Știri
Știri din categoria Companii
Olympus investește încă 7,5 milioane euro la fabrica din Brașov, prin construirea unei noi hale de producție și depozitare, potrivit Ziarul Financiar.
Investiția vizează o hală nouă, cu o suprafață de 7.100 metri pătrați, și are ca obiectiv extinderea capacităților de producție și de depozitare ale Fabricii de Lapte Brașov, unitate care produce brandul Olympus.
Proiectul vine la puțin peste un an după inaugurarea unui centru logistic de peste 40 de milioane de euro, cu o suprafață totală de 13.500 mp și un depozit frigorific de tip high-bay (depozit pe înălțime, cu stocare automatizată), unde sunt stocați peste 32.000 de paleți cu produse.
Conform informațiilor furnizate de companie, valoarea totală a investițiilor realizate de Olympus la Brașov, de la construcția fabricii în 2011 și până în prezent, ajunge la 217,5 milioane euro.
În contextul pieței locale, ZF notează că Olympus este cel mai mare exportator de lactate din România și se află între primii cinci jucători din producția de lactate.
Principalele repere menționate în articol sunt:
Recomandate
Majorarea cu 6,5% a salariilor la Romgaz pune presiune pe coerența politicii de austeritate a Guvernului , după ce Executivul condus interimar de Ilie Bolojan a aprobat creșterea în timp ce, potrivit sindicaliștilor din Aparatul de Lucru al Guvernului, restul sectorului public rămâne cu lefurile înghețate, conform Libertatea . Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) acuză „dublă măsură” și spune că pentru Romgaz „au fost găsite rapid resurse și justificări”, inclusiv printr-un memorandum „ținut inițial la secret”, în timp ce mesajul public pentru ceilalți bugetari rămâne centrat pe austeritate, sacrificii și înghețări salariale. De ce a fost aprobată majorarea la Romgaz Guvernul a decis majorarea cu 6,5% a salariilor la Romgaz, începând cu 1 iunie. Motivația Executivului, potrivit informațiilor citate, este legată de profitul companiei și de rolul acesteia în proiectul Neptun Deep . În același context, guvernanții au invocat și faptul că Romgaz are în acest an „cel mai mare program de investiții din istoria societății”, de aproximativ 5,6 miliarde de lei. Ce reclamă SAALG: risc de pierdere a capacității administrative SAALG susține că logica folosită pentru Romgaz (păstrarea angajaților performanți și prevenirea plecărilor) ar trebui aplicată și în administrația centrală, unde angajații gestionează jaloane și ținte din PNRR, coordonează programe europene și norvegiene și sunt implicați în mecanisme administrative necesare accesării finanțărilor externe. Liderul SAALG, Noni Iordache, afirmă că fără personalul din administrația publică centrală România nu ar încasa fonduri europene, fonduri norvegiene și alte finanțări strategice, iar sindicatul acuză că se cere performanță „la standarde europene” în timp ce oamenii sunt tratați ca o cheltuială care trebuie redusă. Context politic Comunicatul sindical vine după ce, pe 5 mai, Parlamentul l-a demis pe premierul Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , odată cu întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. În articol este menționat că moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis Florin Cîțu în octombrie 2021 (detaliu prezentat de Libertatea, cu trimitere la un articol separat). [...]
Kaufland afișează în anunțurile de recrutare salarii nete de circa 2.900–3.200 lei pentru posturi de execuție și până la aproximativ 4.065 lei pentru șef de raion , o practică de transparență salarială care poate influența direct competiția pentru forță de muncă în retail, potrivit Libertatea . Kaufland România recrutează lucrători comerciali, manipulanți marfă și șefi de raion în mai multe orașe, iar salariile sunt publicate direct în anunțuri, împreună cu condițiile de lucru și o parte dintre beneficii. Grilele de salarii nete și brute, din anunțurile analizate Conform anunțurilor de angajare analizate, nivelurile menționate sunt: Lucrător comercial : aproximativ 2.900–3.100 lei net (4.850–5.300 lei brut). Sunt cerute studii medii și disponibilitate pentru lucru în ture. Manipulant marfă : 3.200 lei net (5.450 lei brut). Sunt cerute studii generale și disponibilitate pentru ture, inclusiv în weekend și de sărbători legale. Șef de raion : 3.900–4.065 lei net (6.650–6.950 lei brut). Este cerută experiență în comerțul cu amănuntul și în conducerea personalului, plus disponibilitate pentru ture, weekend și sărbători legale. Unde sunt posturile și ce beneficii apar în exemplele din articol În exemplele punctuale din anunțuri, compania caută: lucrători comerciali la Năvodari Mamaia Nord (Constanța) și la Domnești West Park (Ilfov), respectiv lucrători comerciali produse proaspete la Arad Centru (Arad); șefi de raion la Sighișoara (Mureș) și Baia Mare (Maramureș); manipulant marfă la Ploiești (Prahova). La capitolul beneficii, în anunțurile citate apar bonuri de masă , iar în unele cazuri și abonament gratuit la săli de sport . Pentru un post de lucrător comercial este menționat și contract pe durată nedeterminată . De ce contează: presiune pe piața de recrutare din retail Publicarea salariului „în mână” (net) în anunțuri reduce ambiguitatea pentru candidați și poate accelera recrutarea, într-un sector în care fluctuația de personal este ridicată. În același timp, afișarea unor intervale nete și a echivalentelor brute pune presiune competitivă pe alți angajatori din retail care recrutează pentru roluri similare, în aceleași orașe. [...]
Porsche închide divizia de motoare pentru biciclete electrice și taie sute de posturi , într-o retragere care indică presiunea tot mai mare din segmentul premium al pieței europene de e-bike, nu doar o schimbare de direcție internă, potrivit Electrek . Măsura ar urma să afecteze aproximativ 360 de angajați din Germania și Croația. Compania nu a precizat ce subsidiare sunt lovite cel mai puternic, însă publicația notează că impactul pare să se concentreze pe două achiziții importante din zona e-bike: producătorul german de motoare mid-drive (cu motor la pedale) Fazua și compania croată Greyp, specializată în biciclete electrice „conectate”. Ce se închide și ce rămâne în picioare Porsche își închide complet divizia Porsche eBike Performance , care dezvolta sisteme de propulsie de înaltă performanță pentru alți producători de biciclete. Inițiativa fusese prezentată de companie ca o încercare de a transfera „experiența Porsche” pe două roți. În același timp, Porsche va continua să vândă biciclete electrice sub brandul propriu, însă acestea sunt fabricate de compania germană Rotwild, nu intern. De ce contează: semnal despre piața premium, nu despre tehnologie Motivul invocat pentru retragere este legat de „condiții de piață fundamental schimbate”, conform Financial Times , citat de Electrek. În context, decizia sugerează o răcire a apetitului pentru investiții în zona premium a bicicletelor electrice din Europa, într-un moment în care industria încă gestionează stocuri ridicate și vânzări mai slabe după vârful de cerere din perioada pandemiei. Electrek leagă restructurarea și de presiunile mai largi asupra Porsche: scăderea profiturilor, efectele tarifelor din SUA și o repoziționare strategică spre modele cu motoare termice și hibride, alături de măsuri de reducere a costurilor. Context: achizițiile care au susținut ambițiile Porsche în e-bike În ultimii ani, Porsche își construise expunerea pe e-bike prin achiziții și creșteri de participații: a preluat pachetul majoritar la Fazua în 2022, mizând pe sisteme ușoare de propulsie pentru biciclete electrice orientate spre performanță (detalii în materialul Electrek din 2022: Electrek ); și-a majorat participația în Greyp, companie fondată de Mate Rimac, cunoscută pentru biciclete electrice cu funcții avansate de conectivitate și software (context în materialul Electrek din 2023: Electrek ). Pentru piață, închiderea diviziei de motoare indică faptul că, cel puțin pe termen scurt, investițiile în componente și platforme proprii pentru e-bike devin mai greu de justificat în segmentul premium, pe fondul cererii mai slabe și al presiunilor de cost. [...]
O posibilă colaborare Apple–Intel la fabricarea de cipuri ar putea accelera mutarea producției în SUA și ar susține redresarea Intel , potrivit WinFuture , care scrie că cele două companii ar fi ajuns deja la un acord preliminar pentru utilizarea capacităților de producție ale Intel. Informația vine după un prim material apărut recent, conform căruia Apple ar fi discutat cu Samsung și Intel despre folosirea fabricilor lor pentru producția de semiconductori. De această dată, o a doua sursă susține că discuțiile cu Intel au trecut de faza de tatonare și s-ar fi concretizat într-o înțelegere provizorie. De ce contează: presiune politică și reorientarea producției către SUA Potrivit Wall Street Journal (citat de WinFuture), Apple și Intel ar discuta de peste un an o colaborare în care Intel ar produce cipuri după designul și specificațiile Apple — un rol pe care Apple îl atribuie în prezent în principal producătorului taiwanez TSMC . Miza ar fi creșterea ponderii producției de cipuri în Statele Unite. Publicația notează că existența acestor discuții ar fi legată de presiunea administrației americane actuale, iar un reprezentant guvernamental ar fi indicat interesul de a sprijini Intel. În acest context, WinFuture menționează că, de câteva luni, guvernul SUA este cel mai mare acționar al Intel, după o investiție de 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) din fonduri publice în companie. Ce rămâne neclar: ce cipuri și la ce scară Deocamdată nu este cunoscut ce tipuri de cipuri ar putea ajunge să fie fabricate de Intel pentru Apple și nici amploarea viitoarei cooperări. WinFuture indică drept scenariu posibil ca Apple să înceapă cu cipuri pentru dispozitive mai accesibile, urmând ca, în funcție de randamentul producției (procentul de cipuri conforme), să extindă ulterior comenzile către divizia Intel Foundry. Reacția pieței: impuls puternic pentru acțiunile Intel Speculațiile despre un parteneriat cu Apple au avut deja efect în bursă. WinFuture scrie că, după primul raport, acțiunile Intel au urcat semnificativ, iar după materialul Wall Street Journal creșterea s-a accelerat, astfel încât titlurile Intel au câștigat aproape 14% într-o singură zi. [...]
Vânzările inițiale ale Huawei Pura 90 Pro indică o cerere solidă pentru noul vârf de gamă , cu aproximativ 170.000 de unități activate în primele cinci zile de la lansare, potrivit Huawei Central . Datele, atribuite unui „tipster” (sursă neoficială din industrie), sugerează un start comercial bun pentru seria Pura 90, într-o perioadă în care performanța pe segmentul premium este urmărită atent. Informația este atribuită contului DigitalChatStation , care susține că în total seria Pura 90 Pro ar fi ajuns la „aproape 170.000” de unități în cinci zile de la lansarea oficială. În aceeași raportare, se menționează că și modelul Pura X Max ar avea un volum semnificativ de unități activate. Cum se împart vânzările în serie, potrivit sursei neoficiale Conform aceleiași surse citate de publicație, distribuția pe modele ar fi următoarea: Huawei Pura 90 Pro: aproximativ 98.000 de unități vândute în 5 zile Huawei Pura 90 Pro Max: 73.000 de unități activate în 5 zile Publicația notează că, până acum, mai mulți „tipsteri” ar fi indicat că modelele Pura 90 Pro se vând mai bine decât generația anterioară, însă „lipsea o cifră exactă” privind livrările (shipment) atât pentru flagship-ul clasic, cât și pentru pliabile. Context: Pura X Max și așteptările de volum pe ciclul de viață Separat, DigitalChatStation ar fi indicat că pliabilul Pura X Max ar fi livrat aproximativ 198.000 de unități în nouă zile de la lansare. Materialul mai menționează așteptarea ca „întreaga gamă” să depășească 10 milioane de livrări pe durata ciclului de viață, fără a preciza o sursă oficială pentru această estimare. Datele nu sunt prezentate ca raportare oficială a Huawei, ci ca informații din piață, ceea ce înseamnă că nivelul de certitudine rămâne limitat până la o confirmare din partea companiei. [...]
SoftBank a redus la 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) ținta împrumutului cu marjă garantat cu acțiuni OpenAI , după ce mai mulți creditori au contestat evaluarea folosită pentru colateral, potrivit The Next Web , care citează Bloomberg. Ajustarea înseamnă o tăiere de 40% față de discuțiile inițiale, la 10 miliarde de dolari. Împrumutul este un „margin loan” (credit garantat cu active financiare), iar particularitatea tranzacției este că garanția nu o reprezintă acțiuni listate, ci o participație într-o companie privată – OpenAI. În astfel de cazuri, apetitul băncilor depinde de cât de solidă este evaluarea și de cât de ușor poate fi valorificat colateralul într-un scenariu de stres. De ce contează: băncile nu validează la aceeași valoare „eticheta” OpenAI Publicația notează că discuțiile cu finanțatorii au continuat în ultimele săptămâni pe o structură mai mică, iar dimensiunea finală ar putea fi modificată din nou. Prețul nu a fost reanunțat; propunerea inițială ar fi avut o marjă indicativă de circa 425 puncte de bază peste SOFR (rata de referință în dolari), ceea ce ar duce costul împrumutului spre 7,9% la nivelurile curente ale dobânzilor. În spatele reducerii stă reticența creditorilor de a împrumuta împotriva unei evaluări foarte ridicate a OpenAI – 852 miliarde dolari post-money, stabilită într-o rundă primară din martie. The Next Web indică două elemente care ar fi cântărit în analiza finanțatorilor: semnale din piața secundară , unde discuțiile de preț pentru pachete de acțiuni OpenAI ar fi fost sub nivelul de 852 miliarde dolari, iar vânzătorii ar fi depășit cumpărătorii cu aproximativ 5 la 1 în unele „locuri” recente; nivelul de îndatorare deja construit de SoftBank în jurul expunerii pe OpenAI, ceea ce reduce „perna” băncilor dacă valoarea colateralului scade. Expunerea SoftBank pe OpenAI și presiunea pe lichiditate Conform articolului, expunerea cumulată angajată a SoftBank față de OpenAI ar urma să ajungă la aproximativ 64,6 miliarde dolari (aprox. 297 miliarde lei) după închiderea unui follow-on de 30 miliarde dolari, ceea ce ar duce participația grupului la circa 13%. Pentru a finanța această poziționare, Masayoshi Son ar fi vândut integral deținerea în Nvidia (aprox. 5,83 miliarde dolari) și participația rămasă în T-Mobile (aprox. 12,73 miliarde dolari) în intervalul iunie–decembrie 2025, iar apoi ar fi contractat un „bridge loan” (finanțare-punte) de 40 miliarde dolari pentru follow-on, sindicalizat către opt bănci. Datoria grupului este indicată la aproximativ 20,45 trilioane yeni (135 miliarde dolari, aprox. 621 miliarde lei). Un împrumut cu marjă, chiar redus, ar împinge mai departe acest nivel, însă ar fi o finanțare colateralizată și flexibilă (poate fi trasă și refinanțată), nu o datorie „înghețată” în obligațiuni pe termen lung. Ce urmează: testul vine din costul final și din următoarele repere de piață The Next Web argumentează că miza nu este doar dacă SoftBank închide la 6, 8 sau revine la 10 miliarde dolari, ci ce spune această traiectorie despre cât sunt dispuse băncile să crediteze împotriva capitalului privat din AI . În perioada următoare, câteva repere ar putea influența percepția de risc: raportarea rezultatelor SoftBank la început de august, moment în care OpenAI ar urma să publice date actualizate de venituri, precum și următoarele tranzacții din piața secundară. În plus, articolul menționează că alți deținători de acțiuni OpenAI – precum Andreessen Horowitz și D. E. Shaw Ventures, descriși ca achizitori recenți – ar urmări îndeaproape procesul SoftBank, iar poziția OpenAI privind folosirea acțiunilor drept colateral ar putea deveni mai prudentă dacă prețurile de finanțare se deteriorează. [...]
