Știri
Știri din categoria Companii

Aproape jumătate dintre companiile din România vor 3-4 zile la birou în 2026, potrivit Economedia, care citează un sondaj realizat de Colliers și transmis de Agerpres. Datele indică o consolidare a modelului hibrid, cu prezență parțială la birou și cu ajustări mai degrabă de utilizare a spațiilor decât de suprafețe închiriate.
Conform datelor analizate de Colliers, aproximativ trei sferturi dintre organizații intenționează să păstreze suprafața actuală de birouri, deși 55% dintre respondenți spun că spațiile sunt, în prezent, mai puțin ocupate decât înainte. Pentru 2026, 75,25% dintre companiile chestionate declară că vor menține aproximativ aceeași suprafață, 8,9% estimează o reducere de până la 25%, circa 9% anticipează o creștere moderată, iar sub 3% se așteaptă la extinderi semnificative.
În privința prezenței angajaților, aproape o treime (31,3%) dintre companii anticipează un model cu una-două zile pe săptămână la birou, iar 36% descriu atmosfera din birouri ca fiind „vibrantă”, în timp ce majoritatea indică spații mai puțin folosite și o atmosferă mai degrabă liniștită. Cercetarea mai arată că, în multe companii, între 30% și 70% dintre angajați sunt prezenți la birou într-o zi obișnuită, iar doar o mică parte dintre organizații spun că spațiile sunt aproape de capacitatea maximă.
Sondajul inventariază și măsurile folosite pentru a încuraja revenirea la birou, precum și principalele preocupări legate de costuri și adaptarea clădirilor la munca hibridă:
Pe componenta de stare de bine, 38,6% dintre respondenți afirmă că munca la distanță nu a avut un impact semnificativ asupra stării angajaților, 34,6% consideră efectul pozitiv, iar 26,7% îl văd ca negativ. În acest context, consultanții notează că două treimi dintre companii au implementat programe de wellbeing (inițiative de sprijin precum coaching, terapie, workshopuri sau activități sociale).
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 101 companii din principalele centre de birouri din țară. Majoritatea respondenților sunt din București (90%), iar studiul include și companii din Cluj-Napoca (25%) și Timișoara (16%); sectorul IT&C reprezintă 33% dintre respondenți, iar serviciile profesionale 14%, cele mai multe companii participante fiind angajatori medii sau mari, cu peste 100 de angajați.
Recomandate

Eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria de la 1 septembrie 2026 accentuează diferența de competitivitate față de România , care a majorat TVA la medicamente de la 9% la 11% în august 2025, potrivit Ziarul Financiar . Miza este economică: Ungaria produce anual medicamente de circa 3,4 mld. euro (aprox. 17 mld. lei), în timp ce România nu depășește 1–1,4 mld. euro (aprox. 5–7 mld. lei). Balanța comercială: Ungaria pe excedent, România pe deficit Diferențele se văd în comerțul extern. Ungaria este pe excedent la medicamente, în timp ce România rămâne pe deficit: importă de 6 mld. euro (aprox. 30 mld. lei) și exportă sub 2 mld. euro (aprox. 10 mld. lei), conform datelor prezentate în articol. În acest context, decizia Budapestei de a elimina complet TVA la medicamentele cu prescripție (care era de 5%) este un semnal de politică fiscală orientată spre costuri mai mici în lanțul de distribuție și, indirect, spre susținerea pieței locale. Ce explică avansul Ungariei în producția de medicamente În oglindă cu România, unde TVA la medicamente a crescut, explicația pentru dezvoltarea producției locale din Ungaria ține de politici publice și de piața muncii, spune Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj, citat de publicație: facilități fiscale „flexibile” care au atras investitori și dezvoltarea resursei umane. Un exemplu de scară: Gedeon Richter Un reper al industriei ungare este Gedeon Richter, descrisă drept cea mai mare fabrică de medicamente din Ungaria, cu istorie din 1900. Compania este listată la Bursa de la Budapesta, iar guvernul maghiar are 5% din acțiuni. În 2025, grupul a avut o cifră de afaceri de 2,3 mld. euro (aprox. 11,5 mld. lei) și 6.000 de angajați doar în Ungaria. Prin comparație, în toată producția românească de medicamente sunt aproape 10.000 de angajați, potrivit articolului. Ce urmează Pe termen scurt, eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria, de la 1 septembrie 2026, poate amplifica avantajul competitiv al pieței vecine într-un sector în care România are deja deficit comercial semnificativ. Articolul nu oferă estimări privind impactul bugetar sau efectul în prețuri, astfel că amploarea consecințelor rămâne de urmărit după intrarea în vigoare a măsurii. [...]

Producția de electrocasnice din România intră în 2026 într-o fază de prudență, iar miza se mută de la extindere la eficientizare , într-un sector puternic orientat spre export și expus la șocuri externe, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de fond: companiile mari preferă să-și apere competitivitatea prin investiții în productivitate, nu prin creșterea capacităților. România are în prezent 12 fabrici care produc frigidere, espressoare, aragaze, aspiratoare sau mașini de spălat, cu afaceri anuale de peste 10 mld. lei, conform celor mai recente date ale publicației. Pe lângă acestea, funcționează și unități care produc componente pentru electrocasnice, care adaugă „alte câteva miliarde de lei” la cifra de afaceri a industriei. De ce contează: un sector de export, vulnerabil la schimbări de cerere Producția locală pleacă „în proporție covârșitoare” la export și ajunge în aproape 100 de țări, ceea ce face ca orice schimbare de cerere pe piețele externe să se vadă rapid în planurile de investiții și în ritmul de producție. În acest context, Ziarul Financiar notează că piața rămâne guvernată de precauție, iar creșterea este așteptată să fie moderată. Presiuni pe industrie: consum mai slab și competiție asiatică După avansul din anii pandemiei, apetitul de consum s-a redus, iar sectorul electro-IT a traversat o perioadă dificilă. În paralel, provocările din lanțurile de aprovizionare au pus presiune suplimentară pe activitatea fabricilor, iar concurența venită dinspre producătorii asiatici a rămas un factor negativ. În plus, în lista de riscuri invocate în material apar: volatilitatea prețurilor la materiile prime; conflictele geopolitice globale; deciziile Chinei de a subvenționa anumite produse . Ce urmează: investiții mai degrabă în eficiență decât în capacități noi În locul unei strategii de extindere, direcția dominantă pentru 2026 este eficientizarea, pe fondul unui mediu descris ca imprevizibil și prudent. În termeni operaționali, asta sugerează o etapă în care companiile urmăresc să producă mai competitiv (cost, productivitate, stabilitate a livrărilor), nu neapărat mai mult, într-o industrie în care exportul rămâne motorul principal. [...]

Frații Pavăl au început o restructurare completă a Praktiker în Grecia, cu costuri operaționale mai mari prin creșteri salariale, angajări și bonusuri , potrivit HotNews . Mișcarea vizează lanțul de magazine Praktiker din Grecia, achiziționat recent de proprietarii Dedeman, și include atât schimbări de identitate (un nou logo), cât și modificări în politica de resurse umane. Ce se schimbă în Praktiker Grecia Din informațiile publicate, pachetul de măsuri include: schimbarea logo-ului magazinelor Praktiker; creșteri de salarii; 100 de noi angajări; introducerea unor bonusuri lunare pentru salariați. De ce contează pentru business Pachetul indică o strategie de relansare accelerată a operațiunilor din Grecia, cu accent pe forța de muncă și pe repoziționarea brandului. În practică, astfel de măsuri tind să crească pe termen scurt costurile operaționale, în schimbul stabilizării echipelor și al susținerii vânzărilor, însă articolul nu oferă detalii despre buget, calendar sau ținte comerciale. Informațiile sunt preluate de HotNews din Profit.ro , care a publicat detaliile inițiale despre restructurare. [...]

AROBS își asigură un proiect public de circa 70 milioane lei, care poate susține veniturile pe următorii doi ani , după ce a semnat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un contract de achiziție publică pentru digitalizarea sistemului informatic, potrivit Economedia . Contractul, în valoare de aproximativ 70 de milioane de lei, fără TVA, este încheiat prin subsidiara Arobs Systems și vizează dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat pentru APIA. Proiectul include, între altele, furnizarea și configurarea licențelor software, componente de securitate cibernetică și echipamente TIC, dezvoltarea și instalarea aplicațiilor, testarea și operaționalizarea sistemului, precum și instruirea utilizatorilor. Un element relevant pentru impactul financiar este că, deși valoarea totală a contractului este cea menționată, partea care revine efectiv AROBS Systems reprezintă aproximativ 61% din sumă, diferența urmând să fie încasată de partenerii și subcontractanții implicați în implementare, conform informării companiei publicate la Bursa de Valori București . Calendarul proiectului și condițiile de extindere Durata contractului este de cel mult 24 de luni de la data semnării, cu posibilitatea extinderii în situația prelungirii duratei contractului de finanțare. În practică, asta înseamnă că livrarea și încasările asociate proiectului se pot întinde pe parcursul a până la doi ani, cu potențial de prelungire în funcție de finanțare. Context financiar: rezultate în T1 2026 și evoluția pe segmente În primul trimestru din 2026, Arobs a raportat afaceri de 144 milioane de lei și un profit net de 7 milioane de lei, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe segmente de business, compania a raportat: Servicii Software : venituri de 91 milioane de lei în T1 2026, în creștere cu 28% față de T1 2025 și cu 8% față de T4 2025, evoluție pusă pe seama integrării achizițiilor și a extinderii pe piețe internaționale, în special SUA și Europa de Vest; Produse Software : venituri de 26,6 milioane de lei, în creștere cu 21% față de T1 2025, cu o marjă brută de 55% (față de 53% în T1 2025), pe fondul orientării către produse proprii și verticale cu valoare adăugată mai ridicată. Informația despre semnarea contractului a fost comunicată de companie printr-o informare publicată la BVB, disponibilă aici . [...]

Jensen Huang , CEO și fondator NVIDIA , a fost clasat pe locul 1 în topul Glassdoor al celor mai buni CEO din 2026, cu 99% aprobare din partea angajaților , potrivit NVIDIA . Pentru companii, miza nu e trofeul de imagine, ci semnalul operațional: într-o perioadă în care încrederea în conducere scade, evaluările angajaților devin un indicator tot mai urmărit pentru cultură, retenție și reputație de angajator. Clasamentul este realizat de Glassdoor pe baza recenziilor și ratingurilor lăsate anonim de angajați, iar recunoașterea „vine direct de la oamenii care le cunosc cel mai bine leadershipul — angajații”, notează compania. În același context, Glassdoor argumentează că, pe fondul schimbărilor aduse de inteligența artificială și al așteptărilor în transformare ale angajaților, „leadershipul excepțional” devine mai important ca oricând. Ce s-a schimbat la Glassdoor și de ce contează Glassdoor a reintrodus în 2026 lista „Best CEOs ” după o pauză de cinci ani, înlocuind clasamentul „Best-Led Companies”. În 2025, NVIDIA fusese pe locul 1 în acel top, iar schimbarea de format mută accentul de la companie, ca ansamblu, la CEO și echipa executivă, respectiv la impactul lor asupra experienței angajaților și reputației. În top 5 al listei din 2026, după Jensen Huang, apar Jason Johnson (Quick Quack Car Wash), Kevin Lobo (Stryker), Alan Schnitzer (Travelers) și Chris Czarnecki (Keller Williams), conform materialului. Indicatorul-cheie: încrederea în leadership, sub presiune Glassdoor își justifică selecția printr-un context de piață a muncii mai incert, în care angajații caută „empatie, claritate și scop” la vârful organizațiilor. Daniel Zhao, economist-șef al Glassdoor, susține că ratingurile pentru conducerea de top au ajuns la cel mai scăzut nivel din aproape un deceniu. „Încrederea în leadership se erodează exact în momentul în care angajații au cea mai mare nevoie de ea. Datele noastre arată că evaluările conducerii de top au atins cel mai scăzut punct din aproape un deceniu.” În acest cadru, lista funcționează ca un barometru al companiilor care reușesc să mențină încrederea internă, cu efecte directe asupra stabilității echipelor și capacității de a atrage talente. Tehnologia domină lista; NVIDIA conduce sectorul În ediția 2026, tehnologia este sectorul cel mai reprezentat: nouă CEO din tech apar în topul celor 50, iar NVIDIA este menționată ca lider al acestui grup. Următoarele sectoare ca prezență sunt real estate, servicii financiare și producție, potrivit aceleiași surse. Glassdoor mai publică și liste conexe, inclusiv „Best Places to Work in Technology and AI”, unde NVIDIA a fost pe locul 1 în ianuarie. Totodată, 28 dintre cei 50 de CEO din topul „Best CEOs 2026” apar și în lista Glassdoor „Best Places to Work” din 2026 , ceea ce, în interpretarea Glassdoor, întărește legătura dintre leadership și cultură organizațională. Cum a fost calculat topul Lista Glassdoor „Best CEOs” a fost determinată folosind recenzii ale angajaților din SUA, în intervalul 16 mai 2025 – 15 mai 2026. În procesul de evaluare, angajații notează mai mulți factori legați de experiența la locul de muncă, inclusiv percepția asupra performanței CEO-ului și a conducerii de top, precum și elemente de cultură organizațională, prin recenzii anonime. [...]

Un contract colectiv negociat recent la Romsilva obligă regia să pună la dispoziția sindicatului mașini ale instituției pentru acțiuni sindicale, inclusiv proteste , potrivit HotNews , care citează o declarație a ministrei interimare a Mediului, Diana Buzoianu (USR). Buzoianu spune că a descoperit clauza în noul contract colectiv de muncă negociat între Romsilva și Federația sindicală Silva și contestă prioritățile din negocieri, sugerând că discuțiile nu s-au concentrat pe siguranța pădurarilor sau pe recompensarea performanței, ci pe facilități pentru activitatea sindicală. „Romsilva a negociat și a trecut în noul Contract Colectiv de Muncă că va asigura mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, adică inclusiv la proteste.” De ce contează: costuri și utilizarea resurselor unei companii de stat Miza este una operațională și de guvernanță: folosirea logisticii unei regii de stat pentru deplasări la proteste ridică întrebări despre alocarea resurselor și despre cum sunt negociate beneficiile în contractele colective, în contextul în care Romsilva se află într-un proces anunțat de reorganizare. Ministra afirmă că astfel de prevederi întăresc nevoia de reformă la Romsilva. Context: reorganizare și controale anunțate la Romsilva În același cadru, Buzoianu a acuzat anterior conducerea Romsilva și sindicatul Silva că ar încerca să întârzie adoptarea unor reguli noi pentru a prelungi „beneficiile aberante” din vechiul acord, care ar fi inclus sporuri și ar fi avut puține mecanisme de control împotriva corupției, conform relatării. La finalul lunii iulie, ministra a prezentat un plan de reorganizare care prevede reducerea numărului de direcții silvice de la 41 la 12 structuri teritoriale. Tot atunci, a trimis Corpul de control la Direcția Silvică Arad pentru verificarea unui bonus de pensionare de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) încasat de fostul șef al instituției, care ulterior s-a reangajat ca director. Buzoianu a mai spus că primele speciale sunt în prezent blocate prin ordonanță de guvern și că se urmărește o nouă metodologie de salarizare, cu obiectivul de a echilibra veniturile angajaților care lucrează pe teren. [...]