Știri
Știri din categoria Auto
Aproape 70% dintre mașinile înmatriculate în 2025 sunt rulate, iar românii continuă să aleagă pragmatismul în fața noutății, arată o analiză realizată de Plus Auto Marketplace, citată de Capital.ro. Datele oficiale ale DRPCIV confirmă că vehiculele second-hand domină piața, în timp ce mai puțin de un sfert dintre autoturismele nou înmatriculate sunt noi.
Potrivit analizei, marca cel mai des înmatriculată la nivel național este Volkswagen, urmată de Dacia și BMW. În segmentul mașinilor noi, Dacia conduce detașat. În București și Ilfov se remarcă o preferință mai accentuată pentru SUV-uri, precum Dacia Duster, în timp ce în restul țării rămân populare modelele compacte și eficiente, cum este Volkswagen Golf.
Reprezentanții Plus Auto Marketplace explică faptul că decizia de cumpărare este dominată de factori financiari clari:
Fiabilitatea și costul total de utilizare cântăresc mai mult decât designul sau tehnologiile de ultimă generație. În context economic incert, cumpărătorii preferă mașini deja depreciate, considerate mai predictibile din punct de vedere financiar.
În ceea ce privește siguranța și mediul, o vârstă medie mai ridicată a parcului auto înseamnă, în general, emisii mai mari comparativ cu modelele noi. Totuși, specialiștii subliniază că întreținerea corectă și istoricul verificabil sunt decisive pentru nivelul real de siguranță al unei mașini rulate.
Pe termen mediu, piața second-hand este așteptată să rămână dominantă. Deși interesul pentru hibride și electrice crește, acestea reprezintă încă o pondere redusă din totalul înmatriculărilor. Evoluția va fi graduală, nu bruscă, iar comportamentul de consum rămâne ancorat în echilibrul dintre buget, fiabilitate și costuri controlate.
Recomandate
BMW acuză că în Rusia se asamblează și se vând „BMW-uri” fără autorizație, la prețuri premium , un caz care ridică riscuri comerciale și de siguranță pentru clienți, potrivit HotNews . Grupul german susține că producția are loc la fabrica „ Avtotor” din Kaliningrad , unde ar fi fabricate vehicule cu sigla BMW fără acordul companiei. Uzina ar folosi atât componente rămase în stoc, cât și piese produse local, iar mașinile sunt vândute ca produse „premium”. Ce reclamă BMW și de ce contează BMW a transmis presei germane că vehiculele sunt produse „pirat”, care încalcă drepturile comerciale internaționale. Compania avertizează și asupra unui risc direct pentru clienți, pe motiv că mașinile nu ar respecta standardele de calitate ale BMW. „Acestea sunt produse «pirat» care încalcă drepturile comerciale internaționale și, mai ales, pun în pericol clienții, deoarece nu respectă standardele de calitate ale BMW.” Cum ar fi reluată producția și ce se vinde Conform informațiilor citate în articol, presa din Ucraina scrie că Avtotor ar fi reînceput producția în 2025, cu modelele X5, X6 și X7, folosind piese pe care BMW le-ar fi lăsat în uzină în 2022, când s-a retras din Rusia după declanșarea războiului din Ucraina. BMW spune că nu recunoaște mașinile fabricate acolo și că producția este fără autorizație. În plus, mașinile nu ar mai avea active funcțiile de conectare și suport oferite anterior de BMW. Pe măsură ce stocurile de componente s-ar fi epuizat, vehiculele ar fi început să fie echipate cu piese produse local, despre care articolul afirmă că nu ating calitatea și funcționalitatea celor originale. Prețurile invocate Potrivit site-urilor rusești ale Avtotor, prețul unui „BMW” falsificat ar fi între 12 și 14 milioane de ruble, echivalentul a circa 150.000 de euro (aprox. 750.000 lei), mai notează articolul, care trimite la Profit.ro pentru continuare. [...]
Profitabilitatea marilor producători auto se deteriorează puternic în 2025 , pe fondul unei combinații de tarife americane mai dure, intensificarea războiului de prețuri din China și costuri de conformare mai mari în SUA și UE, potrivit unei sinteze citate de CNMO . În acest tablou, Volkswagen își vede profitul operațional prăbușit cu peste jumătate, iar Honda ajunge la prima pierdere anuală din aproape 70 de ani. Căderi abrupte de profit și pierderi record Datele agregate pentru 2025 indică o scădere generalizată a profiturilor în industrie: Volkswagen : profitul operațional a scăzut cu 53,5% , de la 9,6 miliarde euro în 2024 la 4,4 miliarde euro în 2025. Toyota : profitul net este estimat să scadă cu 25% . Honda : consemnează prima pierdere anuală de la listare, cu un minus net de 6.500 miliarde yeni . Stellantis : pierdere de 22,3 miliarde euro , descrisă drept cea mai mare pierdere din istoria producătorilor auto europeni . Ford : pierdere netă de 8,2 miliarde dolari (aprox. 37,7 miliarde lei ). General Motors : profitul net a scăzut cu 55% . Chiar și mărcile considerate mai „rezistente” (precum Porsche, Hyundai și Kia) ar fi înregistrat scăderi ale profitului cuprinse între 21% și 88% , conform aceleiași sinteze. Presiunea se vede și la nivel de profit pe mașină O degradare și mai directă a economiei businessului auto este profitul (sau pierderea) raportat(ă) la fiecare vehicul vândut: Tesla : profitul pe mașină a coborât de la 557.000 yeni (2024) la 348.000 yeni (2025), o scădere de 38% , minimul ultimilor cinci ani. Toyota : profitul pe mașină a scăzut de la 341.000 yeni la 260.000 yeni , adică cu circa 10.000 yeni mai puțin per vehicul. Ford și Stellantis : ajung la pierdere pe mașină , iar la Stellantis pierderea este estimată la aprox. 150.000 yeni pentru fiecare vehicul vândut. În contrapondere, BMW și Suzuki sunt menționate ca excepții: BMW ar beneficia de reziliența segmentului premium, iar Suzuki ar fi obținut o creștere de 3% a profitului net, susținută de poziționarea pe piața de mașini mici. De ce contează: trei șocuri care lovesc simultan marjele Analiza citată indică trei factori principali care se suprapun în 2025: Tarifele SUA pentru China : rata tarifelor ar fi urcat de la 25% la 145% , cu efecte imediate asupra profitabilității (inclusiv scăderi puternice ale profitului operațional trimestrial la producători precum Toyota și BMW) și asupra marjelor exportatorilor coreeni către SUA. Escaladarea competiției în China : cota de piață a modelelor electrificate ale mărcilor chineze ar fi urcat de la 40% (în urmă cu trei ani) la 66% , transformând o piață tradițional profitabilă într-un teren de „hemoragie” a marjelor pe fondul războiului de prețuri. Electrificare mai rapidă decât cererea și reglementări mai dure : cererea pentru vehicule electrice (EV) ar fi sub așteptări, în timp ce se înăspresc regulile de mediu; sunt menționate amenzi cumulate (EPA în SUA și penalități UE pentru emisii) de peste 254 miliarde dolari (aprox. 1.168 miliarde lei ), cu impact în special prin ajustări contabile („deprecieri”) la grupuri precum GM și Ford. În ansamblu, mesajul pentru 2025 este că problemele nu mai sunt izolate la un producător sau o regiune: șocurile comerciale, concurența din China și costurile de conformare comprimă simultan marjele , iar diferența o fac poziționarea (premium vs. masă) și disciplina investițiilor în electrificare. [...]
Volkswagen își pregătește o reducere masivă a complexității, cu tăieri de până la 50% din gama de modele și de până la 75% din opțiunile de echipare , în cadrul unui „plan de viitor” cu orizont 2030 prezentat consiliului de supraveghere, potrivit Focus . Miza este una operațională și de cost: simplificarea portofoliului și a configurațiilor pentru a reduce complexitatea în dezvoltare și producție. Consiliul de administrație a prezentat un pachet de măsuri cu 12 inițiative și „ținta 2030”, după o ședință a consiliului de supraveghere convocată la ora 16:00 pentru a discuta posibile planuri de economii. Directorul general Oliver Blume este citat spunând că planul ar urma să ducă grupul „din forțe proprii” în următoarea etapă a transformării. Ce se schimbă concret în portofoliu În comunicarea companiei, accentul cade pe reducerea complexității: gama de modele ar urma să fie redusă treptat cu până la 50% (detalii suplimentare despre lista de modele nu sunt oferite în material; Focus trimite la un articol separat despre gama de modele VW ); numărul opțiunilor de echipare ar urma să scadă cu până la 75% . Volkswagen nu a oferit, după ședință, informații despre posibile închideri de fabrici sau reduceri de personal, deși astfel de scenarii au fost vehiculate anterior în presă. Tensiuni în guvernanță și presiune sindicală „Süddeutsche Zeitung” a relatat că boardul ar fi eșuat în consiliul de supraveghere cu o decizie de economisire, după ce landul Saxonia Inferioară și reprezentanții angajaților ar fi votat împotrivă, iar propunerea ar fi fost respinsă cu 7 la 12 voturi. Din cercuri ale companiei, publicația citează că situația ar fi fost „foarte tensionată”. Șefa consiliului de întreprindere, Daniela Cavallo, a cerut ca Oliver Blume să ia poziție în fața angajaților „în cursul zilei de vineri” și să se pronunțe fără echivoc asupra zvonurilor privind planurile conducerii. Declarațiile ei sunt redate de Focus din ziarul intern al consiliului de întreprindere: „Ajunge! Paharul a dat pe dinafară.” „Modul în care boardul se poartă cu angajații nu mai poate fi depășit în lipsă de respect. Oliver Blume are acum obligația să limiteze măcar acest prejudiciu masiv.” În paralel, consultările au fost însoțite de proteste ale IG Metall în peste o duzină de locații. La Wolfsburg au participat circa 500 de persoane, iar la Emden IG Metall a numărat 1.500 de participanți; acțiuni au mai avut loc, între altele, în Neckarsulm, Braunschweig, Stuttgart, Hannover, Kassel, Chemnitz, Dresden, Zwickau, Leipzig, München, Nürnberg, Salzgitter și Osnabrück. Ce rămâne neclar: locuri de muncă și fabrici Blume anunțase încă din primăvară că lucrează la „ținta 2030” și că vrea să înăsprească programul de economii. „Manager Magazin” este citat cu un scenariu potrivit căruia ar putea fi afectate până la 100.000 de posturi la nivel global și că patru uzine din Germania ar fi expuse riscului de închidere — Hannover, Emden, Zwickau și Neckarsulm — trimitere pe care Focus o leagă de un material separat despre posibilele tăieri și uzine vizate. Deocamdată, compania nu confirmă aceste detalii. Un purtător de cuvânt a indicat înaintea ședinței că discuțiile vizează reducerea complexității, eficientizarea participațiilor și o orientare mai regională a dezvoltării și producției, adăugând că vor trebui reduse și „supracapacitățile”. [...]
Dacia Striker intră în segmentul C cu un preț sub 25.000 de euro și doar motorizări hibride , o combinație care poate pune presiune pe rivalii consacrați din clasa compactă, potrivit Adevărul . Modelul a fost analizat și de jurnaliștii britanici de la Top Gear, care îl descriu drept o mașină ce „pare să ofere multe pentru puțin”. Publicația britanică notează că Striker este prezentat de producător ca un amestec de SUV, sedan și break, iar prețul de pornire ar urma să fie sub 25.000 de lire sterline, „considerabil mai mic” decât al unor modele de dimensiuni similare precum Golf, Astra sau Corolla. Ce înseamnă Striker pentru strategia Dacia: segment mai mare, fără diesel Dacia se extinde în segmentul C și a prezentat miercuri, 8 iulie, noul Striker, lansat în premieră în Turcia . Comenzile urmează să se deschidă în toamna acestui an, iar constructorul indică un preț de pornire de sub 25.000 de euro (aprox. 127.000 lei), cu estimări de piață în jur de 23.000 de euro (aprox. 117.000 lei) pentru versiunea de bază. Un element-cheie: Striker renunță complet la motorizările diesel și mizează exclusiv pe propulsii electrificate, în linie cu standardele de emisii menționate în material. Motorizări și dotări: accent pe hibrid și echipare standard bogată Top Gear trece în revistă două versiuni hibride: Striker Hybrid 155 , care combină un motor pe benzină de 1,8 litri cu un motor electric; Striker Hybrid 150 4x4 , cu sistem mild-hybrid, transmisie automată cu dublu ambreiaj și tracțiune integrală „inteligentă”. În lista de dotări evidențiate apar, încă din echiparea standard, ecranul tactil de 10,1 inci, tabloul de bord digital, sisteme moderne de asistență la condus și un portbagaj de 600 de litri. În detaliile prezentate despre gamă, sunt menționate și: Mild Hybrid-G 140 (benzină + GPL) : motor 1,2 litri cu sistem hibrid ușor la 48V (baterie de 0,8 kWh), cu transmisie manuală sau automată; Hybrid 155 (full hybrid) : motor 1,8 litri (109 CP) asistat de două motoare electrice și baterie de 1,4 kWh, cu emisii CO₂ sub 100 g/km; Hybrid 150 4x4 : motor 1,2 litri, cutie automată cu dublu ambreiaj în 6 trepte și un motor electric de 31 CP pe puntea spate; sistemul decuplează automat puntea spate la viteze mari pentru reducerea consumului. La interior este menționată tehnologia LightVisio pentru ceasurile de bord (ecran digital de 7 inci), iar versiunile superioare pot primi Media Nav Live și audio Arkamys 3D. Printre dotările de confort amintite „în premieră pentru Dacia” apar proiectoarele cu direcție variabilă, scaunele reglabile electric și plafonul panoramic din sticlă. Cum îl văd britanicii: „oferă multe pentru puțin” Concluzia Top Gear este favorabilă, cu un joc de cuvinte legat de nume: „Cu siguranță arată... izbitor. Și, ca toate mașinile Dacia, pare să ofere multe pentru puțin. Credeți că își va atinge ținta?” Potrivit producătorului, denumirea „Striker” vine dintr-o expresie care înseamnă „a lovi” sau „a atinge ținta”, sugerând ambiția de a concura în segmentul compact european. [...]
Dacia țintește segmentul profitabil al mașinilor de familie cu Striker , mizând pe preț pentru a contracara ofensiva mărcilor chineze , într-un moment în care avantajul tradițional de „cea mai ieftină” marcă din Europa este pus sub presiune de electrificare și de noii jucători din Asia, potrivit Antena 3 . Modelul Striker este descris ca un „hibrid” între sedan, break și SUV, poziționat la granița dintre break și SUV, cu un preț de pornire sub 25.000 de euro (aprox. 125.000 lei). Miza economică este intrarea într-unul dintre cele mai profitabile segmente ale pieței auto europene – mașinile de familie – după succesul SUV-urilor Duster și Bigster . De ce contează: Dacia încearcă să-și refacă diferențiatorul de preț Analiza citată de Antena 3, semnată de publicația franceză L’automobile, pornește de la ideea că Dacia a dominat mult timp prin prețuri cu 20%–30% mai mici decât rivalii. Însă, odată cu electrificarea parcului auto și cu intrarea mai „structurată” a producătorilor chinezi – care vin tot cu modele accesibile și bine echipate – poziționarea de „cea mai ieftină” nu mai este garantată. În acest context, Striker ar urma să profite de un spațiu concurențial mai fragmentat, inclusiv pentru că producătorii mainstream au redus oferta din nișa break-urilor supraînălțate, notează jurnaliștii francezi. Cum se poziționează Striker față de alternativele din piață Cu o lungime de 4,62 metri și hayon, Striker intră în zona break-urilor, dar mai ales în competiție cu modele ale căror prețuri au urcat semnificativ. În material sunt date ca repere: Skoda Octavia Combi (4,69 m), cu preț de pornire „puțin peste” 32.000 euro (aprox. 160.000 lei); Peugeot 308 SW (4,63 m), de la 34.850 euro (aprox. 174.000 lei); Opel Astra SportsTourer (4,64 m), de la 34.090 euro (aprox. 170.000 lei). Diferența față de aceste praguri este prezentată ca un argument central pentru atractivitatea Striker, în condițiile în care modelul Dacia pornește sub 25.000 de euro. Cui se adresează și ce compromisuri asumă Dacia indică faptul că 40% dintre cumpărătorii de mașini de familie din Europa aleg alt tip de caroserie decât SUV-ul, iar Striker țintește exact această categorie: clienți care nu vor o mașină înaltă, dar caută versatilitate. În material se mai arată că Striker este cu 13 cm mai scund decât Bigster, ceea ce ar trebui să îmbunătățească experiența de condus, fără a sacrifica utilitatea: ar avea un portbagaj mai mare decât Bigster și o modularitate „cel puțin la fel de bună”. Pe lista minusurilor sunt menționate o senzație de spațiu interior ușor mai redusă (din cauza spațiului pentru cap) și un sistem multimedia mai puțin sofisticat, văzute ca compromisuri pentru menținerea unui preț competitiv. [...]
BYD mărește semnificativ autonomia electrică a Ti7 PHEV, până la 230 km WLTC, printr-o baterie LFP de 50 kWh , o schimbare care poate muta modelul mai aproape de utilizarea zilnică „ca electric” și reduce dependența de motorul termic pe navetă, potrivit Car News China . Versiunea plug-in hybrid (PHEV) disponibilă acum în China are două opțiuni de baterie: 26,6 kWh (105 km autonomie electrică WLTC) și 35,6 kWh (140 km WLTC). Noul pachet de 50 kWh a apărut în documentele Ministerului chinez al Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) , în cadrul procesului de omologare. Ce aduce nou bateria de 50 kWh și ce costuri implică în masă Bateria este de tip LFP (litiu-fier-fosfat) și este produsă de FinDreams , subsidiară BYD. Pachetul cântărește 384 kg, cu 164 kg mai mult decât bateria versiunii de bază Ti7 PHEV. În consecință, masa proprie a variantei „long-range” ajunge la 2.350–2.530 kg, în funcție de tipul de tracțiune. Performanțe și consum: FWD vs AWD Conform datelor din omologare, varianta cu un motor termic de 1,5 litri (115 kW/154 CP) și un motor electric (200 kW/268 CP) poate rula până la 230 km în regim electric (WLTC). Consumul de combustibil cu bateria descărcată este de 5,98 litri/100 km. Pentru versiunea AWD, autonomia electrică WLTC este de 210 km, iar consumul cu bateria descărcată urcă la 6,3 litri/100 km. Aceasta folosește același motor de 1,5 litri, dar cu două motoare electrice, pentru o putere maximă combinată de 360 kW (483 CP). Publicația notează că există posibilitatea ca varianta cu autonomie extinsă să primească „flash charging” (încărcare foarte rapidă), tehnologie care ar permite încărcarea de la 10% la 97% în nouă minute, însă informația este prezentată ca probabilitate, nu ca dotare confirmată. Context comercial: preț, dimensiuni și vânzări în China BYD Ti7 PHEV este un SUV cu cinci locuri, cu dimensiuni de 4.999/1.995/1.865 mm și ampatament de 2.920 mm; poate tracta până la 2.000 kg. Modelul există și în versiune 100% electrică (BEV), cu baterii de 92 kWh și 105,7 kWh și autonomie CLTC de 675–755 km. În China, Ti7 are un preț între 179.800 și 239.800 yuani (aprox. 25.200–33.600 lei la un curs orientativ de 0,14 lei/yuan). Potrivit China EV DataTracker, modelul a vândut 94.417 unități în China, rămânând popular „în ciuda unor probleme răspândite” legate de plafonul panoramic din sticlă. [...]
