Știri
Știri din categoria Companii

Sameday își închide operațiunile din Ungaria după eșecul vânzării către Austrian Post, decizie luată în contextul în care aprobarea necesară privind investițiile străine directe nu a fost obținută, deși tranzacția primise undă verde de la autoritatea de concurență, potrivit Ziarul Financiar.
Compania spune că, la începutul acestui an, semnase un acord pentru vânzarea operațiunilor din Ungaria către Express One, firmă deținută de Austrian Post. Finalizarea era însă condiționată și de o a doua aprobare, legată de regimul investițiilor străine directe (FDI – mecanism prin care statul poate verifica și bloca anumite achiziții considerate sensibile). Cum această aprobare nu a venit, procesul de vânzare „nu poate continua”, iar Sameday a decis să închidă operațiunile „într-un mod controlat și responsabil”, în perioada următoare.
„Întrucât această a doua aprobare nu a fost obţinută, condiţiile necesare pentru finalizarea tranzacţiei nu au fost îndeplinite, iar procesul de vânzare nu poate continua.”
Retragerea din Ungaria implică concedierea angajaților locali și relocarea în România a rețelei de easybox-uri, care număra circa 1.000 de unități, conform informațiilor prezentate. Pentru personalul afectat, compania afirmă că va oferi pachete de sprijin care includ compensații peste minimul legal, menținerea beneficiilor în perioada de preaviz și suport pentru tranziția profesională.
Sameday motivează decizia prin schimbările din piața de curierat din Ungaria, descrisă ca devenită „extrem de competitivă”, ceea ce ar necesita investiții „considerabile” pe termen lung. În acest context, compania susține că tranzacția cu Austrian Post ar fi fost „cea mai responsabilă soluție” pentru angajați, clienți, parteneri și grup.
Decizia vizează exclusiv operațiunile Sameday din Ungaria și „nu are impact” asupra activităților din România sau Bulgaria. Grupul va continua totuși să fie prezent pe piața ungară prin Pactic, parte din business-ul regional, care nu este afectat de această închidere. Compania mai afirmă că ambiția sa pe termen lung în Europa Centrală și de Est rămâne neschimbată.
Recomandate

Google își reorientează resursele către AI, iar Google Cloud ar fi început o nouă rundă de concedieri , inclusiv în echipe cu rol critic de securitate cibernetică, potrivit informațiilor publicate de IT之家 , care citează Business Insider pe baza unor surse apropiate situației. Conform acelorași informații, concedierile ar fi avut loc în ultimele două săptămâni și ar fi vizat mai multe echipe din Google Cloud, inclusiv GTIG (grupul de informații despre amenințări), responsabil de monitorizarea activității hackerilor la nivel global și de analiza incidentelor de atacuri informatice. Sursele citate susțin că echipa ar fi fost afectată joi, iar o parte dintre angajați ar fi început să discute public pe LinkedIn despre concedieri. Ce zone ar fi fost afectate Pe lângă GTIG, impactul ar include și Mandiant , divizia provenită din compania de securitate cibernetică achiziționată de Google în 2022, ale cărei produse și servicii au fost integrate în ecosistemul Google Cloud, potrivit materialului. Nu este clar câți angajați ar fi fost concediați și nici ce roluri au fost vizate. Mesajul companiei: mutarea investițiilor către AI În comunicările către o parte dintre angajați, Google ar fi indicat că măsura urmărește realocarea resurselor către domenii de creștere, precum inteligența artificială, potrivit surselor citate. Un purtător de cuvânt al Google a transmis, în acest context: „Evaluăm periodic structura internă a organizației pentru a ne asigura că putem răspunde mai bine nevoilor în schimbare ale clienților și ale industriei.” Context: reduceri anterioare, acum extinse către securitate IT之家 notează că au existat anterior zvonuri potrivit cărora Google ar fi redus discret personal în Google Cloud anul trecut, afectând în principal echipe de UX și „experiență de produs”. De această dată, potrivit informațiilor citate, concedierile s-ar fi extins către zona de securitate și către echipe din cloud, ceea ce ridică miza operațională într-un moment în care companiile își cresc bugetele pentru protecție cibernetică și migrare în cloud. [...]

Sameday a revenit pe pierderi în 2025, deși veniturile au urcat la 1,4 mld. lei , un semnal că ritmul de investiții și extinderea regională pot apăsa pe profitabilitate chiar și într-un an de creștere a volumelor, potrivit Ziarul Financiar . Compania de curierat a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 1,4 miliarde lei, în creștere cu 17% față de anul anterior, conform informațiilor transmise de companie. La nivel de grup, veniturile totale au ajuns la 1,6 miliarde lei, incluzând operațiunile din Ungaria și Bulgaria. Revenirea pe pierdere vine după un profit net de 21 milioane lei în 2024. Reprezentanții companiei pun deteriorarea rezultatului pe seama „deprecierii investițiilor în expansiunea internațională a companiei”. Investiții de peste 400 mil. lei și accent pe eficiență operațională În 2025, Sameday a investit peste 400 milioane lei la nivel de grup, fonduri direcționate către tehnologie, eficiență operațională, dezvoltarea rețelei și îmbunătățirea experienței clienților. Printre proiectele menționate se numără deschiderea de noi agenții, dezvoltarea de funcționalități noi în aplicație și utilizarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială în zona de operațiuni de relații cu clienții (customer operations). CEO-ul Sameday Group, Lucian Baltaru , spune că în 2025 compania a urmărit livrări mai predictibile și opțiuni mai flexibile, într-un context pe care îl descrie drept „complicat” pentru consumatori și parteneri comerciali. „Într-o perioadă complicată pentru mulţi consumatori şi parteneri comerciali, am ales să investim în continuare în reţea, în tehnologie şi în oameni, pentru că acolo se vede diferenţa pe termen lung.” Rețeaua easybox: 6.400 puncte în România, peste 10.000 regional Creșterea încasărilor a fost susținută și de extinderea rețelei out-of-home (livrare în afara domiciliului). Rețeaua easybox a ajuns la aproximativ 6.400 de puncte de livrare în România și la peste 10.000 de puncte la nivel regional, incluzând easybox și puncte PUDO (pick-up/drop-off – puncte de ridicare și predare). În termeni de impact, datele sugerează că Sameday își consolidează infrastructura și capacitatea operațională, însă costurile și ajustările contabile asociate expansiunii externe pot face ca profitabilitatea să rămână volatilă, chiar într-un an cu creștere solidă a veniturilor. [...]

Therme București mizează pe un sezon estival de 100 de zile pentru a crește fluxul de vizitatori , odată cu redeschiderea, din 30 mai, a plajelor Sands of Therme și Galaxy Horizon și lansarea conceptului „ Therme Summer Fest ”, potrivit Adevărul . Din perspectivă operațională, centrul își extinde programarea de evenimente și activități incluse în tariful de acces, încercând să transforme vara în oraș într-o „vacanță continuă”. Ce se schimbă în operare: evenimente recurente și activități incluse în bilet Conceptul „Therme Summer Fest – O vară ca un festival” este construit pe un calendar de 100 de zile, în care plajele exterioare devin scena unor activități zilnice și săptămânale: muzică, pool party-uri cu DJ live, sporturi pe nisip, „oferte speciale și jocuri”, programe de wellness și activități pentru familii. Directorul de Marketing & PR al companiei, Andrada Șeitan , descrie poziționarea sezonului ca un mix între divertisment și relaxare: „Am creat un concept care combină energia unui festival cu relaxarea și răsfățul unei vacanțe exotice și confortul unui city escape accesibil oricând.” În paralel, Therme anunță relansarea programului de activități wellness de vară, „incluse în tariful de acces”, axate pe adaptarea organismului la temperaturi ridicate, îngrijirea pielii în sezonul cald și terapii respiratorii pentru „wellbeing și revitalizare”. Startul sezonului: pool party-uri în weekendul 30 mai – 1 iunie Weekendul de deschidere (30 mai–1 iunie) include primele petreceri pe plaja Sands of Therme, cu DJ și intervale orare precizate în material: Sâmbătă, 30 mai, 14:30–16:30: Day Pool Party cu Andrew Maze & MC Ddy Duminică, 31 mai, 16:00–19:00: „mega beach party” cu DJ Pete Palak Luni, 1 iunie: Havana Party cu DJ Dxanger (fără interval orar menționat) 1 Iunie: upgrade gratuit pentru copiii până la 14 ani, în anumite condiții Pentru perioada 30 mai – 1 iunie, Therme leagă deschiderea sezonului de minivacanța de 1 Iunie și introduce o facilitate comercială: copiii de până la 14 ani primesc „upgrade gratuit” din zona Galaxy în zona The Palm și pe plaja Sands of Therme, iar adulții însoțitori plătesc „tariful standard” pentru accesul în The Palm. În plus, sunt anunțate ateliere de creație, petreceri cu baloane și activități coordonate de animatori. Capacitate și infrastructură: accent pe plajele exterioare Materialul menționează că plajele au „peste 30.000 mp de nisip fin”, cu piscine outdoor, palmieri, pool bar-uri și zone premium de relaxare. Galaxy Horizon este prezentată ca zonă dedicată familiilor, iar pentru confort suplimentar este indicată zona Horizon+, cu baldachine, „cuiburi” și șezlonguri premium. Pentru sezonul 2026, Therme mai anunță lansarea „în premieră” a tratamentelor faciale express „Instant Wellness”, descrise ca soluții de „revitalizare rapidă”. Programul complet al evenimentelor și biletele sunt disponibile pe site-ul companiei, inclusiv la secțiunile dedicate Therme Summer Fest și Day Pool Party . [...]

ASML a urcat la o capitalizare intraday de 674 miliarde de dolari (aprox. 3.100 miliarde lei), devenind cea mai valoroasă companie din istoria Europei , pe fondul cererii de cipuri care depășește oferta și al accelerării planurilor de extindere a capacităților la clienți, potrivit iThome . Acțiunile ASML au crescut miercuri cu 2,3%, iar compania a depășit recordul stabilit de producătorul danez de medicamente Novo Nordisk în iunie 2024. În 2026, ASML este a doua cea mai performantă companie din indicele Euro Stoxx 50 , cu un avans cumulat de peste 60% de la începutul anului, notează publicația. Ce susține evaluarea: rezultate și marje ridicate În primul trimestru din 2026, ASML a raportat: vânzări nete de 8,8 miliarde de dolari (aprox. 40,5 miliarde lei); profit net de 2,8 miliarde de dolari (aprox. 12,9 miliarde lei); marjă brută de 53%. Publicația leagă acest prag de capitalizare de „fundamentele puternice” ale companiei, într-un moment în care investițiile în capacități de producție de semiconductori se accelerează. Implicația operațională: creșterea producției de echipamente EUV CEO-ul ASML, Christophe Fouquet , a declarat anterior că „clienții accelerează planurile de extindere a capacității pentru 2026 și după”, în condițiile în care cererea de cipuri depășește oferta. În acest context, compania estimează pentru acest an producția a cel puțin 60 de echipamente de litografie în ultraviolet extrem (EUV), în creștere semnificativă față de 2025, iar în etapa următoare vizează o capacitate anuală de cel puțin 80 de unități. În paralel, ASML lucrează la creșterea eficienței echipamentelor, astfel încât unele mașini să poată procesa mai multe plachete (wafer-e) pe oră prin modernizări tehnologice. Miza pentru piață este că ritmul de livrare și productivitatea acestor echipamente – esențiale pentru fabricarea celor mai avansate cipuri – pot influența direct cât de repede se pot extinde capacitățile globale de producție în semiconductori. [...]

Trei directori ai Edilitara Public SA și-au crescut veniturile la 28.000 lei brut pe lună , în timp ce compania – aflată în subordinea Consiliului Local Târgu Jiu – are pierderi, iar circa 500 de angajați rămân cu salarii apropiate de minimul pe economie, potrivit Antena 3 . Cazul ridică o problemă de guvernanță și control al cheltuielilor într-o societate publică locală: majorări la vârf, blocaj la baza organigramei. Edilitara Public SA este o societate din subordinea Consiliului Local Târgu Jiu. De la 1 iunie, directorul general, directorul economic și directorul tehnic ar urma să încaseze salarii „aproape duble”, după ce indemnizațiile au urcat de la aproape 18.000 lei brut la 28.000 lei brut lunar. În același timp, angajații companiei ar avea venituri între 2.800 lei și 4.000 lei, în funcție de încadrare, iar societatea este descrisă ca având „pierderi uriașe”. Directorul general a susținut că pierderea ar fi „doar o situație nefericită la începutul acestui an”. Cum a fost justificată creșterea și cine a decis Decizia a fost luată de Consiliul de Administrație al societății, iar explicația invocată este reorganizarea: din cinci directori ar fi rămas trei, iar economiile rezultate au fost reflectate în buget. Directorul general, Adrian Dăianu, a spus că nu ar fi vorba despre o majorare, ci despre o „corecție” după o reducere anterioară, și a invocat cadrul de remunerare pentru managerii din societăți comerciale. „Ca manager în societăți comerciale ești plătit după OUG 109 , cu patru salarii medii brute pe ramura principalului domeniu de activitate. Se înmulțesc pe ramură ori patru și-mi iese salariul. Simplu.” În privința faptului că salariile angajaților nu au crescut, directorul a indicat un blocaj prin înghețarea salariilor la nivelul anului 2025. „Angajații sunt blocați, dacă știți. Ordonanța Bolojan îngheață toate salariile la nivelul lui 2025.” Ce înseamnă operațional: presiune internă și risc de tensiuni sociale Din datele prezentate, diferența de tratament între management și personalul executiv poate amplifica tensiunile interne într-o companie care operează cu salarii mici pentru majoritatea angajaților, mai ales în contextul în care societatea este pe pierdere. Materialul nu precizează ce indicatori de performanță au stat la baza deciziei Consiliului de Administrație și nici dacă există un plan public de redresare financiară; aceste informații nu apar în sursa citată. [...]

Apple a acceptat să furnizeze date financiare „specifice Indiei”, o mișcare care poate limita baza de calcul a unei amenzi antitrust de până la 38 de miliarde de dolari (aprox. 171 mld. lei) , potrivit AppleInsider . Cazul din India avansează astfel după luni de dispute procedurale, în condițiile în care autoritatea de concurență a cerut informații pentru stabilirea sancțiunii. În centrul dosarului este Competition Commission of India (CCI) , care a decis în 2024 sancționarea Apple pentru practici antitrust, decizie pe care compania a contestat-o. Investigația s-a complicat, însă, deoarece Apple a refuzat să predea detaliile financiare solicitate, pe motiv că autoritatea ar cere date la nivel global pentru perioada 2022–2024, ceea ce ar putea duce la o amendă foarte mare. Potrivit Reuters (citată de publicație), Apple a acceptat acum să transmită informațiile, dar a cerut o „extensie finală” până la 25 iunie 2026. CCI a aprobat această amânare, iar elementul relevant este că termenul vizează compilarea unor „informații financiare specifice Indiei”. Miza: amendă calculată pe cifra de afaceri globală vs. locală Apple susține că India ar putea încerca să calculeze amenda pe baza rezultatelor globale, similar modului în care UE calculează sancțiunile antitrust, ceea ce ar fi putut împinge amenda spre plafonul menționat de 38 de miliarde de dolari. În paralel, compania contestă și aplicarea unei modificări legislative din India care permite calcularea amenzilor în funcție de cifra de afaceri globală, nu doar de cea locală. Apple argumentează că schimbarea a intrat în vigoare în 2024 și nu ar trebui să se aplice întregii perioade 2022–2024. Ce urmează procedural Apple a încercat să obțină suspendarea cazului până la soluționarea disputei privind schimbarea de lege, însă CCI a acuzat compania că tergiversează și a refuzat oprirea procedurilor. Cronologia rămâne neclară, notează publicația: CCI stabilise 21 mai 2026 ca dată de audiere finală, iar Apple ar fi acceptat să coopereze în jurul acestui moment. Între timp, pe 18 mai, Delhi High Court a cerut Apple să predea situațiile auditate, dar a indicat și că CCI nu ar trebui să emită o decizie înainte de 15 iulie 2026. Din relatarea AppleInsider reiese că Apple a obținut încă aproximativ o lună de răgaz, iar instanța pare să fi acceptat, în practică, furnizarea de date limitate la operațiunile din India. Dacă această interpretare se confirmă, CCI ar putea ajunge să calculeze eventualele sancțiuni pe baza finanțelor locale, nu a cifrei de afaceri globale, reducând substanțial expunerea maximă sugerată inițial. [...]