Știri
Știri din categoria Agricultură
Mai mulți oieri reclamă întârzieri la plată pentru animale livrate încă din 2024 și anunță protest, pe fondul temerilor că firmele cumpărătoare ar putea intra în insolvență, potrivit Agrointel.
Acțiunea este programată pentru luni, 25 mai, la sediul Fermele Andreșoi din județul Hunedoara, și este descrisă ca protest autorizat. Inițiatorul demersului, Bogdănel Constantin, crescător de animale din Poiana Sibiului, spune că mai mulți fermieri au de recuperat sume importante pentru ovine predate societății.
Miza economică este semnificativă la nivel individual: Constantin afirmă că are de recuperat 900.000 de lei și că există și alți crescători cu „sute de mii” sau chiar „milioane de lei” de încasat. El susține că a livrat animale în 2024 și că, în ultimele două luni, nu ar mai fi putut lua legătura telefonic cu reprezentanții cumpărătorului.
Crescătorul invocă riscul ca unele firme din grup să fie împinse spre insolvență și spune că acest lucru ar îngreuna recuperarea banilor. În același timp, el indică drept „semn bun” faptul că Tribunalul ar fi respins o cerere de insolvență, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre instanță sau dosar.
„Eu unul am de recuperat 900.000 de lei, pe acte, nu pe povești. Mai am colegi care au tot așa, de primit, sute de mii, chiar milioane de lei.”
Protestul de la Geoagiu (autorizat de primărie, conform declarațiilor citate) este prezentat de organizatori ca o încercare de a pune presiune pentru plata restanțelor. Nu sunt menționate, în informațiile disponibile, un calendar de plată asumat de companie sau un punct de vedere al Fermele Andreșoi.
Recomandate
Prețul cireșelor a urcat la 20–30 lei/kg la început de sezon , iar vânzarea directă „la poartă” în Păulești începe să funcționeze ca o piață locală rapidă, cu efecte vizibile inclusiv în traficul din zonă, potrivit Libertatea . În Păulești, localnicii au scos cireșele la vânzare pe marginea drumului, înainte de Sărbătoarea Cireșelor (6–7 iunie 2026). Cererea este ridicată, iar cantitățile sunt încă mici, specific începutului de sezon, ceea ce susține nivelul actual de preț. Cât costă cireșele în Păulești și Ploiești Conform informațiilor citate de Libertatea din Observatorul Prahovean, prețurile sunt: Păulești : 20–30 lei/kg (vânzare directă de la localnici, la poartă); Piața Centrală Ploiești : 20–25 lei/kg . Producătorii spun că prețurile ar putea scădea în perioada următoare, pe măsură ce se coc mai multe fructe și crește oferta. Vânzarea „la poartă” atrage cumpărători și produce blocaje scurte Pe marginea drumului din Păulești, mesele cu cireșe sunt completate pe măsură ce se vinde marfa, iar șoferii opresc direct pentru cumpărare. Potrivit sursei citate, apar inclusiv scurte ambuteiaje în spatele mașinilor trase pe dreapta, un semn că fluxul de cumpărători depășește uneori capacitatea infrastructurii locale. Recoltă promițătoare, dar presiune pe forța de muncă După o primăvară cu temperaturi schimbătoare, producătorii spun că recolta arată bine și că fructele sunt dulci. În același timp, rămâne o problemă operațională: mâna de lucru este tot mai greu de găsit , iar cireșele trebuie culese atent și valorificate rapid, pentru că se strică repede. Context: Festivalul Cireșelor, pe 6–7 iunie Sărbătoarea Cireșelor de la Păulești este programată în weekendul 6–7 iunie 2026 , în Parcul cu Castani de pe strada Nicolae Iorga , conform Observatorul Prahovean. Organizatorii anunță două zile de festival cu preparate tradiționale, cireșe din gospodăriile localnicilor și concerte. [...]
Ungaria reintroduce interdicția la importuri agricole din Ucraina , o decizie care poate tensiona din nou piața regională a cerealelor și a produselor alimentare și care riscă să redeschidă un conflict de reglementare în interiorul UE privind măsurile unilaterale. Potrivit Adevărul , anunțul a fost făcut de noul premier Péter Magyar , care invocă o „eroare legislativă” ce ar fi permis ridicarea temporară a restricțiilor. Guvernul de la Budapesta susține că măsura este necesară pentru protejarea fermierilor maghiari și pentru „stabilizarea pieței interne”, iar executivul vorbește despre corectarea unei situații administrative care ar fi lăsat piața expusă unor importuri considerate dezechilibrante, notează dialog.ua. Ce produse intră sub interdicție Lista produselor vizate este amplă și include atât materii prime, cât și produse procesate. Sunt menționate, între altele: carne de porc, vită și pasăre; ouă și miere; legume, cereale și făină; ulei de floarea-soarelui și semințe; produse procesate precum pâinea sau vinul. În total, restricțiile acoperă peste 20 de categorii de bunuri agricole. Miza economică: presiune pe prețuri și pe producătorii locali Autoritățile maghiare indică drept problemă principală faptul că produse ucrainene ar ajunge pe piața UE fără a fi reexportate, ceea ce ar pune presiune pe producătorii locali. Ministrul agriculturii, Szabolcs Bona, a justificat decizia prin protejarea veniturilor fermierilor: „Nu vom permite ca importurile ucrainene să pună în pericol mijloacele de trai ale fermierilor maghiari.” Guvernul ungar a avertizat și că vor exista sancțiuni financiare pentru încălcarea noilor reguli. Context: un nou episod într-o dispută mai veche și o reacție așteptată de la UE Disputa nu este nouă: în 2023, Ungaria, alături de Polonia și Slovacia, a impus restricții unilaterale asupra unor produse ucrainene, invocând protejarea fermierilor locali, în pofida regulilor pieței unice europene. Pe fond, decizia vine într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să mențină un echilibru între sprijinirea economiei Ucrainei (în contextul războiului) și protejarea piețelor agricole din statele membre. Reacția oficială a Uniunii Europene este așteptată, potrivit aceleiași surse. În paralel, Ucraina spune că păstrează deschis canalul diplomatic: ministrul de externe Andriy Sybiha a declarat că se discută posibilitatea unei întâlniri la nivel înalt, inclusiv între președintele Volodymyr Zelenskyy și premierul ungar, dar a condiționat evoluția de „rezultatul negocierilor tehnice privind drepturile minorităților”. [...]
Costurile la îngrășăminte au depășit 700 euro/tonă, iar fermierii cer intervenții mai ample decât suspendarea tarifelor vamale , avertizează Agrointel , citând poziția Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). În evaluarea organizației, decizia Consiliului UE de a suspenda pentru un an taxele vamale la îngrășămintele pe bază de azot este „un pas necesar”, dar nu acoperă scumpirile deja acumulate în ferme. AAC leagă noul val de creșteri de preț de o succesiune de șocuri externe: după scumpirile asociate războiului din Ucraina, la începutul lui 2026 mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră a UE) ar fi adăugat o majorare de 20–25%, iar escaladarea tensiunilor din Iran ar fi împins prețurile și mai sus. De ce nu ajunge suspendarea tarifelor vamale Consiliul Uniunii Europene a decis pe 22 mai suspendarea pentru un an a tarifelor vamale aplicabile îngrășămintelor pe bază de azot folosite în agricultura UE, inclusiv uree și amoniac. AAC salută măsura, dar susține că efectul ei este limitat raportat la pierderile deja suportate de fermieri și la creșterile rapide din ultimele luni. Organizația indică și o vulnerabilitate structurală: dependența pieței europene de importuri de îngrășăminte și de materii prime, ceea ce face ca orice șoc extern să se transfere rapid în costurile din ferme, într-un moment în care piețele agricole sunt descrise ca „fragile”, iar marjele – puternic afectate. Scumpiri invocate de AAC: de la sub 500 euro la 800 euro/tonă În mesajul citat, AAC oferă o succesiune de repere pentru uree: sub 500 euro/tonă (aprox. sub 2.500 lei) înainte de scumpirile din 2026; 570–600 euro/tonă (aprox. 2.850–3.000 lei) după implementarea CBAM, potrivit AAC; peste 700 euro/tonă (aprox. 3.500 lei) după escaladarea conflictului din Iran; până la 800 euro/tonă (aprox. 4.000 lei) în unele țări din UE, conform aceleiași surse. Impact operațional: inputuri mai puține, suprafețe reduse AAC descrie o presiune directă asupra deciziilor din fermă: piețele cerealelor ar stagna, marjele ar fi la minim, iar costurile cresc „în mijlocul sezonului agricol”. Consecința, potrivit analizei organizației, este că o parte dintre fermieri ajung să cumpere mai puține inputuri sau să reducă suprafețele cultivate, cu efecte asupra producției. Ce solicită fermierii: excluderea sau amânarea CBAM pentru îngrășăminte AAC cere instituțiilor europene și miniștrilor de finanțe și agricultură să ia în calcul scutirea sau excluderea îngrășămintelor de la prevederile CBAM, argumentând rolul lor în producție și securitate alimentară. Dacă excluderea nu ar fi posibilă, organizația solicită cel puțin amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până când „sistemele de referință și de achiziție” devin pe deplin operaționale. „Dacă sprijinul nu vine în momentul în care fermierul trebuie să cumpere îngrășămintele și să înființeze cultura, orice măsură compensatorie devine tardivă și aproape inutilă.” În lipsa unor măsuri suplimentare, AAC avertizează că presiunea pe costuri ar putea ajunge, în final, la consumatori, prin scumpirea alimentelor de bază și slăbirea capacității de producție a agriculturii europene. Pentru context, Agrointel face trimitere și la materialul despre decizia Consiliului UE privind suspendarea taxelor vamale, disponibil aici: Agrointel . [...]
O schimbare de componență în Comisia de Agricultură a Parlamentului European ridică semne de întrebare despre proceduri și transparență , după ce europarlamentarul român neafiliat Luis Lazarus a susținut că a fost scos din poziția de membru supleant fără informare oficială și fără explicații, potrivit Agrointel . Lazarus afirmă, într-un video publicat pe pagina sa de socializare, că a aflat despre schimbare chiar când s-a prezentat la ședința comisiei, unde ar fi constatat că „nu mai [este] pe listă” și că nu mai poate semna. Ulterior, spune că a fost reprimit în comisie la o lună distanță. Ce spune că ar fi declanșat înlăturarea Europarlamentarul leagă situația de două teme pe care susține că le-a abordat public: opoziția față de acordul Mercosur; pozițiile privind importurile de lapte din Belgia și Franța, despre care afirmă că ar fi comercializate drept produse românești. Cum descrie mecanismul deciziei În relatarea sa, Lazarus spune că i s-ar fi transmis că nu avea „cum să nu” fi fost informat, însă el susține că nu a primit o notificare oficială. Ca explicație pentru mutare, europarlamentarul indică o schimbare internă în rândul neafiliaților: un membru plin ar fi cerut transferul în altă comisie, iar în urma acestei mișcări ar fi fost scos și el, deși era supleant. În același timp, afirmă că un alt supleant ar fi fost promovat membru plin, în condițiile în care el ar fi cerut această promovare cu un an înainte. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Materialul nu include o poziție oficială a Parlamentului European, a Comisiei pentru Agricultură sau a structurii administrative menționate de Lazarus („Secretariatul pentru Neafiliați”) privind motivul schimbării și procedura urmată. Cert este că, potrivit declarației sale, europarlamentarul spune că a fost reprimit în Comisia de Agricultură pe 21 mai. [...]
Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru îngrășăminte pune pe masă bani de criză și măsuri de urgență , pe fondul scumpirii accelerate a îngrășămintelor azotoase, iar fermierii români cer ca intervenția să fie rapidă și să includă o soluție pentru costurile generate de CBAM , potrivit Agro Business . Documentul Comisiei Europene (COM(2026) 310 final), prezentat la 19 mai 2026, este salutat de Clubul Fermierilor Români ca o recunoaștere a vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor și a impactului asupra competitivității agriculturii. În România, presiunea este amplificată de evoluția prețurilor: îngrășămintele azotoase sunt cu 40% mai scumpe față de decembrie 2025 și cu 70% peste media anului 2024. Ce finanțare și măsuri propune Comisia Europeană pe termen scurt Planul prevede mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) din rezerva agricolă de criză a Politicii Agricole Comune, la care „s-ar putea adăuga” încă 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) pentru sprijin de lichiditate destinat fermierilor europeni. Pe lângă bani, documentul include un pachet de intervenții rapide: lansarea unui parteneriat european pe lanțul valoric al îngrășămintelor (producători–fermieri–state membre); suspendarea temporară a taxelor vamale pentru amoniac și uree din țări terțe, cu economii estimate la 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane de lei); activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creșterile de prețuri. De ce contează pentru România: dependența de importuri și riscul operațional Clubul Fermierilor Români leagă direct vulnerabilitatea pieței de situația Azomureș, descris drept cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, care ar asigura aproximativ 75% din necesarul pieței interne. În acest context, producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională, printr-un demers legislativ susținut de organizație și adoptat în unanimitate în Senat. Organizația a cerut, totodată, Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră) aplicat îngrășămintelor să fie suspendat total sau temporar. CBAM, cost transferat către fermieri, potrivit organizației Clubul Fermierilor Români susține că CBAM, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costuri suplimentare către fermieri, ca utilizatori finali ai îngrășămintelor azotoase importate. Deși planul Comisiei include mecanisme de finanțare prin ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) pentru producători, organizația invocă poziția Copa & Cogeca privind un dezechilibru între industrie și fermieri și cere un mecanism de compensare directă pentru agricultori înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM programată pentru decembrie 2027. Ce urmează: presiune pentru decizii rapide și un risc pe termen lung Clubul Fermierilor Români avertizează că reducerea utilizării îngrășămintelor poate duce la pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor. În acest context, organizația cere transformarea rapidă a direcțiilor europene în măsuri concrete și „finanțare nouă”, iar Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, afirmă: „În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a statelor membre”. Separat, organizația indică drept „oportunitate concretă și urgentă” lanțul Neptun Deep – Azomureș – fermieri români și solicită deblocarea negocierilor Romgaz „înainte de închiderea definitivă a platformei industriale”, însă articolul nu detaliază calendarul sau stadiul acestor negocieri. [...]
Guvernul a aprobat reluarea în 2026 a sprijinului de 3.000 euro/hectar (aprox. 15.000 lei) pentru cultivatorii de usturoi , cu un buget total de 60 milioane lei, iar plățile ar urma să fie făcute până la 22 decembrie 2026, potrivit AGRO TV , care citează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Miza economică este reducerea dependenței de importuri într-un sector pe care ministerul îl descrie ca având balanță comercială negativă. Schema este un ajutor de minimis (sprijin de stat de valoare mică, acordat în limite reglementate la nivel european) pentru Programul de susținere a producției de usturoi. Cine poate primi banii și în ce condiții Sprijinul este stabilit la 3.000 euro/hectar pentru o suprafață minimă de 3.000 mp și maximum 6 hectare/beneficiar. Ajutorul se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată, în limita plafonului din schemă. Eligibili sunt: persoane fizice; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale; întreprinderi familiale; persoane juridice care desfășoară activități agricole. Pentru accesarea sprijinului, actul normativ prevede și o condiție de producție: minimum 3,5 tone de usturoi la hectar. Calendar: înscriere, controale, recoltare, plată Cererile de înscriere trebuie depuse în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern. Verificările în teren vor fi făcute de echipe mixte ale direcțiilor agricole județene și APIA și vor viza suprafețele cultivate, existența culturii înainte de recoltare și densitatea plantelor. Termenele menționate: recoltarea și valorificarea producției: până cel târziu la 23 noiembrie 2026; depunerea documentelor justificative: până la 24 noiembrie 2026; efectuarea plăților către beneficiari: până la 22 decembrie 2026 (inclusiv). De ce contează: obiectivul MADR, pe fondul importurilor Ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna, a motivat reluarea programului prin problemele de competitivitate și dependența de importuri, indicând ca obiective creșterea suprafețelor cultivate și a producției, precum și menținerea activității în zonele cu tradiție. „Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanţă comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creşterea suprafeţelor cultivate cu usturoi şi, implicit, a producţiei, precum şi încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiţie.” [...]
