Știri
Știri din categoria Companii
GLS România a urcat în 2025 la un record de venituri și profit, semnalând o accelerare a pieței de curierat și logistică pe fondul creșterii volumelor, potrivit Profit.
Compania GLS General Logistics Systems România, parte din grupul controlat de Royal Mail, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 530,21 milioane de lei, în creștere cu 26,8% față de 2024, când a avut 418,28 milioane de lei, conform calculelor publicației.
Pe profitabilitate, GLS a obținut în 2025 un profit net de 40,12 milioane de lei, în urcare cu 46,9% față de anul anterior (27,3 milioane de lei).
Saltul simultan al veniturilor și al profitului indică nu doar creștere de volum, ci și o îmbunătățire a eficienței operaționale sau a mixului de servicii, într-un sector în care costurile de transport și livrare pot eroda rapid marjele.
Acesta este cel mai înalt nivel al businessului raportat de companie de la intrarea pe piața din România, în 2007, când a deschis la Sibiu prima filială locală, în urma unei investiții de circa 5 milioane de euro (aprox. 25 milioane de lei), conform datelor citate de Profit.
Recomandate
România a ajuns să concentreze o treime din exporturile Republicii Moldova , după ce livrările de bunuri peste Prut au depășit pragul de 1 miliard de dolari în 2025, potrivit Ziarul Financiar . Miza economică pentru companii este dublă: România este atât principala piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni, cât și principala sursă de importuri pentru Republica Moldova. Într-o întâlnire cu presa din România, Irina Tolstousov , director adjunct al Agenției de Investiții din Moldova , a indicat că România este prima destinație în topul exporturilor de bunuri ale Republicii Moldova, cu o valoare de „un miliard de dolari” în 2025. În același clasament urmează Ucraina, Italia și Turcia, iar aceste patru piețe cumulează 52% din exporturile Moldovei; după ele vine Germania. Ce spun cifrele despre dependența comercială Datele prezentate arată o accelerare a comerțului extern al Republicii Moldova: exporturile totale de bunuri și servicii au ajuns la 7 miliarde de dolari în 2025, în creștere cu 65% în ultimii șase ani. Din total, exporturile de bunuri reprezintă 3,7 miliarde de dolari. Pe această bază, România „concentrează 33% din exporturile totale” ale Republicii Moldova și este, totodată, principala țară din care Moldova importă, conform aceleiași surse. Ce exportă Republica Moldova și unde se vede oportunitatea Structura exporturilor moldovenești este dominată de produsele agroalimentare, care au o pondere de 40% în exporturile de produse. Pe locul al doilea se află sectorul auto, urmat de industria de modă. Pentru companiile din România, aceste date conturează o piață vecină în care fluxurile comerciale sunt deja puternic ancorate, iar creșterea exporturilor moldovenești sugerează consolidarea lanțurilor de aprovizionare și a relațiilor comerciale bilaterale, în special în zona agroalimentară și industrială. [...]
O posibilă scumpire cu 15% a procesului de fabricație pe 3 nm al TSMC în a doua jumătate din 2026 riscă să lovească direct în marjele deja foarte subțiri ale Apple pentru MacBook Neo , iar compania ar putea fi împinsă spre noi creșteri de preț sau ajustări de configurație, potrivit Wccftech . MacBook Neo este prezentat ca cel mai accesibil laptop Apple, cu un preț de pornire de 599 de dolari (aprox. 2.750 lei). Publicația notează că Apple ia în calcul renunțarea la varianta de bază de 599 de dolari, ceea ce ar echivala cu o majorare „discretă” de 100 de dolari (aprox. 460 lei). De ce contează: costul pe 3 nm poate schimba economia unui produs „low-cost” Conform articolului, Apple a putut coborî prețul versiunii de bază folosind cipuri A18 Pro „selectate” (binned) – adică unități care îndeplinesc anumite criterii de performanță/consum și pot fi încadrate într-o categorie de produs. Între timp, cererea pentru MacBook Neo ar fi depășit așteptările, iar Apple ar plănui să crească producția pentru 2026 de la 5–6 milioane de unități la 10 milioane de unități. Pentru a susține acest volum, compania ar fi cerut TSMC reluarea producției de A18 Pro pe 3 nm, însă la un cost ridicat; în plus, faptul că noile cipuri nu ar mai fi „binned” ar adăuga presiune suplimentară pe costuri, potrivit aceleiași surse. Scumpiri în lanț: +15% în 2026 și încă +10% în 2027 (potrivit unui tipster) Articolul citează un tipster, Jukan, potrivit căruia TSMC s-ar pregăti să majoreze prețul pentru 3 nm cu până la 15% în a doua jumătate din 2026. În plus, ar putea urma o nouă scumpire de 10% anul viitor. Dacă aceste creșteri se materializează, impactul ar fi imediat pentru produse cu marje mici, precum MacBook Neo, unde spațiul de manevră pentru absorbția costurilor este limitat. În practică, Apple ar avea de ales între: creșteri de preț (directe sau prin eliminarea unei configurații mai ieftine), ajustări de specificații/configurații, acceptarea unor marje mai mici pe termen scurt pentru a menține prețul. Semnal intern la TSMC: CEO-ul își îndeamnă angajații să cumpere acțiuni În paralel cu presiunea pe clienți, TSMC ar beneficia de pe urma cererii pentru nodurile avansate, iar CEO-ul companiei le-ar fi cerut angajaților să cumpere acțiuni TSMC pentru a-și „asigura viitorul financiar”, mai notează publicația. Informațiile despre calendarul și amplitudinea scumpirilor sunt prezentate ca raportări din piață (via tipster), nu ca anunț oficial, astfel că rămâne de văzut dacă TSMC va confirma majorările și în ce formă vor fi transferate în prețurile produselor Apple. [...]
Sindicatul Poștei Române cere amânarea votului pe decizii „structurale” în AGA și solicită Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), ca acționar majoritar, să se abțină de la aprobarea unor proiecte cu impact strategic, pe motiv că România este condusă de un Guvern interimar demis de Parlament, potrivit Economica . Miza, din perspectiva sindicaliștilor, este una de guvernanță și legalitate: reprezentantul statului în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) nu ar trebui să voteze măsuri care depășesc „administrarea curentă” și pot produce efecte economice, patrimoniale și sociale majore asupra companiei și a serviciului poștal universal. Ce proiecte sunt pe ordinea de zi și de ce sunt considerate „strategice” Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România arată că pe agenda Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor Poștei Române sunt incluse proiecte precum: aprobarea bugetului pentru anul 2026; aprobarea unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară; radierea sau desființarea unor puncte de lucru; desființarea Oficiului Zonal Poștal București; modificarea rețelei poștale; schimbarea obiectului principal de activitate; modificarea Actului Constitutiv; transferul unor competențe esențiale privind organizarea companiei. Sindicatul susține că astfel de decizii pot afecta locurile de muncă, structura organizatorică, rețeaua poștală națională, accesul populației la servicii poștale și obligațiile de serviciu universal. Schimbarea obiectului de activitate, un punct sensibil Unul dintre punctele evidențiate este intenția de schimbare a obiectului principal de activitate al Poștei Române din activități poștale desfășurate sub obligativitatea serviciului universal către activități de intermedieri financiare. Sindicatul afirmă că o astfel de modificare nu poate fi tratată ca o simplă actualizare de cod CAEN, deoarece ar putea schimba direcția companiei și ridică probleme de compatibilitate cu statutul de companie națională de interes public. Condițiile cerute pentru amânare și posibile sesizări Sindicatul solicită amânarea votului până la îndeplinirea cumulativă a unor condiții, între care: publicarea integrală a documentelor justificative, prezentarea analizelor de impact (inclusiv social și asupra serviciului universal), clarificarea mandatului reprezentantului statului, consultarea reală a organizației sindicale și constituirea unui Guvern cu puteri depline. În paralel, organizația cere ca măsurile privind desființarea/radierea punctelor de lucru, reorganizarea structurală, relocarea salariaților sau modificarea numărului de posturi să nu fie adoptate ori puse în aplicare înainte de finalizarea procedurii legale de informare și consultare. În lipsa remedierii, sindicatul își rezervă dreptul de a sesiza instituții precum AMEPIP , Inspecția Muncii, Ministerul Muncii, organele de control financiar și instanțele judecătorești, pentru verificarea legalității procedurii și a răspunderii persoanelor implicate. „Poșta Română nu este proprietatea temporară a unui Guvern demis. Este o companie națională de interes public, cu rol esențial pentru milioane de cetățeni și pentru mii de salariați.” „Consultarea salariaților nu este o opțiune. Este o obligație legală. Ea trebuie să aibă loc înainte de decizie, nu după ce hotărârile au fost pregătite pentru vot.” [...]
Hidroelectrica cere reducerea birocrației și stabilitate legislativă în guvernanța corporativă , avertizând că noile interpretări și modificări pot îngreuna activitatea companiilor de stat și pot afecta relația cu investitorii, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de directorul general interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, într-o discuție despre cheltuielile de reprezentare și despre modul în care România își promovează companiile listate în fața capitalului internațional. Badea a criticat „birocratizarea excesivă” și schimbările din cadrul legislativ privind guvernanța corporativă, susținând că acestea creează fricțiuni operaționale și pot transmite semnale negative către piețe. În opinia sa, companiile românești trebuie să concureze direct pentru capital cu piețe din Africa, Asia sau America Latină, iar investitorii se uită mai întâi la știri și la contextul de țară, înainte de a decide dacă alocă bani. Cheltuielile de reprezentare, între reguli și realitatea piețelor financiare În intervenția sa, șeful interimar al Hidroelectrica a invocat o decizie a Curții Constituționale apărută „astăzi”, referitoare la un articol modificat anul trecut, care viza cheltuielile de reprezentare. El a explicat că întâlnirile cu investitorii (roadshow-uri – prezentări și discuții organizate cu investitori în centre financiare) au loc în marile hub-uri financiare, precum Londra și New York, și presupun costuri care nu pot fi tratate ca beneficii personale. Badea a arătat că, în urma discuțiilor cu Parlamentul, prevederea potrivit căreia deplasarea pentru reprezentarea companiei ar fi un „beneficiu al managementului” a fost corectată, iar ulterior a fost atacată la Curtea Constituțională. Concluzia clarificată acum, potrivit lui, este că aceste cheltuieli „nu reprezintă un beneficiu”. „Săraca fată bogată”: mesajul despre priorități și tratamentul companiilor de stat În același context, Badea a extins argumentul și la demnitarii statului, despre care a spus că sunt „subremunerați” când reprezintă România în exterior și că nu ar trebui să aibă „remunerații derizorii” sau să nu li se asigure cheltuielile de reprezentare. „Eu cred că țara asta este o țară bogată, dar noi suntem cumva săraca fată bogată, pentru că cheltuim foarte mulți bani în multe zone și după aceea ne uităm la cei 36 de euro diurnă pe care îi primește ministrul X, care se duce la Comisia Europeană să negocieze miliarde cu Comisia Europeană.” El a susținut că aceeași logică se aplică și în companii: dacă se dorește o reformă „serioasă” de guvernanță corporativă, România ar trebui să se raporteze la practici deja aplicate în alte jurisdicții, „nimic în plus, nimic în minus”, și să evite tratarea companiilor de stat ca instituții publice. De ce contează pentru piață Din perspectiva unei companii listate, discuția despre cheltuieli de reprezentare și despre cadrul de guvernanță corporativă are impact direct asupra: capacității managementului de a interacționa eficient cu investitorii internaționali; percepției de stabilitate și predictibilitate a mediului de reglementare; modului în care România își poziționează companiile în competiția globală pentru capital. Agerpres notează că declarațiile au fost făcute la conferința „Upgrade Romania: Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027”. [...]
MedLife își extinde agenda de prevenție dincolo de clinică, intrând ca partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica , un traseu de drumeție și turism cultural de lungă distanță, potrivit Digi24 . Miza operațională a colaborării este să lege mesajele de sănătate publică de activități în teren, prin inițiative care încurajează mișcarea și reconectarea cu natura. Parteneriatul este încheiat cu Asociația Tășuleasa Social , organizația care dezvoltă Via Transilvanica. MedLife spune că vizează promovarea prevenției printr-un stil de viață „sănătos și echilibrat”, punând accent pe efectele mersului pe distanțe lungi asupra sănătății fizice și emoționale. Ce presupune, concret, parteneriatul În rolul de partener principal pe zona de sănătate și wellbeing, compania își propune să dezvolte „inițiative concrete” împreună cu Asociația Tășuleasa Social, cu obiectivul de a aduce în atenția publicului impactul mișcării asupra sănătății fizice și psiho-emoționale, dar și asupra „comportamentelor repetitive cu potențial problematic”, conform declarațiilor incluse în material. „În perioada următoare, ne propunem să dezvoltăm împreună inițiative concrete prin care să aducem în atenția oamenilor impactul mișcării asupra sănătății fizice și psiho-emoționale, dar și asupra comportamentelor repetitive cu potențial problematic”, a declarat Dr. Nicolae Marcu, Director de Sănătate și Operațiuni MedLife. Context: Via Transilvanica, infrastructură de turism intern Via Transilvanica este descrisă ca primul traseu de lungă distanță care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, cu o a treia poartă de intrare prin Brașov. Traseul poate fi parcurs pe segmente sau integral, pe jos, cu bicicleta sau călare. Conform informațiilor din articol, cărarea are 1.600 de kilometri, traversează zece județe, sute de comunități locale și opt regiuni cultural-istorice, fiind prezentată drept un proiect important de turism sustenabil și regenerativ. „Ne bucură să avem alături un partener care promovează prevenția dincolo de cabinetul medical și care înțelege că un drum ca Via Transilvanica poate deveni un instrument real de reconectare, echilibru și grijă față de sine”, a declarat Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social. De ce contează pentru o companie de servicii medicale Pentru MedLife, asocierea cu un proiect de turism și drumeție mută o parte din mesajul de sănătate către zona de prevenție și stil de viață, cu activități orientate către comunități și către cei care aleg să parcurgă traseul. Articolul nu oferă detalii despre buget, calendar sau indicatori de performanță ai parteneriatului, astfel că amploarea exactă a implementării rămâne de văzut. [...]
Samsung a acceptat să distribuie 10,5% din profitul operațional al diviziei de semiconductori ca bonusuri speciale , după ce angajații din zona de cipuri au aprobat un nou acord salarial, potrivit GSMArena . Miza este una economică și operațională: compania evită un conflict de muncă ce putea produce pierderi semnificative și riscuri în lanțul global de aprovizionare, dar își asumă tensiuni cu acționarii și cu alte sindicate interne. Acordul vine după ce Samsung se confrunta cu cea mai mare grevă din istoria sa, pe fondul nemulțumirilor angajaților din Device Solutions (memorii, chipseturi și fabrici) privind nivelul bonusurilor, comparativ cu rivalii de la SK Hynix. Guvernul a intervenit, iar sindicatul a suspendat greva planificată de 18 zile în timp ce au avut loc negocieri între 22 și 27 mai. În urma negocierilor, angajații au votat acordul, cu 74% în favoare. Elementul central: 10,5% din profitul operațional al diviziei de semiconductori va fi distribuit sub formă de bonusuri speciale către lucrătorii din activitățile de cipuri ale Samsung. Bonusuri de ordinul sutelor de mii de dolari Conform informațiilor din articol, o parte dintre angajații din divizia de memorii ar urma să primească în acest an bonusuri de până la 416.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei). Pentru context, sursa indică un salariu mediu în Coreea de Sud de circa 32.000 de dolari (aprox. 147.000 lei). Și celelalte două divizii de semiconductori vor primi bonusuri mari, însă sub nivelul maxim menționat pentru zona de memorii. De ce contează: risc evitat, dar presiune pe distribuția către acționari Samsung reprezintă aproape un sfert din exporturile Coreei de Sud, iar afacerea de memorii este importantă pentru industria globală de electronice. Prim-ministrul estimase că o grevă de 18 zile ar fi generat pierderi de 1 trilion woni sud-coreeni (aprox. 660 milioane dolari, adică aprox. 3,0 miliarde lei), potrivit aceleiași surse. Totuși, acordul deschide două fronturi interne: nemulțumirea acționarilor , care ar fi iritați că înțelegerea nu a fost aprobată într-o adunare a acționarilor și că termenii reduc sumele distribuite către ei; tensiuni între sindicate , după ce sindicatul care reprezintă diviziile de semiconductori a obținut ce a cerut, în timp ce sindicatul din zona de electronice a părăsit negocierile și solicită în instanță blocarea votului (angajații din electronice nu au participat la vot). Pe termen scurt, acordul reduce riscul unei opriri a producției în semiconductori, dar lasă Samsung cu o problemă de echilibru intern: diferențe mari de bonusuri între divizii și o posibilă escaladare juridică din partea sindicatului din electronice. [...]
