Știri
Știri din categoria Companii
Divizia Xbox din Microsoft ar urma să intre într-un nou val de reduceri de costuri, cu concedieri „majore” și tăieri semnificative ale bugetului de marketing după închiderea anului fiscal al companiei, potrivit informațiilor prezentate de Notebookcheck, care citează relatări atribuite jurnalistului Bloomberg Jason Schreier.
Conform acestor informații, disponibilizările ar urma să vină după 30 iunie, când Microsoft își încheie anul fiscal. Amploarea exactă a concedierilor nu este cunoscută, însă ar fi vorba despre un „round” de reduceri importante în cadrul diviziei Xbox, însoțit de diminuarea „semnificativă” a bugetului de marketing și de alte tăieri în anumite zone.
Materialul indică faptul că mișcarea ar fi prima de acest tip sub conducerea noii directoare generale a Xbox, Asha Sharma. Într-un interviu Bloomberg Tech, aceasta a spus că afacerea Xbox „nu este într-un loc sănătos”, fără să anunțe explicit o restructurare.
Notebookcheck mai notează că, potrivit unui e-mail intern citat în relatarea Bloomberg, Sharma ar fi transmis angajaților că veniturile anuale au scăzut cu aproape o jumătate de miliard de dolari în ultimii cinci ani.
„…venitul nostru anual a scăzut cu aproape o jumătate de miliard în acest interval (ultimii cinci ani). Pe viitor, asta nu poate continua.”
Din informațiile prezentate, două elemente sunt certe ca intenție, dar fără detalii operaționale complete:
Publicația subliniază că nu este clar ce proiecte sau priorități vor fi retrogradate și nici dimensiunea exactă a restructurării.
În context, este menționată și restructurarea Ubisoft, care ar afecta aproximativ 380 de angajați, ca parte a unui val mai larg de ajustări de costuri în industria jocurilor.
Recomandate
Microsoft taie între 200 și 400 de posturi din divizia Azure din China, pe fondul înăspririi regulilor privind transferul de date între SUA și China , potrivit South China Morning Post . Reducerile vin într-un moment în care autoritățile din Washington și Beijing cresc controlul asupra fluxurilor transfrontaliere de date, cu efect direct asupra operațiunilor companiilor de tehnologie. Conform mai multor angajați citați de publicație, este cel puțin a treia rundă de restructurări a Microsoft în China în ultimii doi ani. Cinci persoane afectate au spus că angajați Azure din Beijing și Shanghai au primit săptămâna trecută un e-mail prin care erau informați că rolurile lor vor fi desființate. Două surse au estimat că disponibilizările vizează între 200 și 400 de angajați, care ar urma să își înceteze activitatea pe 6 iulie și să primească pachete compensatorii în funcție de vechime, plus până la șapte luni de salariu. O parte dintre angajați ar fi primit și opțiunea de relocare în Canada. Ce rămâne neschimbat în operațiunile Microsoft din China În același timp, alte unități ale companiei din China ar rămâne neafectate de această rundă, inclusiv: DevDiv (divizia de dezvoltatori), Microsoft Software Technology Centre Asia, echipele Microsoft AI din Shanghai și Suzhou. Un reprezentant Microsoft a transmis, într-un e-mail către publicație, că firma a oferit „o oportunitate opțională de transfer intern” pentru angajații eligibili și că rămâne concentrată pe deservirea clienților și creșterea afacerii la nivel global. Context: presiune de reglementare pe fluxurile de date Restructurarea are loc pe fondul intensificării supravegherii transferurilor de date peste granițe. Publicația notează că, anul trecut, Departamentul de Justiție al SUA a implementat Data Security Programme, care restricționează trimiterea unor seturi de date de către organizații americane către angajați, furnizori și investitori din „țări de îngrijorare”, inclusiv China. În paralel, Beijingul și-a consolidat cadrul de guvernanță a datelor, după introducerea în 2021 a Data Security Law și a Personal Information Protection Law. Un șir mai lung de retrageri și relocări Disponibilizările din Azure se adaugă altor măsuri recente: în octombrie, Microsoft a redus posturi în echipa Azure și a oferit unor angajați opțiuni de relocare în Australia, potrivit relatărilor din presa chineză continentală citate de publicație. În 2024, compania le-a propus unor angajați din AI și Azure din China să se mute în locații externe, inclusiv în SUA, Australia și Irlanda. Separat, Financial Times a relatat anterior că, în 2023, Microsoft a relocat o parte dintre cercetătorii săi de top din AI din China către un nou laborator din Vancouver, iar compania a confirmat atunci că va atrage talente din birouri din întreaga lume, inclusiv din China. În afara zonelor cloud și AI, Microsoft și-a redus și prezența de retail fizic în China: în 2024 a închis magazinele autorizate de tip „bricks-and-mortar” și a trecut la vânzări online și printr-un număr select de parteneri terți. [...]
TAROM riscă să rămână fără opțiuni de finanțare dacă nu își schimbă guvernanța , în condițiile în care compania are datorii de aproximativ 930 milioane lei, capitaluri proprii negative de 105 milioane lei și estimează pentru acest an pierderi de 186 milioane lei, potrivit Digi24 , care redă un mesaj public al viceprim-ministrei Oana Gheorghiu . În postarea publicată miercuri pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că singurul an cu profit din ultimul deceniu nu a fost rezultatul activității operaționale, ci al unor elemente excepționale. Ea afirmă că „profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale”, pe care îl descrie drept „un profit fals”. Indicatorii invocați și problema de fond: performanță operațională slabă Viceprim-ministra indică și un grad de ocupare al aeronavelor „sub 70%”, pe care îl consideră mult sub țintele asumate, și califică TAROM drept „prost gestionată”. În evaluarea sa, dificultatea majoră nu este lipsa de potențial, ci „lipsa unei guvernanțe eficiente”. În același mesaj, ea descrie un „cerc vicios” în care compania: vinde active pentru a acoperi pierderile; amână „deciziile dificile”; este blocată de „conflicte de guvernanță” care întârzie reforma. Ce soluții propune și ce avertisment lansează Pentru redresare, Oana Gheorghiu spune că ar fi necesare, „urgent”, un management de redresare, profesionalizarea guvernanței, obiective măsurabile, disciplină financiară și un parteneriat strategic „capabil să aducă performanță reală”. Ea avertizează că „fereastra de timp este foarte mică” și că, după ani în care compania a fost ținută „pe aparate”, salvarea „doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă”. În lipsa unei reforme, susține viceprim-ministra, TAROM riscă să „continue să fie vândută pe bucăți” pentru a câștiga timp. [...]
TAROM riscă să rămână fără spațiu de manevră financiară dacă nu trece rapid printr-o reformă de guvernanță și management, avertizează vicepremierul Oana Gheorghiu într-o postare pe Facebook, potrivit Mediafax . Ea indică datorii de 930 de milioane de lei, pierderi estimate pentru 2025 de 186 de milioane de lei și un grad de ocupare al aeronavelor sub 70%, „mult sub țintele asumate”. În evaluarea vicepremierului, profitul „excepțional” raportat în 2024 nu a venit din activitatea operațională, ci din vânzarea de active și „tratamente contabile excepționale”. Gheorghiu susține că, în ultimii 10 ani, acela ar fi fost singurul an „cu profit”, pe care îl descrie drept „un profit fals”. De ce contează: ajutoarele de stat nu mai pot ține loc de restructurare Miza, în formularea vicepremierului, este că „salvarea TAROM doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă”, iar fereastra de timp pentru intervenție este „foarte mică”. În lipsa unei schimbări, compania ar intra într-un cerc vicios în care „se vând activele companiei pentru a acoperi pierderile”, se amână deciziile dificile, iar conflictele de guvernanță blochează reforma. Gheorghiu leagă situația TAROM de o problemă mai largă a întreprinderilor publice: „lipsa de guvernanță reală”. Ea mai afirmă că, în discuțiile cu managementul și din documentele analizate, ar fi rezultat lipsa unei strategii coerente pe termen lung, lipsa unei viziuni privind competitivitatea și o „confuzie periculoasă” între rolul comercial al companiei și influența politică asupra conducerii. Ce soluții propune vicepremierul Oana Gheorghiu spune că nu se poate cere performanță fără independența reală a Consiliului de Administrație, criterii profesionale și asumare managerială, alături de o strategie industrială pentru aviația românească. În postare, ea enumeră direcții de acțiune considerate urgente: management de redresare; profesionalizarea guvernanței; obiective măsurabile; disciplină financiară; un parteneriat strategic „capabil să aducă performanță reală”. Vicepremierul argumentează și rolul „strategic” al TAROM pentru România, invocând conectivitatea, securitatea și mobilitatea, poziționarea regională, locurile de muncă, infrastructura tehnică și know-how-ul acumulat. În context mai larg, Gheorghiu amintește că a anunțat în aprilie prezentarea unui bilanț privind reforma companiilor de stat, susținând că România nu mai poate amâna restructurarea unui sector care ar fi acumulat pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. [...]
Profitul net al Unilever în România a sărit în 2025 la peste 444 mil. lei, pe fondul unei reorganizări, nu al unei accelerări a vânzărilor , potrivit Ziarul Financiar . Compania locală de import şi distribuţie, Unilever South Central Europe , a raportat un câştig net de peste 444 mil. lei, faţă de 30 mil. lei în 2024, adică o creştere de aproape 1.400%. În acelaşi timp, cifra de afaceri a rămas relativ constantă, la 1,358 mld. lei, cu un avans de doar 1,4%, ceea ce indică faptul că saltul de profit nu a fost susţinut de o creştere similară a activităţii curente. De ce a crescut profitul atât de mult Reprezentanţii Unilever South Central Europe leagă evoluţia din 2025 de transformările interne ale companiei, în special de separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. „Creşterea profitului în 2025 faţă de 2024 trebuie privită în contextul transformărilor prin care a trecut compania, în special separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. Astfel, evoluţia rezultatelor este influenţată semnificativ de acest proces şi de efectele asociate, având un caracter punctual şi fără a reflecta o creştere similară a activităţilor operaţionale curente.“ În acest context, compania transmite că rezultatul din 2025 are un caracter „punctual”, adică este influenţat de efecte asociate reorganizării, nu de o îmbunătăţire proporţională a performanţei operaţionale. Ce semnal dă pentru 2026 Datele prezentate sugerează că nivelul de profitabilitate din 2025 nu poate fi extrapolat automat pentru anii următori, în condiţiile în care compania indică explicit că evoluţia a fost determinată de un proces excepţional (separarea diviziei de îngheţată) şi nu de dinamica vânzărilor. [...]
Relația Musk–șeful FCC devine un risc de reglementare pentru IPO-ul SpaceX , într-un moment în care compania se pregătește pentru ceea ce ar urma să fie, la nivel global, cea mai mare listare inițială din istorie, potrivit IT Home , care citează o investigație The New York Times despre legăturile dintre Elon Musk și președintele Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC), Brendan Carr. Materialul descrie cum Carr ar fi luat decizii favorabile SpaceX și serviciului său de internet prin satelit Starlink, în paralel cu o apropiere publică de Musk și de președintele ales Donald Trump. În același timp, Carr ar fi avut o atitudine mult mai dură față de alte companii aflate sub supravegherea FCC, inclusiv prin investigații și amenințări legate de licențe. De ce contează: FCC apare de zeci de ori în documentele SpaceX Pe măsură ce SpaceX se apropie de IPO, rolul FCC devine critic, deoarece instituția reglementează licențele și accesul la spectru (benzi de frecvențe radio) necesare pentru operarea serviciilor de comunicații. În prospectul SpaceX, FCC este menționată de 25 de ori, cel mai mult dintre toate agențiile guvernamentale, în principal pe teme de licențiere a spectrului pentru sateliți. Administrația Federală a Aviației (FAA) , care reglementează lansările de rachete, este menționată de 23 de ori. În acest context, articolul sugerează că percepția de „tratament preferențial” poate deveni un subiect sensibil pentru investitori, mai ales când o parte semnificativă a creșterii depinde de aprobări și reguli stabilite de aceeași autoritate. Miza economică: Starlink, principalul motor de venituri Potrivit documentelor SpaceX citate în material, Starlink este descris ca „vaca de muls” a companiei și singura subsidiară profitabilă. Serviciul ar avea: 9.600 de sateliți pe orbită joasă, care furnizează internet; 10 milioane de clienți la nivel global, inclusiv companii aeriene, guverne și armata Ucrainei; venituri de peste 11,4 miliarde de dolari anul trecut (aprox. 52 miliarde lei), adică 61% din veniturile totale SpaceX. Aceleași documente ar indica și o proiecție de venituri „în cele din urmă” de până la 1,6 trilioane de dolari (aprox. 7.300 miliarde lei). În paralel, SpaceX ar urmări o evaluare la listare de 1,77 trilioane de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania peste Meta ca valoare de piață, conform articolului. Decizii și acțiuni ale FCC care au avantajat SpaceX, potrivit investigației Textul enumeră mai multe episoade în care Carr ar fi acționat în favoarea SpaceX/Starlink: a aprobat o solicitare de sateliți a SpaceX și a modificat reguli ale agenției astfel încât SpaceX să beneficieze; în ianuarie, FCC a aprobat cererea SpaceX de a desfășura 7.500 de sateliți pentru extinderea serviciului global; în aprilie, FCC a relaxat reguli vechi de decenii privind modul în care sateliții împart spectrul, o schimbare care, potrivit instituției, reduce costurile și permite servicii mai rapide; FCC a spus că procesul a fost sprijinit de „măsurători din lumea reală” furnizate de SpaceX și Starlink. În același timp, după o plângere a SpaceX, Carr a deschis o investigație asupra competitorului EchoStar, iar în alte cazuri a amenințat cu retragerea licențelor de emisie pentru ABC și NBC din cauza relatărilor despre Trump și a inițiat investigații privind Disney și Comcast, inclusiv pe tema politicilor de diversitate, echitate și incluziune. Critici și răspunsuri: acuzații de părtinire, dar și exemple de „tratament egal” Jessica J. González, co-director executiv al organizației „Free Press”, este citată criticând comportamentul lui Carr ca fiind nepotrivit pentru un oficial care ar trebui să supravegheze o instituție independentă de protecție a consumatorilor. Pe de altă parte, Carr neagă că ar favoriza SpaceX și susține că tratează toate companiile la fel. Ca exemplu, în februarie ar fi aprobat cererea Amazon de a lansa 4.500 de sateliți pentru propriul serviciu de internet prin satelit „Leo”, un concurent al SpaceX, potrivit materialului. Un purtător de cuvânt al FCC a transmis, într-o declarație, că instituția urmărește stimularea „economiei spațiale” și că există mai mulți furnizori de sateliți care concurează pentru a oferi consumatorilor conexiuni rapide la prețuri accesibile. Ce urmează: cererea SpaceX pentru 1 milion de sateliți este încă în evaluare Un punct major rămas deschis este solicitarea SpaceX depusă în ianuarie la FCC pentru autorizarea a 1 milion de sateliți, cu scopul de a construi în spațiu centre de date care să sprijine dezvoltarea inteligenței artificiale; cererea este încă analizată. Inițiativa a atras critici din partea astronomilor și ecologiștilor, care avertizează asupra schimbării aspectului cerului și a riscului de deșeuri spațiale, iar specialiști în somn au invocat posibile efecte ale luminii asupra ritmurilor biologice. Amazon s-a opus, susținând că proiectul ar fi mai degrabă o viziune decât un plan realist și ar putea necesita „sute de ani” pentru a fi realizat, conform articolului. [...]
Banca Transilvania alocă circa 50 de milioane de lei pentru marketing sportiv , mizând pe parteneriate care să livreze nu doar expunere, ci și asociere de brand pe termen lung, potrivit Banca Transilvania . Sergiu Mircea , director executiv de marketing și comunicare, spune că banca acoperă „toate verticalele” marketingului sportiv, de la echipe și sportivi-ambasadori la federații și vizibilitate în competiții, iar anul trecut a făcut pasul și către Formula 1 . Miza, din perspectiva băncii, este una economică prin prisma bugetului și a criteriilor de eficiență: la evaluarea unei asocieri sportive, audiența contează, dar „mai mult” contează compatibilitatea valorilor și capacitatea parteneriatului de a produce beneficii dincolo de simpla expunere. În această logică, BT urmărește ca o parte „semnificativă” din cost să fie acoperită de audiență, iar asocierea de brand să fie un câștig suplimentar. De ce sportul intră în strategia comercială a băncii Mircea leagă investiția în sport de obiectivul mai larg de a construi un brand puternic, nu de a promova punctual produse. În consecință, banca tratează marketingul sportiv ca pe o investiție pe termen lung, mai greu de măsurat decât campaniile orientate strict pe vânzarea unui produs. Un avantaj invocat este experiența acumulată și portofoliul extins de parteneri, care permite comparație și evaluare constantă a proiectelor. Ce ar trebui să livreze parteneriatele: „experiență”, nu doar meci În viziunea BT, sportul este parte din industria de divertisment, iar diferența față de piețele vestice ține de modul în care evenimentele sunt transformate în experiențe mai ample decât cele „două ore de joc”. Sunt menționate ca elemente-cheie: echipe pregătite să comunice cu generațiile tinere; investiții în experiența fanilor, inclusiv prin activări și implicare în social media; inițiative care cresc participarea și atașamentul față de competiție și echipă. Ca exemplu, Mircea indică implicarea băncii în baschet, unde, dincolo de rezultate, există „producții de eveniment spectaculoase” și inițiative creative, precum echipamente personalizate desenate de copii, ulterior scoase la licitație. Potențialul pieței locale și „brandurile sportive” din România Mircea compară România cu Statele Unite, unde sportivii sunt construiți „strategic” ca produse de marketing încă de tineri, susținuți de investiții consistente. În România, piața este mai mică și cu resurse financiare mai limitate, dar există „branduri absolut remarcabile”, fiind date ca exemple Universitatea Cluj, Universitatea Craiova, Rapid, precum și sportivi precum Simona Halep și Gheorghe Hagi. Concluzia sa este că sportul rămâne un canal eficient pentru vizibilitate și favorabilitate de brand, iar companiile ar trebui să se uite mai atent la această direcție. [...]
