Știri
Știri din categoria Companii
Ubisoft SRL a intrat pe scădere în România după ani de creștere, pe fondul restructurărilor derulate de grup la nivel global, arată datele financiare citate de Ziarul Financiar.
În 2025, Ubisoft SRL a raportat o cifră de afaceri de 320,3 mil. lei (63,5 mil. euro), în scădere cu 8% față de 348,2 mil. lei în 2024, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Profitul net a coborât cu 22,8%, de la 27,2 mil. lei la 21 mil. lei (4,2 mil. euro), iar marja netă s-a redus de la 7,8% la 6,5%.
Pe partea de bilanț, datoriile totale au urcat cu 25,6%, de la 25,9 mil. lei la 32,6 mil. lei (6,5 mil. euro). În același timp, numărul mediu de angajați a scăzut de la 1.557 la 1.349, adică cu 208 persoane, în contextul în care grupul Ubisoft a redus la nivel global peste 1.500 de posturi în ultimele 12 luni.
Evoluția din 2025 rupe un trend de creștere aproape neîntrerupt din 2008, când afacerile erau de 61,1 mil. lei, până la un platou de circa 343–349 mil. lei în perioada 2021–2024. Publicația notează că scăderea la 320,3 mil. lei este prima contracție semnificativă din istoria entității locale.
Compania a rămas însă profitabilă în fiecare an de la înființare, cu un vârf de profit de 27,2 mil. lei atins în 2024 și 2022.
La nivel global, Ubisoft a raportat pentru anul fiscal încheiat în martie 2026 o pierdere operațională de 1,3 mld. euro, la venituri nete de 1,5 mld. euro, în scădere cu 17,4% față de anul anterior. Acțiunile listate la Paris au pierdut aproximativ 38% de la începutul lui 2026, iar compania a renunțat la șapte proiecte și a amânat alte șase.
CEO-ul și cofondatorul Yves Guillemot a spus că următorul exercițiu fiscal va fi „un punct minim” pentru fluxul de numerar, din cauza costurilor de restructurare și a unui portofoliu de lansări mai slab.
În România, Ubisoft are aproximativ 1.600 de angajați în studiourile din București și Craiova, iar studioul românesc a contribuit la dezvoltarea unor titluri precum Assassin’s Creed Shadows. România este al doilea cel mai mare jucător al industriei locale de gaming, după Electronic Arts, într-o piață care a totalizat 343 mil. euro în 2024.
Recomandate
Burger King și Popeyes testează în București un model operațional de co-branding , prin deschiderea unui restaurant comun în zona Răzoare, într-un format care aduce două meniuri diferite în același spațiu și poate reduce costurile de operare per locație, pe fondul cererii urbane pentru servire rapidă, potrivit Economedia . Conceptul presupune funcționarea simultană a celor două branduri de quick-service într-o singură unitate, cu acces pentru clienți la „două experiențe culinare complementare”, după cum arată compania. Modelul este prezentat ca răspuns la tendințe de consum orientate spre „flexibilitate, viteză și diversitate” în alegerea produselor. Ce înseamnă deschiderea pentru extinderea rețelelor Pentru Burger King, noua unitate marchează atingerea pragului de 40 de restaurante operate de REX Concepts în România, un reper în extinderea rețelei la nivel național. În paralel, Popeyes își continuă planul de extindere locală, iar deschiderea din Răzoare este inclusă în strategia companiei pentru 2026. Impact operațional și pe piața muncii Compania indică și un efect direct în ocupare: fiecare restaurant Burger King sau Popeyes ar genera, în medie, aproximativ 35 de locuri de muncă, de la roluri operaționale la poziții de management. În acest context, extinderea rețelelor din ultimii ani ar fi contribuit la crearea a „sute de locuri de muncă” în comunitățile unde REX Concepts este prezent. Ce urmează Inaugurarea va fi însoțită de „activări speciale” și un eveniment organizat împreună cu Popeyes, cu participarea invitaților, creatorilor de conținut și consumatorilor celor două branduri. Companiile nu oferă, în informațiile citate, detalii despre investiție, suprafață sau calendarul unor deschideri similare în alte orașe. [...]
Atos Global Delivery Center din Timișoara și-a crescut profitul net la 59,8 mil. lei în 2025, în timp ce numărul mediu de angajați a scăzut cu 28% , până la 1.455 de persoane, potrivit datelor financiare citate de Ziarul Financiar . Combinația dintre profitabilitate în urcare și reducerea accelerată a personalului indică o ajustare operațională majoră într-unul dintre cele mai mari centre IT din afara Capitalei. În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de 515,1 mil. lei (102,2 mil. euro), în scădere cu 2,7% față de 2024 (529,4 mil. lei). Profitul net a urcat cu 6,2%, de la 56,3 mil. lei la 59,8 mil. lei (11,9 mil. euro), iar marja netă s-a îmbunătățit de la 10,6% la 11,6%. Datoriile totale au rămas aproape neschimbate, la 37,9 mil. lei (7,5 mil. euro), față de 38,3 mil. lei în anul precedent, conform aceleiași surse. Reducerea de personal: minus 572 de angajați, într-un an Scăderea numărului mediu de angajați este cea mai abruptă modificare din indicatorii raportați: de la 2.027 în 2024 la 1.455 în 2025, adică cu 572 de persoane mai puțin (o reducere de 28%). În termeni practici, aceasta înseamnă o comprimare a capacității de livrare locale, chiar dacă profitabilitatea a crescut. Context: reorganizare în 2023 și rețea națională de centre Atos Global Delivery Center SRL a fost înființată în 2023, odată cu reorganizarea prezenței locale a grupului francez Atos. În 2024, primul an complet de activitate, compania a raportat afaceri de 529,4 mil. lei, „dublate față de anul anterior”, notează publicația. La nivel local, Atos operează centre de servicii în Timișoara, București, Iași și Brașov. Country managerul pentru România și Bulgaria, Ligia Ardelean, declara în iunie 2025 că grupul ajunsese la aproximativ 2.500 de angajați în România, iar portofoliul de clienți include companii din industria aerospațială, retail și energie, cu servicii livrate preponderent pe fusul orar european. Ce urmărește compania în România Principalele zone de creștere vizate de Atos în România sunt securitatea cibernetică, cloud-ul (servicii IT livrate prin infrastructură la distanță) și inteligența artificială. Rețeaua globală Atos numără 30 de centre de servicii în 7 țări, pe patru continente. Compania este administrată de Carmen-Ligia Ardelean, conform datelor de la Registrul Comerțului . [...]
LG Electronics neagă că ar vinde divizia de televizoare , într-o clarificare care vine pe fondul speculațiilor despre o posibilă restructurare într-o piață globală în care cota companiei a coborât sub rivali chinezi. Potrivit IT之家 , compania a transmis publicației indiene India Today Tech că „nu există planuri” de vânzare a afacerii cu televizoare. De unde au pornit zvonurile Publicația notează că informațiile au fost alimentate de un material al presei sud-coreene EBN, care susținea că un reprezentant LG Electronics ar fi discutat cu conducerea Hisense, în timpul unei vizite în China, despre coordonări legate de un plan de reorganizare a businessului. LG Electronics nu confirmă acest scenariu și, în răspunsul citat de India Today Tech, respinge explicit ideea unei vânzări a diviziei TV. Context: presiune competitivă și schimbări în lanțul de aprovizionare Conform datelor Omdia citate în articol, LG Electronics a avut în ultimii ani o pondere de aproximativ 10% din livrările globale de televizoare, nivel sub cel al unor competitori precum TCL și Hisense. IT之家 mai arată că, la nivel de tehnologie și aprovizionare, compania se confruntă cu limitări: performanța televizoarelor OLED (segment unde LG este un jucător important) ar fi fost „relativ limitată” în ultimii ani, potrivit sursei; ieșirea LG Display din producția de panouri LCD de mari dimensiuni ar fi redus avantajele de grup (sinergiile interne) și ar fi slăbit puterea de negociere a LG Electronics la achiziția de panouri LCD pentru televizoare. De ce contează pentru piață Clarificarea LG Electronics indică faptul că, cel puțin în acest moment, compania nu intenționează să urmeze trendul unor „giganți” din industrie care s-au retras treptat din zona TV, pe fondul comprimării marjelor și al concurenței tot mai puternice. În același context, sursa amintește drept exemplu notabil formarea unui joint venture (societate mixtă) pe zona de divertisment la domiciliu între Sony și TCL. În lipsa altor detalii oficiale, rămâne de văzut dacă LG va opera ajustări interne mai degrabă prin optimizări de portofoliu și aprovizionare, decât printr-o ieșire din businessul de televizoare. [...]
GLS România a urcat în 2025 la un record de venituri și profit , semnalând o accelerare a pieței de curierat și logistică pe fondul creșterii volumelor, potrivit Profit . Compania GLS General Logistics Systems România, parte din grupul controlat de Royal Mail , a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 530,21 milioane de lei, în creștere cu 26,8% față de 2024, când a avut 418,28 milioane de lei, conform calculelor publicației. Pe profitabilitate, GLS a obținut în 2025 un profit net de 40,12 milioane de lei, în urcare cu 46,9% față de anul anterior (27,3 milioane de lei). De ce contează Saltul simultan al veniturilor și al profitului indică nu doar creștere de volum, ci și o îmbunătățire a eficienței operaționale sau a mixului de servicii, într-un sector în care costurile de transport și livrare pot eroda rapid marjele. Context: prezența GLS pe piața locală Acesta este cel mai înalt nivel al businessului raportat de companie de la intrarea pe piața din România, în 2007, când a deschis la Sibiu prima filială locală, în urma unei investiții de circa 5 milioane de euro (aprox. 25 milioane de lei), conform datelor citate de Profit. [...]
România a ajuns să concentreze o treime din exporturile Republicii Moldova , după ce livrările de bunuri peste Prut au depășit pragul de 1 miliard de dolari în 2025, potrivit Ziarul Financiar . Miza economică pentru companii este dublă: România este atât principala piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni, cât și principala sursă de importuri pentru Republica Moldova. Într-o întâlnire cu presa din România, Irina Tolstousov , director adjunct al Agenției de Investiții din Moldova , a indicat că România este prima destinație în topul exporturilor de bunuri ale Republicii Moldova, cu o valoare de „un miliard de dolari” în 2025. În același clasament urmează Ucraina, Italia și Turcia, iar aceste patru piețe cumulează 52% din exporturile Moldovei; după ele vine Germania. Ce spun cifrele despre dependența comercială Datele prezentate arată o accelerare a comerțului extern al Republicii Moldova: exporturile totale de bunuri și servicii au ajuns la 7 miliarde de dolari în 2025, în creștere cu 65% în ultimii șase ani. Din total, exporturile de bunuri reprezintă 3,7 miliarde de dolari. Pe această bază, România „concentrează 33% din exporturile totale” ale Republicii Moldova și este, totodată, principala țară din care Moldova importă, conform aceleiași surse. Ce exportă Republica Moldova și unde se vede oportunitatea Structura exporturilor moldovenești este dominată de produsele agroalimentare, care au o pondere de 40% în exporturile de produse. Pe locul al doilea se află sectorul auto, urmat de industria de modă. Pentru companiile din România, aceste date conturează o piață vecină în care fluxurile comerciale sunt deja puternic ancorate, iar creșterea exporturilor moldovenești sugerează consolidarea lanțurilor de aprovizionare și a relațiilor comerciale bilaterale, în special în zona agroalimentară și industrială. [...]
O posibilă scumpire cu 15% a procesului de fabricație pe 3 nm al TSMC în a doua jumătate din 2026 riscă să lovească direct în marjele deja foarte subțiri ale Apple pentru MacBook Neo , iar compania ar putea fi împinsă spre noi creșteri de preț sau ajustări de configurație, potrivit Wccftech . MacBook Neo este prezentat ca cel mai accesibil laptop Apple, cu un preț de pornire de 599 de dolari (aprox. 2.750 lei). Publicația notează că Apple ia în calcul renunțarea la varianta de bază de 599 de dolari, ceea ce ar echivala cu o majorare „discretă” de 100 de dolari (aprox. 460 lei). De ce contează: costul pe 3 nm poate schimba economia unui produs „low-cost” Conform articolului, Apple a putut coborî prețul versiunii de bază folosind cipuri A18 Pro „selectate” (binned) – adică unități care îndeplinesc anumite criterii de performanță/consum și pot fi încadrate într-o categorie de produs. Între timp, cererea pentru MacBook Neo ar fi depășit așteptările, iar Apple ar plănui să crească producția pentru 2026 de la 5–6 milioane de unități la 10 milioane de unități. Pentru a susține acest volum, compania ar fi cerut TSMC reluarea producției de A18 Pro pe 3 nm, însă la un cost ridicat; în plus, faptul că noile cipuri nu ar mai fi „binned” ar adăuga presiune suplimentară pe costuri, potrivit aceleiași surse. Scumpiri în lanț: +15% în 2026 și încă +10% în 2027 (potrivit unui tipster) Articolul citează un tipster, Jukan, potrivit căruia TSMC s-ar pregăti să majoreze prețul pentru 3 nm cu până la 15% în a doua jumătate din 2026. În plus, ar putea urma o nouă scumpire de 10% anul viitor. Dacă aceste creșteri se materializează, impactul ar fi imediat pentru produse cu marje mici, precum MacBook Neo, unde spațiul de manevră pentru absorbția costurilor este limitat. În practică, Apple ar avea de ales între: creșteri de preț (directe sau prin eliminarea unei configurații mai ieftine), ajustări de specificații/configurații, acceptarea unor marje mai mici pe termen scurt pentru a menține prețul. Semnal intern la TSMC: CEO-ul își îndeamnă angajații să cumpere acțiuni În paralel cu presiunea pe clienți, TSMC ar beneficia de pe urma cererii pentru nodurile avansate, iar CEO-ul companiei le-ar fi cerut angajaților să cumpere acțiuni TSMC pentru a-și „asigura viitorul financiar”, mai notează publicația. Informațiile despre calendarul și amplitudinea scumpirilor sunt prezentate ca raportări din piață (via tipster), nu ca anunț oficial, astfel că rămâne de văzut dacă TSMC va confirma majorările și în ce formă vor fi transferate în prețurile produselor Apple. [...]
