Știri
Știri din categoria Companii

Tarom riscă să intre într-un scenariu de avarie dacă Bruxelles-ul nu prelungește planul de restructurare, în condițiile în care actualul model de business „nu este sustenabil” și compania nu a avut profit operațional în ultimii 10 ani, potrivit declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu, citate de news.ro.
Gheorghiu a spus că situația Tarom este „în analiza Ministerului Transporturilor” și că este singura companie din portofoliul ministerului pentru care Guvernul așteaptă un feedback, în contextul în care „Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom”.
Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană, însă acesta „nu este în grafic”, din motive pe care vicepremierul le-a descris drept „unele obiective, unele mai puțin obiective”. În același timp, compania are „un dialog cu Comisia Europeană”.
Oficialul a indicat că, dacă se aprobă prelungirea planului — invocând „noul context geopolitic” și „criza de petrol” — ar urma continuarea restructurării, inclusiv în așteptarea livrării unor avioane și regândirea „întregului flux” al companiei.
„Dacă se aprobă prelungirea planului (...) atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi probabil să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux.”
Gheorghiu a precizat că, la nivel de comitet, a fost discutat și scenariul în care Comisia Europeană nu aprobă prelungirea planului, caz în care „trebuie să aibă în vedere clar niște soluții”.
În argumentația sa, vicepremierul a punctat că Tarom „pierde bani” de cel puțin 10 ani și că „profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani”. A menționat că în 2024 compania a înregistrat profit, însă „nu din activitate, din operațional, ci din alte activități”, concluzionând că este nevoie să fie explorate „alte soluții pentru Tarom”.
Recomandate

Guvernul trebuie să decidă până la 30 aprilie 2026 dacă TAROM mai are un viitor finanțabil sau intră într-o ieșire ordonată din piață, deoarece după finalul planului de restructurare România nu va mai putea acorda companiei un nou ajutor de stat timp de cel puțin 10 ani, potrivit unui document guvernamental analizat de Economedia . Miza este una de reglementare și finanțare: planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană se încheie la 31 decembrie 2026 și vine cu restricții stricte privind ajutorul de stat. După această dată se aplică principiul european „one time, last time ” (ajutor o singură dată), care blochează practic o nouă recapitalizare din bani publici pentru un deceniu dacă planul eșuează. TAROM, în întârziere față de planul aprobat de Comisia Europeană Documentul arată că operatorul este în implementarea unui plan de restructurare care include un ajutor total de până la 95,3 milioane euro (ștergere de datorii și injecție de capital). Printre condițiile impuse se află reducerea flotei de la 18 la 14 aeronave și diminuarea numărului de rute, pentru a limita distorsiunile concurențiale. În același timp, indicatorii asumați inițial nu ar fi fost îndepliniți, iar conducerea interimară ar fi recunoscut că TAROM nu este în grafic cu planul. În document sunt menționate, între altele: principala sursă de venit în 2024 a fost vânzarea de active (sloturi și aeronave), nu activitatea operațională; gradul de ocupare estimat pentru 2025 este sub 70%, față de 78% prognozat; pierderea estimată pentru 2025 se ridică la aproximativ 186 milioane lei. Două opțiuni: partener privat sau ieșire ordonată din piață Documentul guvernamental conturează două scenarii între care Executivul ar trebui să aleagă explicit până la 30 aprilie 2026. Parteneriat strategic cu un operator privat : statul ar putea vinde un pachet minoritar (20–49%) sau chiar majoritar către un operator aerian cu capacitate financiară și operațională (sunt menționate ca exemple grupuri precum Lufthansa, LOT sau Emirates). Investitorul ar aduce capital fără ajutor de stat, know-how și acces la rute, iar statul ar putea păstra controlul majoritar. Acesta este prezentat ca singurul scenariu care ar permite recapitalizarea după 2026 fără încălcarea regulilor UE. Ieșire ordonată din piață : dacă nu este identificat un partener credibil și planul nu este îndeplinit, statul ar putea decide încetarea operațiunilor TAROM ca operator integrat, cu valorificarea separată sau transferul unor active precum sloturi pe aeroporturi cheie (Frankfurt, Paris CDG), acorduri bilaterale, certificări IOSA și infrastructura de mentenanță. Cine decide și ce urmează Potrivit documentului, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte Guvernului o evaluare realistă a fezabilității celor două scenarii și să propună o decizie până la 30 aprilie 2026. După această dată, orice ajustare a planului de restructurare ar trebui notificată Comisiei Europene înainte de finalul lui 2026; ulterior, „fereastra” de intervenție se închide. Documentul, asumat de aparatul de lucru al vicepremierului Oana-Clara Gherghiu, mai indică necesitatea recalibrării indicatorilor de performanță, astfel încât decizia să se bazeze pe performanța operațională, nu pe venituri excepționale din vânzări de active. [...]

Guvernul pregătește o procedură cu criterii pentru selectarea următorului val de companii de stat, care ar urma să fie anunțat în 30 de zile , potrivit News . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că statul vrea să acționeze ca „acționar responsabil”, intervenind înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment. Anunțul a fost făcut joi, la Palatul Victoria . Gheorghiu a precizat că, pentru următoarea etapă, Executivul va trece prin ședința de guvern – în cadrul unui memorandum – o procedură de selecție. De la decizie la nivel de minister, la criterii stabilite central Vicepremierul a arătat că, în „primul val”, ministerele au decis ce companii intră în proiectul pilot. Pentru „următorul val”, Guvernul propune criterii de selecție care vizează: importanța strategică a companiei; situația financiară în care se află. Miza: intervenție mai devreme, înainte de insolvență În logica prezentată de vicepremier, statul ar trebui să nu mai aștepte deteriorarea severă a situației financiare pentru a interveni în companiile pe care le deține. „Statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni.” Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt menționate numele companiilor vizate în următorul val și nici detalii despre forma concretă a intervenției statului; acestea ar urma să fie clarificate odată cu anunțul promis în următoarele 30 de zile. [...]

Guvernul a pus pe listă 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi de 1,12 miliarde lei , într-un proiect-pilot care deschide calea pentru restructurări, fuziuni sau închideri, în funcție de rolul economic al fiecărei firme, potrivit Adevărul . Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat concluziile după ședința de Guvern de joi, 16 aprilie. Miza anunțului este una bugetară și de guvernanță: Executivul tratează pierderile și restanțele acestor companii ca pe o „factură anuală” suportată de contribuabili și susține că reforma nu mai poate fi limitată la schimbări de management. „Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă.” De ce contează: un „proiect-pilot” care poate seta regulile pentru restul portofoliului de stat Oana Gheorghiu a descris problema ca fiind sistemică, în contextul în care statul este acționar în peste 1.500 de societăți, dintre care multe funcționează ineficient și generează pierderi pentru bugetul public. Proiectul-pilot vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie, selectate pentru impactul financiar și relevanța lor în economie. Vicepremierul a spus că lista și evaluarea au fost construite împreună cu AMEPIP (agenția responsabilă de guvernanța companiilor de stat) și sunt legate de angajamentele României față de OECD și Comisia Europeană. „A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.” Cine are cele mai mari restanțe la buget Conform datelor prezentate, cele mai mari restanțe la buget sunt generate de: CFR Marfă CFR SA Romaero Vicepremierul a insistat că situațiile trebuie tratate diferențiat: unele companii administrează infrastructuri critice, altele sunt entități comerciale, iar unele sunt structuri rămase fără obiect de activitate, dar care continuă să acumuleze pierderi. Ce tip de intervenții ia în calcul Guvernul Pentru a limita deciziile „arbitrare”, Guvernul spune că a evaluat fiecare companie din lotul-pilot pe baza a șapte criterii (strategie, guvernanță, model de business și performanțe comercială, operațională, patrimonială și financiară). Datele au fost extrase automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru o imagine unitară. Intervențiile sunt grupate pe categorii, în funcție de rol și perspectivă economică: Infrastructură critică : ELCEN, Oil Terminal, CFR SA – investiții și reforme de guvernanță. Decizie strategică : Avioane Craiova, Romaero – decizii la nivel interministerial, pe fondul importanței industriale. Transformare după model european : CNCIR – reorganizare pentru creșterea competitivității. Redresare operațională : CFR Călători, Metrorex, TAROM – redresare, posibil cu sprijin extern. Fuziuni și absorbții : Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret – opțiuni de consolidare. Ieșire din portofoliu : lichidare/radiere – exemplu: Petrotrans. Cazul Petrotrans: faliment din 2007, dar costuri încă plătite Ca exemplu de disfuncționalitate, Oana Gheorghiu a invocat Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007, dar care nu a fost lichidată nici până în 2026. „Este o companie aflată în faliment din 2007, iar noi suntem în 2026. Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare.” Potrivit vicepremierului, din cauză că firma nu a fost radiată, bugetul public plătește anual peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte care există doar în documente, în baza unei hotărâri judecătorești. Ce urmează: extinderea evaluării în 30 de zile Executivul intenționează să extindă analiza și la alte companii de stat, urmând ca un nou lot să fie selectat în următoarele 30 de zile, pe criterii de importanță strategică și situație financiară. Guvernul pregătește și un „calendar clar de intervenție” pentru cazuri similare, menționând companii precum Remin și Minvest. „Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații.” [...]

Guvernul pregătește închideri, fuziuni și restructurări la companiile de stat, după ce un lot-pilot de 22 de firme a adunat datorii bugetare de circa 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de aproximativ 1,12 miliarde de lei într-un singur an , potrivit Digi24 . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că miza este reducerea costurilor directe pentru contribuabili și oprirea „risipei și ineficienței” dintr-un sector cu peste 1.500 de companii deținute de stat. În bilanțul prezentat după ședința de Guvern, Gheorghiu a indicat că multe dintre companiile de stat au pierderi istorice cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei, bani care, în opinia sa, ar fi putut fi direcționați către investiții publice majore. „Cred că din acești bani am fi putut construi 3, 4 sau chiar 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.” Ce companii sunt în prim-plan și ce decizii sunt avansate În portofoliul pilot analizat, vicepremierul a descris companiile drept „găuri negre pentru economia României”, argumentând că menținerea situației actuale produce costuri directe pentru contribuabili. Digi24 notează că, dintre companiile cu cele mai mari datorii, au fost menționate: CFR Marfă SNCFR Romaero Pentru SNCFR, Gheorghiu a spus explicit că societatea „trebuie lichidată”. Șase direcții de acțiune: de la investiții la ieșirea din portofoliu Executivul propune o clasificare a companiilor de stat și măsuri diferențiate, în funcție de rolul economic și de situația financiară: Infrastructură critică – companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA: investiții și reforme de guvernanță. Decizie strategică – Avioane Craiova, Romaero: decizii interministeriale privind viitorul. Transformare pe model european – CNCIR: transformare pentru a deveni competitiv, după modele europene. Redresare operațională – CFR Călători, Metrorex, TAROM: restructurare, posibil cu sprijin european. Fuziuni și absorbții – exemple: Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret. Ieșire din portofoliu (lichidare) – pentru companii unde statul ar urma să închidă definitiv expunerea. Analiza a fost realizată cu sprijinul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, în cadrul reformei din PNRR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Exemplul Petrotrans: costuri care continuă în faliment Ca ilustrare a blocajelor administrative, vicepremierul a invocat cazul Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007. Potrivit acesteia, procedura de lichidare a fost tergiversată aproape 19 ani, iar statul ar plăti din 2015 peste 29.000 de euro anual (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există doar pe hârtie”, în baza unei decizii judecătorești. Gheorghiu a mai spus că o contestație depusă de o instituție a statului, pentru o creanță minoră, ar fi întârziat lichidarea cu aproximativ șapte ani. Oficialul a indicat că situații similare ar exista și la alte companii aflate de mult timp în insolvență, precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul ar urma să introducă un calendar de intervenție. Ce urmează: extinderea analizei în 30 de zile Executivul pregătește un nou val de companii care vor intra în analiză în următoarele 30 de zile, pe criterii legate de importanța strategică și situația financiară. Mesajul central al vicepremierului: statul ar trebui să acționeze ca „acționar responsabil”, cu decizii și termene, înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment. [...]

CFR Călători a angajat peste 7,6 milioane lei în 31 de zile pentru curățenia trenurilor , adică aproximativ jumătate din bugetul maxim de aproape 14 milioane lei alocat prin acorduri-cadru, potrivit documentelor din SEAP consultate de Fanatik . Ritmul rapid de contractare ridică miza pe controlul costurilor și pe continuitatea serviciilor, într-un contract care se derulează până la epuizarea bugetului. Cum a fost construit contractul și de ce contează ritmul de cheltuire CFR Călători a publicat pe 27 noiembrie 2025 anunțul de participare pentru contractul „Salubrizare vagoane de călători, automotoare și rame electrice”, în SEAP, împărțit în cinci loturi. Achiziția a fost derulată ca procedură sectorială (în baza Legii nr. 99/2016), prin licitație deschisă cu atribuire online. Valoarea totală estimată a achiziției este prezentată ca interval, între 1,09 milioane lei și 13,8 milioane lei (fără TVA), în funcție de volumele contractate ulterior prin acorduri-cadru și contracte subsecvente. Contractul nu are o durată fixă, urmând să se deruleze până la epuizarea bugetului. În acest context, faptul că până la 3 aprilie au fost semnate contracte subsecvente de peste 7,6 milioane lei indică o consumare accelerată a bugetului, cu potențial impact asupra acoperirii serviciilor pe restul perioadei în care CFR Călători va avea nevoie de salubrizare pentru materialul rulant. Cronologia atribuirilor: de la primul lot la „jumătate de buget” în 31 de zile Prima firmă câștigătoare a unui lot a fost desemnată pe 3 martie 2026, la aproape patru luni de la publicarea licitației. Între 3 martie și 3 aprilie (31 de zile), valoarea contractelor subsecvente semnate a depășit 7,6 milioane lei, în timp ce acordurile-cadru pentru toate cele cinci loturi însumează peste 14 milioane lei, conform documentelor din SEAP citate de publicație. Ulterior, prin anunțul de atribuire din 9 aprilie 2026, au fost desemnați câștigătorii pentru toate loturile. Cine sunt firmele și ce sume apar în contractele-cadru și subsecvente Din datele prezentate, contractele sunt împărțite pe regionale/locații, iar plățile/angajamentele inițiale au mers către mai multe companii: Lotul 1 (Revizia de Vagoane Craiova) : Locomotiva S.R.L. – contract-cadru de 4,96 milioane lei (semnat pe 2 aprilie) și contract subsecvent de 2,69 milioane lei . Loturile 2 și 3 (Piatra Olt–Pitești și Târgu Jiu) : Group Velstand – contracte-cadru de 1,72 milioane lei și 1,31 milioane lei (semnate pe 3 aprilie) și contracte subsecvente de 877.800 lei și 655.952 lei (tot pe 3 aprilie). Lotul 4 (Revizia Vagoane Suceava) : asocierea Romprest Servicii Integrate SRL și Isis Comprest – contract-cadru de 4,64 milioane lei (semnat pe 4 martie) și contract subsecvent de 2,38 milioane lei (tot pe 4 martie). Lotul 5 (Depoul și Stația Iași) : Isis Comprest – contract-cadru de 747.300 lei (semnat pe 3 martie) și contract subsecvent de 373.650 lei (tot pe 3 martie). Context: companie de stat, achiziție pentru operațiuni curente CFR Călători este deținută integral de stat, prin Ministerul Transporturilor, și este condusă de directorul general Traian Preoteasa (mandat menționat până în februarie 2027), alături de un consiliu de administrație. Pentru 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 3,48 miliarde lei și un profit de 29,3 milioane lei, cu 10.597 angajați, conform datelor prezentate. Serviciile contractate vizează curățenia în interiorul vagoanelor și a locomotivelor și sunt descrise ca necesare pentru exploatarea curentă a trenurilor și menținerea standardelor minime de igienă în transportul feroviar de pasageri. [...]

Operațiunile OnePlus din Europa intră sub semnul întrebării , pe fondul unor plecări de personal care ar putea afecta capacitatea companiei de a susține vânzările, marketingul și relația cu partenerii locali, potrivit Android Headlines . Informațiile indică faptul că angajați din regiune se pregătesc să părăsească organizația, ceea ce alimentează incertitudinea privind continuitatea prezenței OnePlus pe piețele europene. Materialul nu precizează amploarea exactă a plecărilor și nici un calendar oficial al schimbărilor. De ce contează: risc operațional pentru o piață cheie Pentru OnePlus, Europa este o zonă în care execuția locală contează direct: distribuție, suport post-vânzare, campanii comerciale și coordonarea cu operatori și retaileri. Orice reducere a echipelor sau instabilitate internă poate întârzia lansări, poate slăbi prezența în canale și poate afecta experiența clienților, chiar și fără un anunț formal de retragere. Ce se știe și ce lipsește din datele publice Android Headlines descrie situația ca fiind una care „arată șubred” pentru viitorul OnePlus în Europa, în contextul pregătirilor de plecare ale unor angajați. În același timp, articolul nu oferă detalii verificabile despre: numărul de persoane vizate sau departamentele afectate; țările în care ar avea loc schimbările; dacă există o decizie de restructurare sau o ieșire din anumite piețe. La ce să se uite piața în perioada următoare În lipsa unor clarificări oficiale, semnalele relevante vor fi cele operaționale: eventuale modificări în rețeaua de distribuție, schimbări în parteneriatele comerciale și în modul de gestionare a service-ului și garanțiilor, precum și ritmul lansărilor și al campaniilor locale. [...]