei preliminare la Curtea de Apel București , iar instanța urmează să se pronunțe pe 2 iunie 2026 dacă începe judecata pe fond. Contextul politic și financiar menționat în articol Publicația notează că Avram este fiul nașului de cununie al liderului PSD Sorin Grindeanu, a fost finanțator PSD și este judecat pentru complicitate la luare de mită. Tot potrivit G4Media, o declarație de avere din 2016 indică faptul că Sorin Grindeanu l-a împrumutat pe Silviu Răzvan Avram cu 20.000 de euro (aprox. 100.000 de lei). În 2020, Avram ar fi împrumutat PSD cu 445.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din acel an. HotNews.ro a relatat, conform articolului, că Avram a fost menținut în funcție deși, potrivit contractului de mandat, ar fi trebuit suspendat de la data trimiterii în judecată (21 octombrie 2025). Conducerea PSD a Ministerului Energiei a susținut însă că nu ar fi știut de calitatea de inculpat, deși presa semnalase că este trimis în judecată. Contactat de jurnaliști, Silviu Răzvan Avram a refuzat să comenteze, mai scrie G4Media. [...]
Nikon încearcă să câștige comenzi în litografia pentru cipuri printr-o strategie de preț sub ASML , mizând pe costuri mai mici obținute din producția internă și pe compatibilitatea cu echipamentele deja instalate la clienți, potrivit Tom's Hardware . Miza este segmentul ArF (argon fluoride), adică litografie DUV (ultraviolet profund) pentru procese „mature”, unde ASML nu are un monopol total ca în cazul EUV (ultraviolet extrem), folosit la cele mai avansate noduri de fabricație. Președintele și directorul general al Nikon, Yasuhiro Ohmura , a declarat pentru Nikkei Asia că firma discută cu mai mulți producători mari de cipuri din SUA și Asia despre noi comenzi ArF, iar discuțiile „se apropie de ordine de cumpărare”. De ce contează: presiune pe costurile de echipamente într-o piață cu ofertă tensionată Strategia Nikon vizează o zonă în care există spațiu pentru concurență pe preț: mașinile ArF immersion sunt folosite pe scară largă, inclusiv în pașii de „patterning” (definirea modelelor pe wafer) chiar și pentru cipuri de 3 nm, iar echipamentele ASML din această clasă au un preț mediu de circa 82,5 milioane dolari pe unitate (aprox. 380 milioane lei), conform aceleiași surse. În plus, cererea pentru astfel de echipamente crește pe fondul presiunilor din lanțul de aprovizionare, alimentate de boom-ul AI, ceea ce ridică sensibilitatea clienților la preț și la riscul de dependență de un singur furnizor. Ohmura susține că producătorii de cipuri ar prefera doi furnizori, pentru a ține sub control costurile echipamentelor. Cum vrea Nikon să concureze: costuri mai mici și compatibilitate cu „parcul” ASML Nikon spune că avantajul de cost vine din faptul că produce intern multe componente, ceea ce ar permite o competiție mai agresivă la preț. Compania a anunțat anterior că intenționează să lanseze o nouă platformă ArF immersion în anul fiscal 2028, cu o lentilă și o masă de wafer noi, proiectată să fie compatibilă cu echipamentele ASML deja instalate la clienți. Pe piața ArF, Nikon și ASML sunt singurele două companii care construiesc astfel de echipamente, notează publicația. Context financiar și riscuri: revenirea nu e garantată Rămâne de văzut dacă prețul, singur, poate aduce clienții înapoi. Nikon a livrat 11 sisteme ArF în anul fiscal încheiat în martie 2024 și niciunul în primele trei trimestre ale anului fiscal 2025, potrivit datelor companiei citate de TrendForce , în timp ce ASML deține peste 80% din piața de litografie. În paralel, Nikon a raportat o pierdere netă de 86 miliarde yeni (540 milioane dolari, aprox. 2,5 miliarde lei) pentru anul încheiat în martie, cea mai mare din istoria sa, pe fondul comenzilor slabe la echipamente și al dificultăților din divizia de imprimare 3D metal. Ohmura spune că vrea să restrângă focusul companiei la camere și la echipamente pentru fabricarea cipurilor. Pe partea ASML, compania a livrat în 2025 un total de 48 de sisteme EUV și 131 de sisteme immersion DUV și a încheiat anul cu un portofoliu de comenzi de 38,8 miliarde euro (aprox. 195 miliarde lei), ceea ce sugerează o cerere încă robustă și o poziție comercială solidă. [...]
SpaceX își consolidează dependența de bani publici înainte de IPO : compania a primit contracte în valoare totală de 6,45 miliarde de dolari (aprox. 29,7 miliarde lei) de la U.S. Space Force , potrivit TechCrunch , într-un moment în care se pregătește pentru o listare așteptată luna viitoare. Cel mai mare contract, anunțat vineri de Space Force, este de 4,16 miliarde de dolari (aprox. 19,1 miliarde lei) și vizează construirea de sateliți care vor face parte dintr-un sistem de apărare antirachetă și antiaeriană pe care președintele Donald Trump îl numește „ Golden Dome ”. Separat, la începutul săptămânii, Space Force a acordat SpaceX un alt contract, de 2,29 miliarde de dolari (aprox. 10,5 miliarde lei), pentru dezvoltarea unei rețele de comunicații în orbită joasă a Pământului (LEO – altitudini de ordinul sutelor până la circa 2.000 km). De ce contează pentru IPO: veniturile SpaceX sunt legate de contractele guvernamentale Pachetul de contracte întărește un element din documentația de IPO făcută publică săptămâna trecută: SpaceX este „puternic dependentă” de contractele cu statul. Potrivit informațiilor din prospect, o cincime din veniturile companiei din 2025 a provenit de la agenții guvernamentale. În același document, SpaceX le-a transmis investitorilor că activitatea cu entități guvernamentale poate fi afectată de schimbări de politici, priorități, reglementări, mandate și niveluri de finanțare. Context politic și poziționare în piață TechCrunch notează că Elon Musk ar fi investit aproximativ 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru a sprijini alegerea lui Trump și că a rămas apropiat de președinte. În același timp, publicația subliniază că SpaceX a dominat piața lansărilor în ultimul deceniu, ceea ce explică de ce guvernul federal continuă să apeleze la companie pentru astfel de programe. [...]
