Știri
Știri din categoria Companii
Samsung își intensifică ofensiva de marketing împotriva Apple printr-o reclamă care sugerează, în mod voit ambiguu, că „Tim Cook” ar fi cumpărat un Galaxy Fold, mizând pe confuzia de nume și asemănare pentru a atrage atenția asupra noului Galaxy Z Fold 8, potrivit The Verge.
În spot, personajul prezentat drept „Tim Cook din Palmerston North” (Noua Zeelandă) promovează Galaxy Z Fold 8, iar mesajul și estetica imită stilul cinematografic al lansărilor Apple, inclusiv replica „viitorul este aici”. Reclama a fost publicată chiar în momentul în care Apple a anunțat iPhone Duo, iar Samsung include și o înțepătură la adresa CEO-ului Apple, printr-o referire la fotografia de profil actualizată recent a acestuia.
Materialul se înscrie în tradiția Samsung de a-și ataca direct principalul rival prin campanii care ridiculizează comportamente asociate cu ecosistemul Apple sau lipsa unor funcții. Publicația amintește exemple mai vechi, de la reclame despre fanii iPhone care stau la cozi, până la seria „Ingenius”, care ironiza suportul din magazinele Apple și compara dotări precum mufa de căști sau încărcarea rapidă inclusă.
Nu toate campaniile au fost însă strict comice: The Verge amintește și o reclamă din 2024 care a venit ca reacție la controversa legată de spotul Apple „Crush” pentru iPad, cu mesajul „Creativitatea nu poate fi zdrobită”.
Din informațiile disponibile în articol nu rezultă detalii despre performanța campaniei (audiență, bugete sau impact în vânzări). Cert este că Samsung continuă să folosească rivalitatea cu Apple ca instrument de poziționare, de data aceasta legând direct promovarea unui pliabil (Galaxy Z Fold 8) de momentul de comunicare al unui produs nou Apple (iPhone Duo).
Recomandate
Apple a urcat producția de iPhone cu 14% în T2 2026, pe o piață globală în scădere , semn că strategia de preț a susținut vânzările în timp ce restul industriei a tăiat volume, potrivit 9to5Mac , care citează un raport TrendForce . TrendForce estimează că Apple a produs aproximativ 52 de milioane de unități iPhone în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producția globală de smartphone-uri a scăzut cu 8% până la 275 de milioane de unități, declin pe care firma îl descrie drept mai redus decât anticipase anterior, ceea ce a dus la o performanță „mai bună decât așteptările” la nivel de industrie. Cum arată ierarhia producătorilor în T2 Apple a ajuns la o cotă de 19% din producția globală și s-a clasat pe locul al doilea, după Samsung. Liderul pieței a produs 62 de milioane de smartphone-uri în T2 2026, în creștere cu 7% an/an, ceea ce ar echivala cu 23% din total, conform TrendForce. După Apple, clasamentul indicat de raport este: Oppo: 30 de milioane de unități, cotă 11% (în scădere cu 17% an/an) Xiaomi: 29 de milioane, cotă 10% (-32%) vivo: 21 de milioane, cotă 8% (-18%) Transsion: 20 de milioane, cotă 7% (-27%) De ce contează: prețul a susținut volumele, dar urmează presiune pe cerere TrendForce pune creșterea Apple în principal pe seama „strategiei eficiente de preț” pentru seria iPhone 17, care ar fi susținut vânzările în primele trei trimestre. În același timp, firma avertizează că majorările de preț pentru viitoarea serie iPhone 18 „par inevitabile”, iar efectul lor asupra ritmului vânzărilor devine un indicator cheie de urmărit. Prognoza TrendForce pentru 2026: revizuire în sus, fără semnal de cerere mai puternică Pe baza noilor date, TrendForce și-a revizuit estimarea pentru producția globală de smartphone-uri din 2026 la 1,07 miliarde de unități, de la 1,05 miliarde într-un raport anterior. Dacă se confirmă, ar însemna un declin anual de 14%, față de scăderea de 16% estimată anterior. Totuși, TrendForce precizează că revizuirea în sus reflectă mai degrabă cumpărări făcute mai devreme decât planificaseră consumatorii și faptul că producătorii au inversat o parte din tăierile agresive de producție, nu o creștere a cererii de bază. Raportul complet TrendForce este disponibil aici . [...]
Apple îl păstrează pe Tim Cook în vârful ierarhiei și îi menține o compensație de nivel CEO , într-o tranziție care arată că boardul mizează pe continuitate și pe alinierea strictă a plății la performanța bursieră, potrivit HotNews . Cook a predat săptămâna aceasta funcția de director general (CEO) lui John Ternus , după ce anunțase în aprilie că renunță la conducerea executivă. El rămâne însă în companie ca președinte executiv al Consiliului de Administrație. Pachetul lui Tim Cook: 2 milioane dolari salariu și acțiuni de 45 milioane dolari Documente depuse de Apple la autoritățile de reglementare din SUA arată că noul rol al lui Tim Cook este remunerat cu: salariu anual de 2 milioane de dolari (aprox. 9 milioane lei); pachet anual de acțiuni cu valoare-țintă de 45 milioane de dolari pentru anul fiscal 2027 (aprox. 203 milioane lei). Jumătate din pachetul de acțiuni este format din unități de acțiuni restricționate (RSU – acțiuni acordate cu condiții și termene), legate de rezultate: acestea vor fi acordate în funcție de randamentul total pentru acționarii Apple comparativ cu alte companii din indicele S&P 500. Cealaltă jumătate se acordă în timp și se dobândește pe o perioadă de patru ani. De ce contează: plata rămâne legată de bursă, iar Cook rămâne „central” Business Insider, citat de HotNews, notează că dimensiunea pachetului sugerează că Tim Cook va continua să joace un rol central în Apple, chiar dacă nu mai este CEO. În anii recenți, ca director general, Cook a câștigat aproximativ 74 milioane de dolari (aprox. 333 milioane lei) atât în 2024, cât și în 2025, sumă care a inclus 14 milioane de dolari sub formă de bonusuri în numerar și alte forme de compensație. Cât câștigă noul CEO, John Ternus Pentru primul său an ca director general, Apple a anunțat pentru John Ternus: salariu anual de 3 milioane de dolari (aprox. 14 milioane lei); acțiuni restricționate cu valoare-țintă de 55 milioane de dolari (aprox. 248 milioane lei). Din acest pachet, 75% este legat de rezultatele Apple, iar 25% se dobândește pe parcursul a patru ani. Apple nu a precizat cât ar urma să câștige Ternus și Cook din bonusuri în numerar. [...]
Tranziția de la Tim Cook la John Ternus este prezentată ca o mișcare de continuitate operațională la Apple, într-un moment în care compania intră într-un nou val de produse și se confruntă cu presiuni de cost pe componente, potrivit unei analize publicate de AppleInsider . Textul pleacă de la ideea că Tim Cook a fost „omul potrivit” pentru a transforma Apple într-un „juggernaut” financiar și cultural după era Steve Jobs, fără să încerce să copieze stilul acestuia, ci concentrându-se pe logistică și cultură organizațională. Autorul notează că, odată cu preluarea conducerii în 2011, Cook a gestionat o perioadă în care iPhone-ul urma să crească accelerat (cu un punct de inflexiune la iPhone 6), iar Apple a livrat primele proiecte majore fără implicarea directă a lui Jobs, inclusiv Apple Watch. De ce contează succesiunea: presiuni pe costuri și un ciclu de produse „în zile” În același material, John Ternus este descris drept un succesor care ar asigura continuitatea pe zona de hardware, cu un profil mai degrabă de inginer decât de „om de operațiuni”. Autorul spune că Ternus a avut „mâinile în tot hardware-ul Apple” de cel puțin un deceniu și că, sub direcția sa pe hardware, compania a „îndreptat” problemele percepute ale perioadei de dependență de Intel pentru mulți utilizatori. Analiza plasează tranziția într-un context operațional sensibil: Apple ar urma să lanseze un „folding iPhone” (un iPhone pliabil), la circa 10 ani după primele telefoane pliabile din piață, potrivit textului. „Principalul generator de bani” pentru restul anului este indicat ca fiind iPhone 18 Pro, despre care se afirmă că este „la zile distanță” de lansare. Prețurile la mărfuri pentru RAM și SSD, la nivelul lunii august 2026, sunt descrise ca având un efect de „distrugere de valoare” comparabil cu șocurile din perioada COVID, cu impact pe ani, deși „nu insurmontabil”, dar necesitând „mulți bani, răbdare și timp”. Rolul lui Cook după predarea conducerii Materialul sugerează că Tim Cook ar urma să rămână implicat ca Apple Executive Chairman, cu accent pe dimensiunea geopolitică a problemelor, inclusiv cele legate de lanțurile de aprovizionare și costurile componentelor. Autorul compară tranziția cu un exemplu de schimbare de CEO la Disney, pe care îl descrie ca fiind de altă natură, și susține că Cook ar fi gestionat mai bine decât ar fi făcut-o Jobs șocul unei crize de tip pandemie, tocmai prin flexibilitate operațională. În ansamblu, mesajul central este că Apple ar intra într-o succesiune care mizează pe stabilitate și pe continuitatea execuției, într-un moment în care compania trebuie să livreze produse noi și să absoarbă presiuni de cost pe componente — două variabile cu impact direct asupra marjelor și a ritmului de lansare, chiar dacă analiza nu oferă cifre concrete pentru aceste efecte. [...]
Apple își mută miza în piețele emergente de la volum la venit pe utilizator , iar India devine testul-cheie pentru cât de mult poate crește compania prin migrarea clienților existenți spre modelele iPhone Pro, potrivit unei analize Omdia citate de IT之家 . Schimbarea de strategie vine pe fondul maturizării piețelor dezvoltate (SUA, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania), unde penetrarea iPhone este deja ridicată, ciclurile de înlocuire se prelungesc, iar spațiul de creștere prin utilizatori noi se îngustează. În acest context, Omdia susține că în piețele emergente motorul de creștere se mută de la „captarea de utilizatori” la „monetizarea de mare valoare” a bazei instalate (numărul de iPhone-uri aflate deja în utilizare). De ce contează: upgrade-ul spre Pro poate aduce mai mult decât creșterea livrărilor În cinci piețe emergente analizate (India, Brazilia, Mexic, Thailanda și Malaezia), livrările totale de iPhone au urcat de la aproximativ 10 milioane de unități în 2020 la aproape 24 milioane în 2025, adică aproape o dublare. Omdia notează că circa 75% din această creștere a venit din modele mai vechi și din seriile de bază, care au coborât pragul de intrare în ecosistemul iOS. Consecința, în lectura Omdia, este că următoarea etapă nu mai este despre a vinde cât mai multe iPhone-uri, ci despre: creșterea ponderii modelelor Pro în vânzări (mix de produs mai scump); adâncirea utilizării ecosistemului (produse și servicii), pe măsură ce baza instalată se maturizează. India: volum mare, dar „premiumizarea” rămâne în urmă India este piața cu cea mai mare oportunitate de „urcare” spre segmentul premium, tocmai pentru că diferența dintre creșterea volumelor și ponderea Pro rămâne mare. Omdia indică faptul că livrările de iPhone în India au crescut de la 2,7 milioane de unități în 2020 la peste 15 milioane în 2025, însă ponderea Pro a urcat doar de la 8% la 18%. Analiza sugerează că, pe măsură ce utilizatorii intră în al doilea și al treilea ciclu de înlocuire, oportunitatea se mută spre conversia celor care folosesc modele vechi sau de bază către dispozitive cu valoare mai mare. Printre factorii care pot reduce barierele acestei tranziții sunt menționate: finanțarea achiziției, programele de buy-back (trade-in), creșterea veniturilor și dezvoltarea canalelor de retail premium. Scenariile Omdia: venit suplimentar cu livrări doar marginal mai mari Pentru a cuantifica miza, Omdia a construit un model pe cinci ani pentru cele cinci piețe, care ia în calcul evoluția ponderii Pro, dinamica livrărilor, prețul mediu de vânzare (ASP – „average selling price”, adică prețul mediu la care se vinde un produs) și ciclurile de înlocuire, în scenarii de bază, optimist și „agresiv”. Pentru India, concluziile-cheie prezentate sunt: Scenariul de bază: până în 2027, oportunitatea de venit este estimată la 15,5 miliarde dolari (aprox. 70,5 miliarde lei ), cu Pro contribuind cu circa 19% . Scenariul agresiv: ponderea contribuției Pro urcă la circa 27% , iar oportunitatea de venit ajunge la 18,2 miliarde dolari (aprox. 82,8 miliarde lei ). Impactul diferenței: un plus de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,3 miliarde lei ) ca oportunitate de venit, în condițiile în care livrările cresc doar marginal. În esență, Omdia argumentează că, în piețele emergente, „pârghia” principală pentru venituri devine mixul de produs și monetizarea bazei instalate, nu neapărat creșterea accelerată a volumelor. Analiza completă Omdia este disponibilă aici: Apple’s emerging-market opportunity shifts from acquisition to monetization . [...]
Apple ia în calcul scumpirea iPhone 18, dar ar urma să absoarbă o parte din costuri , pe fondul creșterii cheltuielilor cu componentele și al presiunii asupra marjei brute, potrivit IT之家 , care citează analiza lui Mark Gurman (Bloomberg) din newsletterul „Power On”. Informația relevantă pentru piață este că scumpirea pare mai degrabă o ajustare „controlată” decât o repoziționare agresivă: Gurman spune că, după ce Samsung și Google au majorat prețurile cu aproximativ 100 de dolari, Apple urmărește același reper. În acest scenariu, iPhone 18 Pro ar ajunge la 1.199 de dolari (aprox. 5.515 lei), adică un plus de circa 9%. De ce contează: costurile cresc, dar Apple nu vrea un șoc de preț Gurman indică drept factor principal scumpirea componentelor, alimentată inclusiv de deficitul de memorie și de cipuri, ceea ce ar face „aproape inevitabilă” o creștere de preț; întrebarea ar fi mai ales „cu cât”. În același timp, o majorare de circa 100 de dolari ar fi, în interpretarea sa, relativ moderată și ar sugera că Apple ar urma să suporte intern o parte din costuri, în loc să le transfere integral către consumatori. Această abordare este susținută și de faptul că Apple ar fi avertizat anterior că marja brută din acest trimestru este sub presiune, semn că impactul costurilor nu va fi împins complet în prețul final. Context: scumpiri recente la Mac și iPad În material se menționează că, în urmă cu două luni, Apple ar fi majorat „aproape pe linie” prețurile pentru produse importante din afara gamei iPhone, cu o creștere medie de aproximativ 23% pentru Mac și iPad. Exemplele date: MacBook Air: +200 de dolari (aprox. 920 lei) Mac Studio: +500 de dolari (aprox. 2.300 lei) iPad Air: +150 de dolari (aprox. 690 lei) Gurman sugerează că Apple ar evita să repete un șoc similar la iPhone, unde elasticitatea cererii și sensibilitatea publică sunt mai mari, chiar dacă baza de utilizatori este foarte loială. Ce urmează: menținerea în „zona” Samsung și amortizarea prin abonamente O creștere de 100 de dolari ar păstra iPhone într-un interval de preț comparabil cu Samsung, fără să creeze un decalaj major, potrivit analizei. În plus, Gurman notează că noi planuri de abonament, cu plată lunară, pot reduce percepția unei scumpiri „dintr-o bucată”, ceea ce ar ajuta Apple să gestioneze reacția consumatorilor dacă prețurile iPhone 18 vor urca efectiv. [...]
SpaceX mizează pe contracte de găzduire a puterii de calcul pentru AI, care ar urma să-i aducă din decembrie circa 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,0 miliarde lei) pe lună , potrivit CNMO . Directorul financiar Bret Johnsen a spus că, dacă nivelul din decembrie este anualizat, compania „are încredere” că poate ajunge până la finalul anului la un obiectiv de 100 de miliarde de dolari (aprox. 460 miliarde lei) venit anualizat. Informațiile au fost prezentate pe 10 septembrie (ora locală) la conferința Goldman Sachs Communacopia+Technology Conference 2026 , unde Johnsen a precizat că SpaceX a semnat la începutul lui septembrie un nou contract de „hosting” pentru putere de calcul destinată AI, care intră în vigoare la 1 decembrie. Numele clientului nu a fost dezvăluit. Portofoliu de contracte mari, dar cu venituri „neblocate” complet CNMO notează că nu este prima comandă majoră de acest tip obținută recent de SpaceX. În iulie, compania ar fi semnat un acord pe șase luni, în valoare totală de 6,7 miliarde de dolari (aprox. 30,8 miliarde lei), pentru putere de calcul. Totodată, SpaceX ar avea contracte multianuale și cu: Anthropic : aproximativ 1,25 miliarde de dolari (aprox. 5,8 miliarde lei) pe lună, până în mai 2029; Alphabet (Google) : din octombrie, aproximativ 920 milioane de dolari (aprox. 4,2 miliarde lei) pe lună, care ar include circa 110.000 de GPU-uri Nvidia; Reflection AI (detalii financiare neprecizate în material). Johnsen a avertizat însă că multe dintre aceste contracte nu reprezintă venituri complet garantate: părțile pot, de regulă, să le închidă anticipat după câteva luni, inclusiv pentru că produsele AI ale SpaceX au ele însele nevoie de cantități mari de putere de calcul. Extindere accelerată a infrastructurii: de la 2 GW la 10 GW pe Pământ Pe partea de infrastructură la sol, SpaceX ar estima că va depăși 2 GW capacitate instalată până la finalul acestui an, urmând ca anul viitor să urce la 5–10 GW , conform aceleiași surse. În paralel, compania ar planifica să intre și pe „putere de calcul în spațiu”: primele sateliți de calcul pe orbită ar urma să fie lansați anul viitor, cu extinderea capacității în jurul anului 2028. Starship: pragul economic și primele venituri comerciale Johnsen a spus că, pe măsură ce reutilizarea Starship se îmbunătățește și costurile de lansare scad, ar putea apărea în jurul anului viitor un punct în care „economia” calculului pe orbită devine comparabilă cu cea a centrelor de date terestre. Separat, Starship ar urma să intre în etapa de comercializare: a 14-a misiune, așteptată „mai târziu în această lună”, ar putea fi prima care generează venituri, prin transportul versiunii de producție a sateliților Starlink V3. SpaceX ar urmări, tot în acest an, recuperarea atât a treptei întâi, cât și a treptei a doua a rachetei. Telefon–satelit: trecerea de la SMS la servicii 5G Pentru serviciile de conectivitate directă telefon–satelit, Johnsen a indicat că următoarea generație de sateliți ar urma să fie lansată treptat în 2027, cu obiectivul ca serviciile să înceapă în prima jumătate din 2028. Ținta este trecerea de la capabilitățile actuale (SMS și voce „ușoară”) la servicii de calitate „5G complet”, potrivit CNMO. [...]
