Știri
Știri din categoria Companii
$253.38+2.02%DIS
$105.61+1.90%NFLX
$93.72-13.38%WBD
$27.34+0.05%EWJ$87.69-1.85%EWQ$45.45-0.95%EWZ$40.98-0.93%Netflix își reorientează strategia spre construirea de francize după ce a pierdut o licitație majoră pentru un portofoliu de proprietăți intelectuale, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters.
Relatează Reuters că Netflix a ieșit învinsă din „războiul licitațiilor” purtat cu Paramount Skydance pentru achiziționarea portofoliului Warner Bros de personaje și povești, iar compania caută acum francize noi care să poată avea impact în cultura populară.
Bela Bajaria, directoarea pentru creație a Netflix, spune că platforma va continua să investească în idei originale și să colaboreze cu studiouri consacrate, precum MGM și Warner Bros, pentru a produce filme și seriale cu durată lungă de viață, în linia unor titluri precum „Stranger Things”, „Wednesday” și „Bridgerton”.
„Pentru mine, acesta este obiectivul constant”, a spus Bajaria într-un interviu acordat Reuters.
Tentativa eșuată de a cumpăra Warner Bros și HBO a scos în evidență, potrivit Reuters, o vulnerabilitate: catalogul de producții originale al Netflix acoperă aproximativ un deceniu, în timp ce competitori precum Warner Bros, Walt Disney și Universal Pictures au în spate peste un secol de povești și personaje. Netflix ar fi fost dispusă să parieze 82,7 miliarde de dolari pentru a-și consolida „cinemateca” și a adăuga proprietăți intelectuale precum „Harry Potter” și „Game of Thrones”, însă Paramount Skydance ar fi licitat mai mult.
În context, Reuters notează și diferența de ordin de mărime față de alte tranzacții din industrie: Amazon a plătit 8,5 miliarde de dolari pentru Metro-Goldwyn-Mayer în 2022, de aproape zece ori mai puțin decât oferta menționată pentru pachetul Warner Bros, HBO și HBO Max (parte a Warner Bros Discovery).
De ce contează francizele pentru marile studiouri, în logica prezentată de Reuters:
Netflix are deja exemple de francize care au generat extensii și produse asociate, precum „Stranger Things” (serial derivat, piesă de teatru, produse comerciale), „Extraction” (continuare și un al treilea film în producție, plus un serial cu Omar Sy) și „Love Is Blind” (adaptări în mai multe piețe, inclusiv Brazilia, Franța și Japonia). În același timp, Reuters amintește și eșecuri costisitoare, precum acordul estimat la 700 de milioane de dolari pentru drepturile asupra poveștilor lui Roald Dahl, investiție care „nu a generat încă un succes major” în cinci ani; Netflix ar urma să încerce din nou în 2026, inclusiv cu reality show-ul „Golden Ticket”, inspirat de Willy Wonka.
Pe lista de proiecte viitoare bazate pe povești și personaje cunoscute, Netflix pregătește un serial live-action „Scooby-Doo” și un film „Narnia”, după cărțile lui C.S. Lewis, regizat de Greta Gerwig. Reuters dă și un exemplu de risc în încercarea de a construi „universuri” de tip Marvel: filmul „The Electric State”, care a costat 320 de milioane de dolari, a fost criticat dur, iar planurile de extindere (spin-off și continuări) nu s-au materializat, potrivit a două surse citate de agenție.
Bajaria a rezumat abordarea astfel: „multe persoane produc filme mari, bazate pe proprietate intelectuală, care nu funcționează”, iar în industrie „unele lucruri funcționează, altele nu”.
Recomandate
România mizează pe exporturi printr-un pavilion național cu 19 companii la Salone del Mobile.Milano 2026 , într-un moment în care sectorul local de mobilier rămâne puternic orientat spre piețele externe, potrivit Antena 3 . Participarea are loc între 21 și 26 aprilie, la Fiera Milano Rho, iar Italia este indicată drept una dintre piețele-cheie pentru exporturile românești de mobilier. Pavilionul românesc este organizat sub brandul „Romanian Furniture – Together for Future”, în Hall 3, la standurile C26D33 și C28D35, și reunește 19 companii: Nord Arin, Montana, Bradul Maneciu, Masara, byDurieux, Szel-Mob, Carel Woodworks, Imob, MobilaDalin, Pure Furniture, Transilvania Forest Production (TFP), Trendymob, Mobilierul, Euromobila, Italydea Milano, Mobex Furniture, Clever Concept, Art Georgies și Sophia Home Decoration. De ce contează pentru companii: acces la cumpărători și parteneriate Miza participării este expunerea directă în fața cumpărătorilor, retailerilor și importatorilor internaționali, într-un cadru folosit pentru stabilirea de parteneriate comerciale și extinderea exporturilor, conform articolului. Antena 3 notează că Italia s-a situat pe locul 5 între destinațiile exporturilor românești de mobilier, cu o valoare de 167 de milioane de euro în 2025 (aprox. 831 milioane lei). Tot în acest context, publicația indică faptul că 83,3% din producția națională de mobilier este destinată exportului, ceea ce face ca vizibilitatea la un târg de talia Salone del Mobile.Milano să fie relevantă operațional pentru producători, prin potențialul de contractare și diversificare a piețelor. Dimensiunea prezenței României și sprijinul instituțional România participă cu Pavilion Național pentru a 14-a oară, cu un spațiu expozițional de 650 mp. Pavilionul este susținut de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior și organizat în colaborare cu Asociația Producătorilor de Mobilă din România . Context: un târg cu peste 1.900 de expozanți Ediția 2026 este prezentată ca ediția cu numărul 64 a Salone del Mobile.Milano, cu peste 1.900 de expozanți din 32 de țări, pe o suprafață de 169.000 mp. În pavilionul României sunt expuse colecții noi, de la mobilier clasic și modern până la accesorii de design interior, inclusiv piese realizate din lemn masiv și combinații cu piatră, metal și sticlă, mai arată articolul. [...]
Kandia Dulce își pune o țintă de creștere într-o piață în scădere , urmărind un avans de minimum 50% al cifrei de afaceri pentru brandul Kandia până la finalul lui 2028, pe fondul scumpirii materiilor prime și al reducerii consumului de ciocolată, potrivit Ziarul Financiar . Compania relansează brandul prin actualizarea portofoliului și a identității vizuale, mizând pe pozițiile pe care le are în categoriile-cheie cu branduri locale precum ROM, Măgura, Kandia sau Sugus. În plan operațional, relansarea se traduce prin extinderea portofoliului Kandia cu patru noi sortimente de ciocolată cu lapte, construite în jurul unor combinații de texturi și arome, de la cremă de lapte cu cereale crocante și iaurt cu căpșuni, până la cereale cu migdale caramelizate sau zmeură și bezele. De ce contează: consumul scade, costurile și taxele au urcat Managementul Kandia Dulce descrie un context de piață mai dificil în ultimii ani, în care consumul de ciocolată este în scădere. Printre factorii enumerați se află creșterile puternice ale prețului boabelor de cacao în 2024–2025 , inflația din România, majorarea TVA de la 9% la 21% și diminuarea puterii de cumpărare. În acest cadru, compania spune că o parte dintre consumatori se reorientează către produse substituente, către opțiuni mai accesibile sau aflate în promoții agresive, ori reduc frecvența de cumpărare și consum. Ținte pe termen scurt: 2026 și contribuția brandului Kandia Pentru 2026, Kandia Dulce își propune o creștere a cifrei de afaceri a companiei de minimum 8%. În urma relansării, așteptarea este ca brandul Kandia să aducă: o creștere a vânzărilor de aproximativ 25%; o creștere proporțională a cotei de piață în categoria de ciocolată amăruie, unde brandul este lider pe segmentul de preț mediu. Direcția de portofoliu: „funcțional” și formate mai mici În paralel cu relansarea, compania indică inovația de produs ca direcție strategică, cu accent pe produse „funcționale” (adică produse poziționate prin beneficii nutriționale sau de rețetă, precum conținut mai mare de proteine ori fără zahăr adăugat). În portofoliu sunt menționate, între altele, batoane proteice ROM, biscuiți digestivi fără zahăr adăugat Ulpio, jeleuri Sugus și dropsuri Silvana fără zahăr adăugat, precum și creme tartinabile ROM bogate în proteine, cu fibre și nivel redus de zaharuri. Tot în 2026, compania menționează lansarea gamei Laura, produse de post, și o orientare către consumul „din mers”, prin formate „de buzunar”, cu gramaj mai mic și preț mai accesibil decât o tabletă clasică. [...]
Rainbow Tours și Paralela45 mizează pe zboruri directe cu Dreamliner din București pentru a împinge în jos costul vacanțelor exotice și a câștiga cotă într-o piață în care românii au cheltuit deja 10 miliarde de euro pe călătorii. Potrivit Economica , parteneriatul aduce în premieră avioane Boeing 787 Dreamliner la București, pentru pachete către destinații precum Vietnam sau Mexic, fără escală, cu un volum estimat de circa 11.000 de turiști pe patru destinații. Prețurile pentru noile pachete la Paralela45 sunt în intervalul 1.200–1.700 de euro/persoană (aprox. 6.000–8.500 lei), iar compania spune că segmentul „exotic” – considerat până recent de lux – începe să devină accesibil pe fondul ofertelor charter (zboruri închiriate integral de touroperatori). Ținta: leadership pe „exotic” și circuite, cu ambiția de top 3 în România Rainbow Tours, touroperator polonez listat la Bursa de Valori din Varșovia, își propune să devină „numărul unu” în România pe charter și circuite prin Paralela45, pe fondul creșterii rapide a pieței locale, potrivit declarațiilor conducerii companiei pentru Economica. Piotr Burwicz, vicepreședinte Rainbow Tours, argumentează intrarea prin potențialul de creștere și prin similitudini de comportament între turiștii români și cei polonezi. În Polonia, Rainbow Tours este pe locul trei, cu o cotă de piață de 20%, după TUI Polonia (23%) și Itaka (22%). Compania susține însă că este lider pe excursii exotice și circuite și că, din perspectiva profitabilității, se află pe primul loc pe piața sa de origine. Mariusz Kozlowski, CEO Paralela45, indică aceeași direcție: creștere pe segmentul exotic și poziționare puternică pe circuite, cu obiectivul de a urca în top 3 agenții de turism din România. În prezent, Paralela45 este pe locul 4, potrivit articolului. Extindere pe incoming: charter din Varșovia la Constanța Pe lângă pachetele exotice cu zbor direct, Rainbow Tours vrea să aducă, peste două luni, turiști polonezi pe litoralul românesc, prin zboruri charter din Varșovia la Constanța. Burwicz compară planul cu operațiunile existente către Bulgaria (Burgas și Varna), unde compania operează cu aproximativ 1.000, respectiv 1.300 de pasageri pe săptămână și menționează un factor de încărcare între 97% și 98% la fiecare zbor. În paralel, articolul notează că și grupul TUI urmărește să readucă turiști germani în România, după intrarea pe piață prin filiala din Polonia (detalii în materialul Economica: „Cel mai mare grup de turism din lume vrea să aducă, din nou, turiști germani în România” ). Pe partea de fluxuri turistice, Economica citează date INS potrivit cărora numărul turiștilor polonezi în România a depășit 117.000 anul trecut, în creștere cu 21% față de 2024, pe fondul extinderii rutelor operate de LOT Polish Airlines și Wizz Air. Riscul de cost: combustibilul, acoperit prin hedging În contextul volatilității prețului combustibilului, Rainbow Tours spune că folosește hedging (acoperire a riscului prin contractarea în avans a prețului) pentru cursele charter din iarnă. Compania indică o creștere a cotațiilor în timpul „conflictului din Golf”, de la un nivel tipic de 700–750 dolari/tonă la 1.300–1.800 dolari/tonă pentru câteva zile, în cel mai rău moment. Pentru lunile de iarnă, agenția ar fi contractat combustibil la circa 1.000 dolari/tonă (aprox. 4.600 lei), nivel pe care spune că este pregătită să îl plătească, inclusiv „un pic mai mult”, potrivit declarațiilor din articol. Context financiar: miza pe o piață în creștere Economica plasează extinderea polonezilor în contextul cheltuielilor record ale românilor pentru vacanțe: 10 miliarde de euro anul trecut, potrivit datelor BNR, în creștere în ultimii ani. La nivel de grup, Rainbow Tours a raportat venituri de 800 de milioane de euro (aprox. 4,0 miliarde lei) pentru perioada ianuarie–septembrie 2025, în creștere cu 12,3% față de aceeași perioadă din 2024. În România, Paralela45 are peste 220 de angajați și a încheiat 2024 cu un rulaj de 70 de milioane de euro (aprox. 350 milioane lei), conform articolului. Pentru detalii despre cele patru destinații exotice operate cu Dreamliner fără escală, Economica trimite și la materialul: „Patru destinații exotice cu aceste avioane, fără escale” . [...]
Un raport al Curții de Conturi indică majorări nelegale de cheltuieli la Primăria Cut , unde administrația a decontat 38 de abonamente de telefonie mobilă timp de doi ani, deși avea doar 10 angajați, potrivit Digi24 . Nota de plată pentru perioada noiembrie 2023 – noiembrie 2025 depășește 110.000 de lei. Constatarea apare într-un raport făcut public, care arată că Primăria comunei Cut (județul Alba) a majorat nelegal cheltuielile cu bunuri și servicii cu o sumă totală de peste 113.000 de lei, situație pusă pe seama achiziționării și decontării celor 38 de abonamente, în condițiile în care în instituție figurau 10 angajați, conform statelor de plată. Informația este atribuită de Digi24 unui material publicat de ziarulunirea.ro. Probleme de achiziții publice: lipsă planificare și raportări în SEAP Raportul Camerei de Conturi Alba mai consemnează nereguli în achizițiile publice derulate în perioada 2021–2025. Auditorii au identificat achiziții care nu ar fi fost prevăzute în programele anuale și pentru care nu ar fi fost publicate în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) extrase din programul anual, așa cum cer prevederile legale citate în document (H.G. nr. 395/2016). Totodată, potrivit raportului, entitatea auditată nu ar fi transmis în SEAP notificările aferente achizițiilor directe (cu excepția celor realizate prin catalogul electronic). Jurnaliștii locali citați în material susțin că, în intervalul 2021–2025, administrația locală ar fi realizat achiziții directe fără notificări în SEAP în valoare de 8,7 milioane de lei. Control financiar preventiv: plăți fără viza obligatorie Inspectorii Camerei de Conturi au mai constatat că primăria nu a respectat prevederile privind controlul financiar preventiv propriu. Concret, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor s-ar fi făcut fără viza prealabilă, contrar Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. Din informațiile disponibile în articol nu reiese ce măsuri au fost dispuse ulterior sau dacă au fost inițiate proceduri de recuperare a sumelor ori verificări suplimentare. [...]
Jolidon intră pentru a doua oară în insolvență , iar cazul se conturează ca un nou test pentru lanțul său de furnizori și parteneri, în condițiile în care pe lista creditorilor apar aproape 400 de firme, persoane fizice și instituții, potrivit Ziarul Financiar . Producătorul și retailerul român de lenjerie intimă, fondat în urmă cu circa trei decenii de antreprenorul Gabriel Cârlig, a cerut insolvența la un deceniu după prima intrare în incapacitate de plată. Diferența față de episodul anterior este că atunci insolvența a fost solicitată de un creditor, în timp ce acum demersul este făcut la propria cerere. Compania aflată acum în incapacitate de plată este Jolidon International SRL, deținută 100% de Gabriel Cârlig. Anterior, businessul a fost operat prin mai multe entități, iar cea mai mare – și cea vizată inițial de insolvență – a fost Jolidon Import Export SRL (fondată în 1993). Între timp, atât aceasta, cât și Jolidon Retail SRL au fost radiate. Dimensiunea economică și miza pentru creditori În 2024, cel mai recent an cu rezultate publice, compania a raportat afaceri de 58 mil. lei, în scădere cu 10%. Ziarul Financiar notează că aceasta este una dintre cele mai mari insolvențe din 2025, conform datelor de la Registrul Comerțului . Totodată, pe site-ul propriu al Jolidon este menționat că firma are 45 de magazine în mai multe orașe din România, ceea ce indică o prezență operațională extinsă, cu potențial impact în lanț asupra proprietarilor de spații comerciale, furnizorilor și prestatorilor de servicii, în funcție de derularea procedurii. [...]
Dezvăluirea din prospectul de listare al SpaceX arată cât de mult depinde compania de stimulente în acțiuni pentru a-și ține managementul-cheie aproape , într-un moment în care grupul pregătește o posibilă ofertă publică inițială (IPO), potrivit IT Home . Documentul S-1 (prospectul depus înaintea unei listări) citat de Reuters indică faptul că președinta SpaceX și totodată director de operațiuni, Gwynne Shotwell , a avut anul trecut o remunerație totală de 85,8 milioane de dolari (aprox. 394,7 milioane lei). Salariul ei de bază a fost de 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei), iar cea mai mare parte a pachetului a venit din opțiuni pe acțiuni și stimulente în capital. În același extras din document, directorul financiar Bret Johnsen apare cu o remunerație totală de 9,8 milioane de dolari (aprox. 45,1 milioane lei). În contrast, Elon Musk – CEO și acționar majoritar – și-a acordat un salariu anual de 54.080 de dolari (aprox. 249.000 lei), conform datelor din prospect. De ce contează: semnal despre costul real al retenției înainte de IPO Structura pachetelor de plată sugerează că SpaceX folosește masiv recompense legate de acțiuni pentru a alinia conducerea la obiectivele companiei și pentru a păstra executivii-cheie înaintea unei listări. În mod tipic, astfel de informații devin vizibile tocmai prin documentele de înregistrare pentru IPO, care obligă compania să detalieze situația financiară și riscurile operaționale. Reuters a relatat anterior, potrivit sursei, că SpaceX ar fi depus confidențial documentația pentru IPO, într-o tranzacție care ar putea viza o evaluare de circa 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,05 trilioane lei). IT Home nu oferă detalii suplimentare despre calendarul sau structura listării. Shotwell, pivotul operațional; Starlink , motorul financiar Deși Musk este figura publică a SpaceX, Shotwell (62 de ani) conduce majoritatea operațiunilor de zi cu zi, transformând viziunea companiei în execuție: producție de rachete, lansări, desfășurare de sateliți și relația cu clienți comerciali, guvernamentali și militari. Sursa mai notează că Shotwell s-a alăturat SpaceX în 2002, fiind al șaptelea angajat, și a avut un rol central în dezvoltarea cererii pentru racheta reutilizabilă Falcon 9 și pentru constelația de internet prin satelit Starlink. În prezent, Starlink ar genera cea mai mare parte din veniturile și profiturile companiei. Context: cum se poziționează pachetul față de alte companii de tehnologie Potrivit firmei de cercetare Equilar, citată în material, CEO-ul Microsoft Satya Nadella a avut în 2024 o remunerație de 79 milioane de dolari, iar CEO-ul Apple Tim Cook de 75 milioane de dolari. În plus, Forbes estimează averea lui Shotwell la 3,4 miliarde de dolari, conform IT Home. [...]
