Știri
Știri din categoria Companii
SpaceX mizează pe contracte de găzduire a puterii de calcul pentru AI, care ar urma să-i aducă din decembrie circa 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,0 miliarde lei) pe lună, potrivit CNMO. Directorul financiar Bret Johnsen a spus că, dacă nivelul din decembrie este anualizat, compania „are încredere” că poate ajunge până la finalul anului la un obiectiv de 100 de miliarde de dolari (aprox. 460 miliarde lei) venit anualizat.
Informațiile au fost prezentate pe 10 septembrie (ora locală) la conferința Goldman Sachs Communacopia+Technology Conference 2026, unde Johnsen a precizat că SpaceX a semnat la începutul lui septembrie un nou contract de „hosting” pentru putere de calcul destinată AI, care intră în vigoare la 1 decembrie. Numele clientului nu a fost dezvăluit.
CNMO notează că nu este prima comandă majoră de acest tip obținută recent de SpaceX. În iulie, compania ar fi semnat un acord pe șase luni, în valoare totală de 6,7 miliarde de dolari (aprox. 30,8 miliarde lei), pentru putere de calcul.
Totodată, SpaceX ar avea contracte multianuale și cu:
Johnsen a avertizat însă că multe dintre aceste contracte nu reprezintă venituri complet garantate: părțile pot, de regulă, să le închidă anticipat după câteva luni, inclusiv pentru că produsele AI ale SpaceX au ele însele nevoie de cantități mari de putere de calcul.
Pe partea de infrastructură la sol, SpaceX ar estima că va depăși 2 GW capacitate instalată până la finalul acestui an, urmând ca anul viitor să urce la 5–10 GW, conform aceleiași surse.
În paralel, compania ar planifica să intre și pe „putere de calcul în spațiu”: primele sateliți de calcul pe orbită ar urma să fie lansați anul viitor, cu extinderea capacității în jurul anului 2028.
Johnsen a spus că, pe măsură ce reutilizarea Starship se îmbunătățește și costurile de lansare scad, ar putea apărea în jurul anului viitor un punct în care „economia” calculului pe orbită devine comparabilă cu cea a centrelor de date terestre.
Separat, Starship ar urma să intre în etapa de comercializare: a 14-a misiune, așteptată „mai târziu în această lună”, ar putea fi prima care generează venituri, prin transportul versiunii de producție a sateliților Starlink V3. SpaceX ar urmări, tot în acest an, recuperarea atât a treptei întâi, cât și a treptei a doua a rachetei.
Pentru serviciile de conectivitate directă telefon–satelit, Johnsen a indicat că următoarea generație de sateliți ar urma să fie lansată treptat în 2027, cu obiectivul ca serviciile să înceapă în prima jumătate din 2028. Ținta este trecerea de la capabilitățile actuale (SMS și voce „ușoară”) la servicii de calitate „5G complet”, potrivit CNMO.
Recomandate
Guvernul a aprobat creșterea cheltuielilor salariale și a personalului la 22 de operatori locali , o decizie care mută presiunea pe bugetele companiilor și regiilor din subordinea primăriilor, fără finanțare directă de la bugetul de stat, potrivit HotNews . Măsura vizează 22 de companii și regii aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea primăriilor din 18 județe. Executivul prezintă decizia ca efect al „dezvoltării activității” acestor operatori. Cât costă și din ce se acoperă Cuantumul total al cheltuielilor aprobate este de 22.942.218 lei , sumă împărțită astfel: 5.062.675 lei – majorări salariale pentru 16 operatori ; 4.390.593 lei – cheltuieli aferente pentru 103 posturi vacante (în cazul a 13 operatori ); 13.488.948 lei – cheltuieli aferente pentru 380 de posturi nou-înființate . Cheltuielile sunt suportate integral din bugetele operatorilor economici , conform informațiilor din actul normativ. Ce tip de servicii sunt vizate Actul normativ, analizat de Profit.ro (menționat de HotNews ), justifică intervenția prin faptul că operatorii vizați desfășoară activități considerate esențiale la nivel local, între care: servicii comunitare de utilități publice; transport public local; alimentare cu apă și canalizare; salubrizare; administrarea domeniului public; energie termică; administrarea parcurilor publice; servicii edilitar-gospodărești și alte activități de interes public local. În materialul citat nu sunt detaliate numele celor 22 de operatori sau calendarul exact al angajărilor și aplicării majorărilor. [...]
Samsung își intensifică ofensiva de marketing împotriva Apple printr-o reclamă care sugerează, în mod voit ambiguu, că „Tim Cook” ar fi cumpărat un Galaxy Fold, mizând pe confuzia de nume și asemănare pentru a atrage atenția asupra noului Galaxy Z Fold 8, potrivit The Verge . În spot, personajul prezentat drept „Tim Cook din Palmerston North” (Noua Zeelandă) promovează Galaxy Z Fold 8, iar mesajul și estetica imită stilul cinematografic al lansărilor Apple, inclusiv replica „viitorul este aici”. Reclama a fost publicată chiar în momentul în care Apple a anunțat iPhone Duo, iar Samsung include și o înțepătură la adresa CEO-ului Apple, printr-o referire la fotografia de profil actualizată recent a acestuia. O tactică veche, cu miză actuală: diferențiere într-o piață saturată Materialul se înscrie în tradiția Samsung de a-și ataca direct principalul rival prin campanii care ridiculizează comportamente asociate cu ecosistemul Apple sau lipsa unor funcții. Publicația amintește exemple mai vechi, de la reclame despre fanii iPhone care stau la cozi, până la seria „Ingenius ”, care ironiza suportul din magazinele Apple și compara dotări precum mufa de căști sau încărcarea rapidă inclusă. Nu toate campaniile au fost însă strict comice: The Verge amintește și o reclamă din 2024 care a venit ca reacție la controversa legată de spotul Apple „Crush” pentru iPad, cu mesajul „Creativitatea nu poate fi zdrobită”. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu rezultă detalii despre performanța campaniei (audiență, bugete sau impact în vânzări). Cert este că Samsung continuă să folosească rivalitatea cu Apple ca instrument de poziționare, de data aceasta legând direct promovarea unui pliabil (Galaxy Z Fold 8) de momentul de comunicare al unui produs nou Apple (iPhone Duo). [...]
Micron își majorează puternic costurile cu personalul în Taiwan prin bonusuri echivalente cu 35–68 de luni de salariu pentru anul fiscal 2026, într-un demers care vine pe fondul tensiunilor cu sindicatele și al riscului de grevă, potrivit Reuters . Compania a precizat că angajații „direct labour” din Taiwan vor primi aceste bonusuri, cu o compensație minimă în numerar de 1,7 milioane dolari taiwanezi (aprox. 245.000 lei), după ceea ce Micron a numit „un an extraordinar”. Plățile îi vizează, între alții, pe operatori, tehnicieni și ingineri de tură, iar Micron le descrie drept cele mai puternice din istoria sa. La nivel global, peste 60.000 de angajați ar urma să primească recompense pentru anul fiscal 2026. În pachet intră și un bonus în numerar de 1 milion dolari taiwanezi (aprox. 144.000 lei) pentru angajații din Taiwan care s-au alăturat companiei înainte de 29 august 2025. Pentru inginerii la nivel de intrare, recompensele totale ar urma să fie, în medie, de 3,4 milioane dolari taiwanezi (aprox. 490.000 lei), din care 2,9 milioane dolari taiwanezi (aprox. 418.000 lei) în numerar, restul fiind acțiuni la valoarea de acordare. Micron a mai spus că fiecare angajat va primi și o alocare anuală de acțiuni. Context: presiune sindicală și risc de întreruperi Anunțul vine după ce sindicate care reprezintă aproximativ două treimi din forța de muncă a Micron din Taiwan au indicat un sprijin larg în rândul membrilor pentru o grevă. Sindicatele nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Micron are circa 15.000 de angajați în Taiwan, unul dintre cele mai importante hub-uri de producție ale companiei, și spune că a investit peste 1,6 trilioane dolari taiwanezi în insulă (aprox. 230 miliarde lei). Negocieri fără acord, cu o nouă rundă de mediere Micron și sindicatul din Taoyuan nu au ajuns la un acord la o întâlnire de mediere de săptămâna trecută, iar o a doua rundă de mediere este programată, potrivit informațiilor din articol. Reuters notează că Micron încearcă să evite un scenariu similar cu cel al rivalului sud-coreean Samsung Electronics , unde o grevă planificată de 18 zile a fost anulată după negocieri de ultim moment și un acord care a creat un fond special de bonusuri, legat de profitabilitate. În cazul Micron, sindicatele taiwaneze au invocat anterior că aranjamentele de împărțire a profitului la Samsung și SK Hynix au mărit diferența dintre angajații Micron și colegii lor din Coreea de Sud. [...]
Apple a urcat producția de iPhone cu 14% în T2 2026, pe o piață globală în scădere , semn că strategia de preț a susținut vânzările în timp ce restul industriei a tăiat volume, potrivit 9to5Mac , care citează un raport TrendForce . TrendForce estimează că Apple a produs aproximativ 52 de milioane de unități iPhone în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producția globală de smartphone-uri a scăzut cu 8% până la 275 de milioane de unități, declin pe care firma îl descrie drept mai redus decât anticipase anterior, ceea ce a dus la o performanță „mai bună decât așteptările” la nivel de industrie. Cum arată ierarhia producătorilor în T2 Apple a ajuns la o cotă de 19% din producția globală și s-a clasat pe locul al doilea, după Samsung. Liderul pieței a produs 62 de milioane de smartphone-uri în T2 2026, în creștere cu 7% an/an, ceea ce ar echivala cu 23% din total, conform TrendForce. După Apple, clasamentul indicat de raport este: Oppo: 30 de milioane de unități, cotă 11% (în scădere cu 17% an/an) Xiaomi: 29 de milioane, cotă 10% (-32%) vivo: 21 de milioane, cotă 8% (-18%) Transsion: 20 de milioane, cotă 7% (-27%) De ce contează: prețul a susținut volumele, dar urmează presiune pe cerere TrendForce pune creșterea Apple în principal pe seama „strategiei eficiente de preț” pentru seria iPhone 17, care ar fi susținut vânzările în primele trei trimestre. În același timp, firma avertizează că majorările de preț pentru viitoarea serie iPhone 18 „par inevitabile”, iar efectul lor asupra ritmului vânzărilor devine un indicator cheie de urmărit. Prognoza TrendForce pentru 2026: revizuire în sus, fără semnal de cerere mai puternică Pe baza noilor date, TrendForce și-a revizuit estimarea pentru producția globală de smartphone-uri din 2026 la 1,07 miliarde de unități, de la 1,05 miliarde într-un raport anterior. Dacă se confirmă, ar însemna un declin anual de 14%, față de scăderea de 16% estimată anterior. Totuși, TrendForce precizează că revizuirea în sus reflectă mai degrabă cumpărări făcute mai devreme decât planificaseră consumatorii și faptul că producătorii au inversat o parte din tăierile agresive de producție, nu o creștere a cererii de bază. Raportul complet TrendForce este disponibil aici . [...]
Qualcomm își „cumpără” intrarea la AWS cu warranturi de 4 mld. dolari (aprox. 18 mld. lei), într-un acord pe mai multe generații de siliciu personalizat care leagă direct veniturile companiei de comenzile Amazon pentru cipuri de server. Informațiile apar în The Next Web , care citează CNBC. Qualcomm a emis warranturi (drepturi de a cumpăra acțiuni la un preț prestabilit) care îi permit Amazon să achiziționeze 25 de milioane de acțiuni Qualcomm la 161,26 dolari/acțiune, o poziție evaluată la circa 4 miliarde de dolari. Potrivit materialului, acțiunile Qualcomm au crescut cu 4% după apariția informației. Cum funcționează mecanismul financiar și ce primește Amazon Warranturile se „maturizează” în tranșe, în funcție de praguri comerciale și de achizițiile Amazon, care ar putea ajunge la până la 60 de miliarde de dolari (aprox. 270 mld. lei) în cipuri de server și tehnologie Qualcomm. Instrumentele expiră la 3 septembrie 2036. Din perspectiva Qualcomm, structura arată ca o concesie de capital (diluare potențială pentru acționari) folosită ca stimulent pentru a securiza un client strategic și un volum mare de comenzi pe termen lung, într-o piață în care furnizorii concurează agresiv pentru bugetele de infrastructură AI. Ce acoperă acordul tehnologic pentru AWS Acordul vizează mai multe generații de siliciu personalizat pentru AWS, inclusiv: sarcini de lucru pentru „AI inference” (rulare/execuție a modelelor, nu antrenare); conectivitate optică până la 1,6T, folosind tehnologiile Qualcomm SerDes și DSP optic (componente pentru transmisie de date la viteze foarte mari); rularea de sarcini de proiectare de cipuri pe Amazon Bedrock (platformă AWS pentru aplicații cu inteligență artificială). Context: ambițiile Qualcomm în centrele de date și miza europeană Acordul vine după ce, în iunie, Qualcomm a prezentat procesorul de centru de date Dragonfly C1000 , cu Meta ca viitor client din 2028, și a stabilit o țintă de venituri de 15 miliarde de dolari din centre de date pentru anul fiscal 2029. The Next Web leagă tranzacția și de discuțiile despre autonomia tehnologică europeană: Qualcomm este unul dintre cei trei producători (alături de Nvidia și AMD) care au semnat memorandumuri pentru a furniza cipuri către „gigafabricile” de AI ale UE. Programul ar acoperi până la șapte locații și circa 30 miliarde euro, din care 10 miliarde euro ar fi bani publici, iar aproximativ 1 miliard euro de la Bruxelles este „efectiv angajat”, conform articolului. Construcția ar urma să înceapă la începutul anului viitor, iar site-urile să devină operaționale la mijlocul lui 2028. În paralel, Europa are și un procesor propriu de centru de date, Rhea1 (SiPearl), un design Arm cu 80 de nuclee fabricat pe procesul N6 al TSMC; a pornit în mai, este așteptat la finalul acestui an și ar urma să intre în supercomputerul Jupiter de la Jülich, nu într-un „hiperscalator” (operator foarte mare de cloud). De ce contează pentru piață Acordul indică faptul că plata în acțiuni pentru a securiza clienți mari devine o practică tot mai obișnuită în infrastructura AI, pe fondul competiției pentru capacitate de calcul și pentru lanțuri de aprovizionare stabile. În același timp, legarea warranturilor de achiziții de până la 60 miliarde de dolari ridică miza execuției: pentru Qualcomm, succesul comercial în centrele de date devine tot mai dependent de câțiva cumpărători foarte mari. [...]
Coca-Cola România își reconfigurează conducerea pentru a întări funcțiile comerciale, marketing și relația cu autoritățile , într-o mișcare care poate accelera deciziile locale și coordonarea cu îmbuteliatorul din sistem, Coca-Cola HBC România , potrivit Economica . Amruta Vaidya va prelua funcția de General Manager Coca-Cola România, succedându-i lui Mark Docherty. Acesta va rămâne în companie într-un rol regional, de la sediul central european din Dublin, coordonând mai multe piețe europene. Vaidya s-a alăturat Coca-Cola în 2017 și are peste 20 de ani de experiență în industria bunurilor de larg consum, cu roluri de conducere în marketing, operațiuni comerciale și management general pe piețe precum Norvegia, Islanda, Australia, Singapore și Malaysia; cel mai recent a fost General Manager Coca-Cola Irlanda. „România are o reputație extraordinară în cadrul companiei Coca-Cola. Este o piață foarte dinamică, cu oameni talentați, branduri puternice și un public care adoptă rapid noile tendințe. Mă bucur că în curând mă voi putea alătura acestei echipe și sunt nerăbdătoare să lucrăm împreună pentru a continua dezvoltarea acestui business cu un puternic impact local, prin produse noi, campanii inovatoare și experiențe memorabile”, a declarat Amruta Vaidya. Ce roluri se schimbă și de ce contează operațional Pe lângă numirea noului General Manager, compania își consolidează echipa locală și introduce o structură care vizează explicit funcțiunile comerciale, marketing și public affairs, comunicare și sustenabilitate — zone care influențează direct execuția în piață, portofoliul și relația cu autoritățile. Cele patru numiri în posturi-cheie Amruta Vaidya – General Manager Coca-Cola România , cu mandat de a coordona „următoarea etapă de dezvoltare” a businessului local, alături de partenerii de sistem, inclusiv Coca-Cola HBC România. Florin Vlasceanu – Senior Director Customer & Commercial , raportând direct către General Manager. În noua structură, echipa Customer & Commercial reunește capabilități de „channel development” (dezvoltarea canalelor de vânzare) și „revenue growth management” (managementul creșterii veniturilor), cu obiectivul de a integra strategia de consumator în execuția din piață și de a consolida colaborarea cu îmbuteliatorul local, Coca-Cola HBC România. Iuliana Nedelcu – Senior Director Marketing , coordonând întreaga funcțiune de marketing din România, într-o structură „consolidată și mai specializată”. Departamentul va avea în focus categoriile-cheie: Coca-Cola și restul băuturilor carbogazoase, portofoliul de băuturi necarbogazoase și brandurile de apă. Petru Russu – Senior Director Public Affairs Communication and Sustainability , responsabil de relația cu autoritățile și stakeholderii relevanți, de inițiativele de sustenabilitate și implicare comunitară și de implementarea la nivel local a priorităților și politicilor companiei la nivel european. În ansamblu, schimbările sunt prezentate ca un pas de apropiere de consumatori, clienți și comunități și ca o încercare de a răspunde mai rapid dinamicii pieței, cu o structură de conducere mai clară pe zonele care influențează direct creșterea și conformarea locală. [...]
